Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
OBSERVATII SI NOTARI IN CAMPUL DE AMELIORARE


OBSERVATII SI NOTARI IN CAMPUL DE AMELIORARE


OBSERVATII SI NOTARI IN CAMPUL DE AMELIORARE

Realizarea obiectivelor ameliorarii necesita existenta unui material initial cat mai numeros si diversificat.

10.1. Observatii si notari pentru materialul initial folosit

a. Colectarea materialului initial folosit se poate realiza prin:

- schimb de seminte si material saditor;

- organizarea de expeditii stiintifice;



- colectarea prin intermediul unor institutii agricole din tara;

- colectarea prin intermediul laboratoarelor de controlul calitatii semintelor;

- colectarea de la diverse expozitii agricole.

Importanta prioritara ce se acorda germoplasmei pe plan mondial si in tara noastra

a determinat infiintarea de institutii specializate care asigura colectarea, studiul si conservarea materialului initial.

b. Studiul materialului initial. Materialul initial folosit in procesul de ameliorare, mai intai este studiat minutios, folosindu-se urmatoarele posibilitati:

- studiul materialului initial in campul de colectie;

- studiul materialului initial in sera;

- studiul materialului initial in case de vegetatie;

- studiul materialului initial in laborator.

Un asemenea studiu, multilateral, dureaza minimum 3 ani si se refera la: caracterizarea morfologica, ecologica, biologia cresterii si dezvoltarii, studii de citogenetica, fiziologie, al insusirilor biochimice, tehnologice si de productivitate.

Caracterizarea morfologica-vizeaza: inaltimea plantei, ramificarea tulpinii, marimea, forma si culoarea frunzelor, tipul de inflorescenta, forma si culoarea florilor, forma, marimea si culoarea fructelor, a semintelor, porozitatea plantei, frunzelor si fructelor etc.

Pe baza caracterelor morfologice se stabileste, pentru fiecare varianta supusa studiului: unitatea sistematica din care face parte, precum si particularitatile distincte pe baza carora se pot stabili deosebirile de alte variante ce fac parte din aceeasi unitate sistematica.

Studiile ecologice - vizeaza stabilirea legaturilor (raporturilor) ce exista intre diferite variante (ecotipuri) din colectie si conditiile locale de mediu. Cu cat un ecotip este mai bine adaptat conditiilor locale de mediu, cu atat este mai valoros pentru lucrarile de ameliorare. In urma acestor studii agroecologice, pentru majoritatea plantelor de cultura in tara noastra, s-au stabilit urmatoarele grupe ecologice: de stepa, de silvostepa, de padure si premontana-montana. Aceste grupe ecologice sunt strans legate de zonele naturale ale climei si solului din tara noastra si se caracterizeaza prin anumite insusiri si caractere care permit plantelor sa se dezvolte bine in aceste conditii ecologice specifice.

Studiile referitoare la biologia cresterii si dezvoltarii plantelor constau in urmarirea desfasurarii cresterii pe fazele de vegetatie, in stransa corelatie cu evolutia conditiilor pedoclimaterice. Aceste studii ne indica gradul de adaptare a materialului nostru la conditiile de mediu locale.

Cea mai mare importanta se acorda studiului biologiei infloritului si fecundarii, mai ales atunci cand se foloseste metoda de ameliorare prin hibridare. Aceste studii vizeaza: data formarii inflorescentelor si florilor, data si durata infloritului, gradul de autogamie sau de alogamie, agentii polenizatori, conditiile optime de polenizare si fecundare etc.

Studiile de citogenetica-ne dau informatii asupra constitutiei genetice a materialului initial, in functie de care amelioratorul stabileste metodele si tehnicile cele mai adecvate ce pot fi folosite in procesul de ameliorare. Studiile de citogenetica se refera la: gradul de homozigotie sau de heterozigotie, numarul de cromozomi, ereditatea caracterelor si insusirilor, grupele de linkage, ereditatea extracromozomala, reactia la actiunea agentilor mutageni si poliploidizanti, gradul si cauzele compatibilitatii la fecundare, structura genetica a populatiilor (in functie de modul de reproducere) si factorii care modifica aceasta structura.

Studiul insusirilor fiziologice ca: rezistenta la iernare, la seceta, reactia la conditiile locale de lumina, etc., ne ofera noi elemente pentru a cunoaste comportarea materialului nostru pe durata procesului de ameliorare.

Determinarea insusirilor biochimice privitoare la: continutul in proteine, grasimi, amidon, fibre, zahar, alcaloizi, vitamine, saruri minerale etc., ne permite sa folosim cel mai adecvat material pentru obtinerea soiului/hibridului dorit. Studii importante ale materialului initial urmaresc si determinarea rezistentei la boli si daunatori, in special pentru speciile si rasele cele mai daunatoare pentru zona in care se lucreaza. Asemenea studii se fac in conditii de infectie artificiala.

Cercetarile tehnologice - urmaresc determinarea randamentului de fabricatie al unui produs (din grau, secara), calitatea maltului (orz, orzoaica), capacitatea de fierbere a boabelor (leguminoasele boabe), calitatile culinare (leguminoase, cartof), calitatile tehnice ale fibrelor (in, canepa), sicativitatea uleiului (in, canepa, floarea soarelui) etc.

Indicii de productivitate se refera la: densitatea plantelor, numarul plantelor fertile pe unitatea de suprafata, numarul ramificatiilor fructifere pe o planta, numarul de flori fertile pe o inflorescenta, numarul, marimea si greutatea semintelor/fructelor pe o planta etc. Toate aceste componente prezinta o deosebita importanta in aprecierea valorii materialului folosit in procesul ameliorarii.

O atentie deosebita trebuie acordata studiului materialului provenit din import, format in conditii ecologice diferite fata de cele specifice zonei in care se lucreaza. In aceste situatii, daca nu se aplica masurile specifice este posibil ca materialul, fiind incomplet stabilizat din punct de vedere genetic, sa se elimine in intregime proprietatile si insusirile esentiale specifice care caracterizau acest material. De asemenea trebuie acordata mare atentie starii fitosanitare. Pentru aceasta, tot materialul importat va fi insamantat, mai intai intr-un camp izolat, numit camp de carantina, dupa care, pe baza testarilor si observatiilor facute se trece apoi in campul de colectie.

In baza tuturor studiilor prezentate se face caracterizarea materialului initial si se

stabileste valoarea lui in procesul de ameliorare.

10.2. Observatii si notari in campul de studiu al soiurilor sau hibrizilor

Materialul ameliorat se studiaza in perioada de vegetatie cu scopul de a realiza selectia elitelor, dar si pentru a observa daca anumite caractere fenotipice, indici de productivitate, insusiri biochimice si fiziologice se modifica la descendente fata de materialul initial de ameliorare.

In acest scop, se completeaza fise de observatii specifice pentru fiecare cultura, asa cum se observa in urmatoarele tabele.

Tabelul nr. 10.1.

FISA DE OBSERVATII

PENTRU CEREALE PAIOASE

SPECIA....... SOIUL ........

A. OBSERVATII ASUPRA VEGETATIEI

Nr crt

OBSERVATII

Modul Experim

Repeti}ia

Media

I

II

III

IV

1.

Data rasaritului

X

2.

Infratitul

Inceputul

Data

Nr. de frati fertili

nf/m2

3.

Portul plantei

Note

4.

Densitatea plantelor la m2

nr.

5.

Rezistenta la iernare

Note

6.

Vigurozitatea plantelor

Notarea I

'

Notarea II

'

Notarea III

'

7.

Rezistenta

la boli

Frecventa (F)

'

Intensitatea (I)

'

Gradul de atac (GA)

'

8.

Rezistenta

la seceta

La intinderea paiului

Note

La formarea bobului

'

9.

Data inspicatului

X

10

Rezistenta la cadere

Notarea I

Note

Notarea II

'

11

Rezistenta la scuturare

'

12

Rezistenta la sistavire

'

13

Nr. de spice la m2

nr.

14

Data coacerii in parga

X

15

Data coacerii depline

X

16

Data recoltarii

X

17

Perioada de vegetatie

Zile

B. DATE ASUPRA RECOLTEI

18

Suprafata recoltata

m2

19

Greutatea snopilor

Kg.

20

Greutatea boabelor

Kg.

21

Greutatea paielor

Kg.

22

Productia medie:

Boabe fizic

Boabe STAS




23

Umiditatea boabelor

Tabelul nr. 10.2

FISA DE OBSERVATII

LEGUMINOASE

SPECIA....... SOIUL ........

A. OBSERVATII ASUPRA VEGETATIEI

Nr crt

OBSERATII

Modul experim

R1

R2

R3

R4

Media

1

Data rasaritului

x

2

Uniformitatea rasaritului

Note

3

Aparitia frunzei a doua adevarata

Data

4

Desimea plantelor dupa rasarire

nc/m2

5

Rezist. la brumele tarzii de primavara

Note

6

Marimea golurilor

%

7

Ritmul de cre[tere

Dupa rasarire

Note

La aparitia Frunzei a II-a adev.

Note

La inflorit

Note

8

Culoarea frunzelor

9

Forma tufei

10

Pozitia tulpinii

11

Aparitia inflorescentei

12

Inceputul inflotirului

13

Sfarsitul inlofirutului

14

Culoarea florilor

15

Culoarea pastailor necoapte

16

Rezistenta la seceta

17

Atacul la viroze

18

Atacul la mana

19

Atacul la antrach., ascochitoza

20

Atacul la alte boli

21

Atacul la insecte

22

Inceputul maturitatii

23

Sfarsitul marutitatii

24

Durata maturitatii

25

Desimea plantelor la maturitate

26

Data recoltarii

27

Rezistenta la sccuturare

B. DATE ASUPRA RECOLTEI

28.

Greutatea vreji + boabe

29.

Greutatea boabelor

30.

Umiditatea boabelor

31.

Productia medie

Boabe fizic




Boabe STAS

Tabelul nr. 10.3

FISA DE OBSERVATII

PENTRU CULTURA DE FLOAREA SOARELUI

SOIUL (HIBRIDUL)...................

A. OBSERVATII ASUPRA VEGETATIEI

Nr crt

OBSERVATII

Modul experim

Repetitia

Media

I

II

III

IV

1

Data rasaritului

x

2

Dezvoltarea vegetativa

Notarea I

Note

Notarea II

'

3

Inloritul

Inceputul

Data

Sfarsitul

'

4

Numarul de plante ramificate

Nr

5

Rezistenta la seceta

Note

6

Rezistenta la boli si daunatori

Mana

'

Rugina

'

Sclerotinia

'

Orobanche

'

Molie

'

7

Data infloririi

X

8

Data recoltarii

X

9

Perioada de vegetatie

Zile

10

Inaltimea plantei

X

11

Forma calatidiului

X

12

Diametrul calatidiului

cm

B. DATE ASUPRA RECOLTEI

13

Numarul de plante recoltate

nc/ha

14

Suprafata parcelei recoltata

m2

15

Greutatea semintelor dupa vanturare

Kg

16

Procent de umiditate

17

Productia medie

Fizica

Kg/ha

STAS

Kg/ha

18

Procentul de ulei

19

Productia de ulei la Ha

20

Procentul de coji

Tabelul nr. 10.4

FISA DE OBSERVATII

PENTRU SFECLA DE ZAHAR

SOIUL ...................

A. OBSERVATII ASUPRA VEGETATIEI

Nr crt

OBSERVATII

Modul experim

Repetitia

Media

I

II

III

IV

1

Data rasaritului

x

2

Dezvoltarea vegetativa

Note

3

Portul aparatului foliar

X

4

Forma frunzei

X

5

Marimea

X

6

Culoarea

Note



7

Rezistenta la

Ofilire

Note

Cercosporioza

'

Viroze

'

Alte boli

'

8

Atac la insecte

9

Data recoltarii

X

10

Caracteristica radacinilor

Note

11

Culoarea tegum. si capului sfeclei

X

12

Crescute afara

%

13

Numar

Numar

14

Radacini ramificate

Numar

15

Numar

%

B. DATE ASUPRA RECOLTEI

16

Numar radacini recoltate

Nr.

17

Greutatea (radacini + frunze)

Kg

18

Greutatea radacinilor

Kg

16

Procent de umiditate

Tabelul nr. 10.5.

FISA DE OBSERVATII

PENTRU CULTURA CARTOFULUI

SOIUL ...................

A. OBSERVATII ASUPRA VEGETATIEI

Nr crt

OBSERVATII

Modul experim

Repetitia

Media

I

II

III

IV

1

Rasarit

Data

2

Numarul cuiburilor rasarite

nc/m2

3

Dezvoltarea vegetativa

I

Note

II

Note

III

Note

4

Rezistenta la ingheturi tarzii de primav.

Note

5

Inceputul formarii tuberculilor

Data

6

Aspectul tufei

X

7

Butonizarea

Data

8

Intensitatea infloririi

Note

9

Culoarea florilor

X

10

Uscarea vrejilor

Data

11

Starea tuberculilor la uscarea vrejilor

X

12

Maturarea

Data

13

Recoltarea

Data

14

Alte observatii

B. DATE ASUPRA RECOLTEI

15

Numarul cuiburilor la recoltare

nr/ha

16

Suprafata ocupata de cuiburile recoltate

m2

17

Productia de tuberculi la parcela

Kg

18

Procent de umiditate

19

Productia parcelelor raportata la Ha

Kg/ha






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Agricultura


Macelarie
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura


BOLILE, DAUNATORII GRAULUI SI COMBATEREA LOR
OBSERVATII SI NOTARI IN CAMPUL DE AMELIORARE
Tehnologia de cultivare a familiei SALIX