Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrană, vegetală și animală, fibre, cultivarea plantelor, creșterea animalelor

Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
Cultura porumbului


Cultura porumbului



Cultura porumbului

1.Importanta. Este cultura cu ponderea cea mai mare in agricultura tarii noastre. Se foloseste ca planta furajera dar si alimentara sub forma de faina (de malai9 si de fulgi. Din porumb se fabrica amidon, dextrina, ulei, produs cu mare valoare dietetica. Tulpinile se folosesc in hranma animalelor, singure sau imbogatite cu alte substante nutritive. Doua varietati de porumb se folosesc pentru consumarea si conservarea boabelor dulci si pentru prepararea floricelelor (pop corn).

. Zonarea ecologica. Pentru realizarea unei concordante intre caracteristicile termice ale zonelor agricole din tara noastra si particularitatile biologice ale speciei si hibrizilor s-a facut cartarea sumelor temperaturilor superioare pragului biologic (100 C) si determinarea cerintelor termice ale plantelor.

S-au stability trei zone de favorabilitate pentru cultura porumbului :

  • zona foarte favorabila situata in campia din vestul si sudul tarii,
  • zona favorabila situata in campia Baraganului, Moldova, Campia Transilvaniei si campia de Vest,
  • zona putin favorabila ocupa suprafete inseminate in dealurile subcarpatice, acelor din Dobrogea, pe solurile nisipoase din Oltenia.

2. Locul in asolament. Amplasarea porumbului in cadrul unui asolament asigura obtinerea unor productii sporite fata de monocultura. Practicarea culturii porumbului dupa el insusi mai multi ani la rand determina intensificarea atacului bolilor si daunatorilor si infestarea cu buruieni, cu deosebire cele perene, rezistente la ierbicide. Desi mai putin pretentios la rotatie decat celelalte culture, realizarea unui nivel ridicat de productie este posibila numai prin cultivarea porumbului in asolament de 4-6 ani si evitarea amplasarii dupa el insusi mai mult de 2-3 ani.

Porumbul se cultiva in rotatie dupa cerealele paioase, relatia grau - porumb fiind cea mai frecventa in marile zone ecologice agricole. Se cultiva si dupa prasitoare (soia, floarea soarelui, cartof). Se evita ca plante premergatoare sfecla de zahar, mai ales in anii secetosi.

3. Hibrizii. La porumb se cultiva numai hibrizi, in numar de cca. 226, din care majoritatea sunt creati in Romania si destinati pentru diferitele zone ecologice.

Hibrizii de porumb se diferentiaza prin precocitatea si prin reactia specifica la actiunea conditiilor nefavorabile de mediu, de aceea se recomanda cultivarea a 2-3 in fiecare exploatatie agricola. In zonele cu seceta si arsita din a doua jumatate a verii se cultiva hibrizi mai timpurii, care scapa de influenta negativa a acestor fenomene meteorologice.In zonele cu resurse termice foarte reduse (nordul tarii) se cultiva, hibridul Suceava 95, cel mai timpuriu aflat in cultura.

Tabelul 2.

Hibrizii de porumb grupati in functie de suma unitatilor termice active necesare de la semanat la maturitate

801 -10000C

foarte timpurii

1001-12000C

timpurii

1201 -14000C

semitimpurii

1401-15000C

semitarzii

1501 - 16500C

tarzii

Suceava 95

Montana

Suceava 108

Suceava 99

Suceava 97

Podu Iloaiei 110

Ciclon

Cristal

Irla

Turda 100

Turda 160

Simona

Oana

Presta

Turda 200

Elan

Helga

Turda 260

Andreea

Marista

Panka

Fundulea 320

Fundulea 322

Soim

Vultur

Olt

Lovrin 400

Danubiu

Fundulea 365

Dacic

Rapid

Furio

Progres

Cocor

Fundea 418

Rubin

Temerar

Safir

Rival

Ronda

Hibrizii se vor alege dupa criterii stiintifice avand in vedere :

  • tipul lor (hibrid simplu, hibrid dublu, hibrid trilinial);
  • perioada de vegetatie (foarte timpurii, timpurii, semitimpurii, semitarzii, tarzii);
  • cultura irigata;
  • producerea pe baza de androsterilitate citoplasmatica;
  • rezistenta la erbicidele pe baza de imidazolinane.

4. Pregatirea terenului include nivelarea, fertilizarea, lucrarile de mobilizare a terenului, irigarea de aprovizionare si pregatirea patului germinativ inainte de semanat

Nivelarea se executa numai pe terenul care prezinta denivelari si este uscat dupa recoltarea plantei premergatoare, prin lucrari succesive, cu grapa cu discuri si cu nivelatorul 2,8 odata la 3-4- ani.

Fertilizarea se aplica cu cea mai mare atentie avand in vedere ca porumbul este o planta mare consumatoare de substante nutritive.

  • Ingrasamintele organice sub forma de gunoi de grajd se incorporeaza cu aratura adanca pe solurile grele o data la 3-4 ani, pe celelalte soluri brun roscate de padure se recomanda 30-50 t/ha.
  • Ingrasamintele cu azot se recomanda in doze optime de 90 -135 kg/ha N la porumbul cultivat dupa cereale paioase. In cazul altor premergatoare dozele se corecteaza, in sensul ca dupa plante perene si soia se reduce cu 20 kg/ha, iar dupa floarea soarelui, ricin, porumb si sfecla se maresc cu 15-20 kg/ha. In conditii de irigare dozele totale se majoreaza cu 40-60 kg/ha. Eficienta mai buna a azotului se obtine prin aplicarea sa concomitant cu fosforul in doze de 30-40 kg/ha sub forma de ingrasamant complex de tipul 22:22:O sau 16:16:16.
  • Ingrasamintele cu fosfor se coreleaza cu azotul introdus in sol si sunt recomandate doze cuprinse intre 20-80 kg/ha P2O.
  • Fertlizarea cu potasiu este necesara uneori pe solurile brune puternic podzolite si pe podzoluri, mai ales cand acestea au fost amendate si se aplica inainde de aratura adanca de toamna cu doze de 40-118 kg/ha K2O.

Semanatul. Se va folosi numai samanta hibrida F1 provenita din loturi semincere certificare si analizate, cu valoare biologica si insusiri de calitate ridicate, tratate cu fungicide, ambalate si etichetate corespunzator.Porumbul se seamana bob cu bob, cu masina speciala SPC- 6 sau SPC-8 care au in dotare si aparate pentru ingrasaminte granulate.

Momentul inceperii semanatului este determinat de realizarea la sol, la adancimea de 10 cm, a pragului minim de temperatura pentru rasarire ( 8-90C), dar nu mai devreme de 10 aprilie. Semanatul se incepe cu hibrizii tardivi si se incheie cu cei mai timpurii. Numarul optim de plante la unitatea de suprafata este de 45-60 mii plante recoltate /ha la hibrizii timpurii, 40-55 mii plante /ha la cei semitimpurii si 40-50 mii plante / ha la cei tardivi - in cultura neirigata. Pe terenurile irigate se mareste numarul de plante cu 10-15 mii plante/ha. Adancimea de semanat pe soluri mijlocii si gerele 5-7 cm, pe soluri usoare: 6-8 cm. Distanta intre randuri : 70 cm si 70 + 2 x 30 cm. Necesarul de samanta este de 14-30 kg/ha in functie de caracteristricile boabelor si densitate.

6. Ingrijirea culturii consta din lucari ale solului, fertilizarea si irigarea solului in toata perioada de vegetatie, pana la recoltare. Lucrarile de ingrijire a plantelor incep imediat dupa semanat, in primele 4-5, inainte de rasarire.

  • Lucrarile solului incep cu combaterea crustei prin lucrari cu grapa cu colti reglabili sau cu grapa rotativa.Cand porumbul a ajuns in faza unei perechi de frunze se va grapa a doua oara, cu scopul de a distruge buruienile si a mentine stratul superficial al solului in stare afanata. Pe masura ce plantele cresc se executa 2-3 prasile mecanice pe rand cu cultivatorul.Se pot executa si prasile manuale pe rand mai ales acolo unde auaparut buruieni periculoase, cum sunt palamida si costreiul.
  • Fertlizarea in vegetatie se aplica in mai multe etape pentru stimularea proceselor de crestere.Se vor administra ingrasaminte cu azot, concomitant cu prasitul in doza de 40-50 kg/ha N, la fiecare prasila. Fertlizarea foliara se aplica cu echipamente de erbicidare in cantitate de 300 l/ha, folosind un ingrasamant commercial in concentratie de 1,5 % care contine biostimulatori de crestere, Mo si Zn. Se aplica doua tratamente, primul in faza de 4-6 frunze, al doilea cu 8-10 zile mai tarziu, in faza de 8-10 frunze.
  • Irigarea. Perioada critica pentru apa incepe cu 10 zile inainte de aparitia paniculului (20-30 iunie) si dureaza pana la coacerea in lapte-ceara (15-20 august). Ca urmare, prima udare se aplica la sfarsitul lunii iunie, urmand apoi, la intervale de 12-14 zile, alte 3-4 udari. Norma de udare este de 900-1200 m3 la prima udare si 700-900 m3 la hectar la urmatoarele.Se iriga prin aspersiune cu instalatii mobile de mica sau mare capacitate si prin olano, folosind pentru ducerea apei la plante conducte flexibile de cauciuc.
  • Erbicidarea completeaza lucarile agrotehnice in combaterea buruienilor, iar uneori este salvatoare pentru recolta. Erbicidarea se recomanda diferentiat pe baza unui program legat de asolament, planta premergatoare si prezenta buruienilor. Astfel : inainte de semanat se recomanda erbicidele Pitezin si Onezin incorporate cu grapa cu discuri +grapa cu colti reglabili la 8-10 cm adancime; In perioada de vegetatie se foloseste Icedin super si Oltisan, contra buruienilor perene; dupa rasarirea plantelor se recomanda Sare de amina, Eradicane, Alirox pentru combaterea buruienilor dicotiledonate. Tratamentele se executa cand plantele au 3-6 frunze, respectand cu strictete dozele de erbicide recomandate .
  • Combaterea organismelor daunatoare se face cu diferite substante fito-farmaceutice prin tratamente asupra semintelor in primul ola si asupra plantelor in perioada de vegetatie.Cercetari recente recomanda un olano integrat de protectie impotriva daunatorilor care se bazeaza pe trei componente: planta premergatoare, tratamentul semintei, utilizarea insecticidelor granulate, aplicate localizat pe randurile culturii odata cu semanatul.

7.Recoltarea. Ajungerea porumbului la maturitate coincide de regula cu faza in care umiditatea boabelor este in jur de 30-32 %, in perioada septembrie-octombrie.

Recoltarea mecanizata a porumbului se face cu combina in doua variante:

  • sub forma de stiuleti depanusati;
  • sub forma de boabe.

8. Productia poate atinge 4000 - 7000 kg/ha in functie de precocitatea hibrizilor, tipul de sol, zona ecologica si agrotehnica aplicata.

9. Rezultatele tehnico-economice. Cercetarile au demostrat ca cel mai ridicat nivel al cheltuielilor la cultura porumbului il reprezinta prasitul, recoltatul stiuletilor si transportul cocenilor, ele reprezentand 57 % sin totalul costurilor de productie. Nunmai prasitul are o pondere de 29,6 % din totalul cheltuielilor la o productie de 3000 kg/ha si de 25,4 % la o productie de 5000 kg/ha. Recoltarea stiuletilor reprezinta 15,6 % din totalul cheltuielilor directe pe cultura in cazul unei productii de 3000 kg /ha si 16 % la o producsie de 5000 kg/ha.



Agricultura


Macelarie
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura

Tehnologia de cultura a castravetilor in camp
Tehnologia de cultivare a familiei SALIX
Lucrarile solului
CERINTELE GRAULUI FATA DE CLIMA SI SOL
PRODUCTIVITATEA SI CALCULUL BIOMASEI
Cultura porumbului
RECOMANDARI - Tehnologia de cultivare a sfeclei de zahar
Gospodaria orasului Ticleni
OBSERVATII SI NOTARI IN CAMPUL DE AMELIORARE
METODE MODERNE DE AMELIORAREA PLANTELOR





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate