Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» VASCULOPATII PRIN COMPRESIE


VASCULOPATII PRIN COMPRESIE


VASCULOPATII PRIN COMPRESIE

Compresiile vasculare rezulta fie in urmaunei anomalii vasculare, fie in urma unei malformatii a mediului musculo-tendinos, sau fie in urma unei asocieri a celor doua elemente. Ele antreneaza o simptomatologie declansata de pozitia subiectului, uneori printr-o activitate fizica anume, intensa. Compresiunea venoasa este responsabila de turgescenta venelor superficiale, cianoza si edem. Compresiile pot fi la nivelul vaselor membrelor superioare sau inferioare.

Membrul superior

Compresiile apar mai rar la nivelul arterei humerale prin tendonul inferior al bicepsului, iar din momentul extensiei cotului, "piedica" cea mai clasica este realizata al nivelul defileului toraco-brahial.



Compresii la nivelul defileului toraco-brahial

Compresia se poate realiza la 3 nivele: intre muschii scaleni, intre clavicula si primele coaste sau pe marginea inferioara a micului pectoral.

Simptomatologia :

-adesea printr-o rea pozitionare in timpul somnului,

-activitati ce necesita ridicarea bratelor si/sau a capului;

-durerile sunt an principal de ordin senzitiv, ele iradiaza in umar si ultimele 3 degete.

Pensarea arteriala se manifesta prin dureri crampiforme intermitente, apoi apare iritarea plexului simpatic periarterial, putand da un pseudo-fenomen Raynaud. Repetarea compresiei produce la ingrosarea peretelui vasului, apoi coagularea sangelui.

Simptomatologia compresiei venoase (mai mica de 5%) este mai des intalnita la barbatii cu varste intre 30 si 40 de ani.

-se manifesta prin intermitenta dilatatiei venelor superficiale;

-apare tromboza spontana a venei sub-claviculare iar daa aceste manifestari se prelungesc in timp, apare o circulatie de inlocuire ce se poate observa pe piele umarului si in partea superioara a hemitoracelui.

Kinetoterapia

A) Fara interventie chirurgicala

Kinetoterapie corectoare:

Obiectivul esential este evitarea repetarii fenomenului de compresie vasculo-nervoasa, si de a invata pacientul miscarea corectoare.

Tehnici:

-dupa cateva miscari pasive se fac cateva contractii izometriceprin opunere puternica la ridicarea centurii scapulare si a extensiei cefei;

-corectarea cifozei toraco-cervicale prin usoare impingeri axiale pe vertex;

-corectarea posturala a adductiei umerilor, relaxarea musculara;

-masaj reflex a tesutului conjuctiv din regiunea C8-T1 pentru a iradia pe partea interna a bratului pana la ultimele 2 degete, sau de la C5-C7 pentru in yona deltoidului;

-inspiratii diafragmatice ample, expiratie lunga;

Diminuarea simptomelor se obtine dupa 2 saptamani de tratament. In urmatoarea saptamana se continua cu sedinte zilnice, apoi timp de 3 saptamani se fac cate 3 sedinte pe saptamana, si de 2 ori pe saptamana in urmatoarele 3 luni. Se continua cu sedinte ocazionale pe parcursul unui an.

Kinetoterapia de drenaj:

-presoterapie secventiala;

-mobilizare ampla a membrelor superioare, contra unei usoare rezistente;

-masaj progresiv prin framantari lente si apasate (30-50 mmHg);

-bandaj compresiv;

Kinetoterapia dupa interventie chirurgicala:

-posturi si imobilizari nedureroase si progresive ale umarului;

-masaj decontracturant a zonelor de tensiune;

-lupta contra dezechilibrului muscular: contractii izometrice ale dintatului anterior pentru a reduce dezlipirea scapulei;

-mobilizarea activa progresiv crescuta;

-exercitii de respiratie;

-corectarea staticii posturale.

Membrul inferior

La nivelul membrului inferior, apare in principal compresia: aortei intra-renale, arterei iliace, arterei sau venei femurale superficiale, arterei poplitee.

Compresia aortei intra-renale si arterei iliace (produce endofibroza arteriala la ciclisti). Se dezvolta printr-o activitate fizica exagerata, iar dupa stenoza ea poate evolua spre obstructie (sindromul Leriche).



Compresia venei iliace stangi (sindromul Cokett) in micul bazin se produce o compresie venoasa asupra promontoriului lombar. Peretele venos se ingroasa si apare o tromboza persistenta ce blocheaza returul sanguin. Acest tablou poate evolua spre o insuficienta venoasa cronica (IVC) cu un risc ridicat de complicatii.

Kinetoterapia:

In afara fazei acute a trombozei, kinetoterapia vizeaza reducerea hipertensiunea venoasa in amonte, care au efect asupra arterei principale.

-drenaj postural prin supraridicarea picioarelor de pe pat;

-inspiratie diafragmatica si expiratie fara contractie abdominala;

-presoterapie intermitenta asociata cu elasto-compresie;

-tripla flexie-extensie cu picioarlele pe sol, membrul afectat fiind acoperit cu bandaj dublu de bumbac;

-masaj pentru reducerea presiunii: efleuraje lente, centripete si profunde;

-evitarea imbracamintii stramte;

-este interzisa expunelrea la caldura;
-se recomanda frecventarea bazinelor de inot.

Compresia arterei sau venei femurale superficiale (boala lui Palma) : consta in compresia intermitenta a arterei femurale superficiale la nivelul traversarii inelului adductorilor (la sportivii tineri), si a venei omoloage (la adolescente).

Kinetoterapia:

La barbati prevenirea se rezuma la adoptarea de pozitii de largire a acestui canal, si la excluderea oricarei activitati care ar putea provoca aceasta compresie. La femei, prevenirea compresiei se face prin adoptarea de posturi de deschidere, masaj decontracturant si exercitii de relaxare.

Compresia vasculara poplitee

In afara de patologiile arteromatoase, artera poplitee poate prezenta o compresie extrinseca. Aceasta compresie poate avea 3 cauze: obstacolul anatomic, chistul si anevrismul popliteu.

Sindromul arterei poplitee blocate se gaseste in mare parte la barbati (80-90%). Musculatura gambei este dezvoltata, iar de aceea compresia este in general bilaterala.

Chisturile compresive sunt de 2 tipuri: pe adventice si sinoviala. Cel de origine congenitala, chistul sub-adventicial, este rar si se dezvolta intre tunica medie si peretele arterial, prin incluziunea celulelor sinoviale in timpul organogenezei. Chistul sinovial poate comprima artera poplitee: cand genunchiul este intins, lichidul sinovial al articulatiei este deplast spre chist, care poate umfla pana la comprimare, artera din vecinatate. Apar dureri la nivelul genunchiului, putand iradia spre fata externa a gambei si dosul piciorului, cu parestezie si hipoestezie, prin compresia nervului sciatic popliteu extern.

Anevrismul popliteu, prin expansiune, produce frecvent o compresie a venei omoloage.

Prin repetare, aceste compresiuni mecanice traumatizeaza treptat peretele arterial, antrenand prematur o ateroscleroza localizata ce duce la tromboza. Tratamentul este chirurgical si cuprinde 2 timpi:

-chistectomia sau indepartarea obstacolelor tendino-musculare;

-refacerea continuitatii arteriale prin autogrefare venoasa.

Kinetoterapie:

In afara complicatiilor vasculare (stenoza, embolie, tromboza), kinetoterapia se limiteaza la perioada postoperatorie initiala (+,- 10 zile).

-profilaxia TVP;

-reducerea edemului peri-cicatricial prin drenaj manual, regional, urmat de elasto-compresia prin fasa de bumbac;

-recuperarea progresiva a flexiei genunchiului prin posturi si exercitii.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate