Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Tipuri de praguri. Jonctiunea dento-protetica


Tipuri de praguri. Jonctiunea dento-protetica




Tipuri de praguri. Jonctiunea dento-protetica

Prepararea dintilor in zona coletala    are ca scop adaptarea cat mai perfecta a protezei partiale fixe la aceasta periferie, inchiderea marginala sau jonctiunea dento-protetica. Aceasta limita cervicala a preparatei dintilor intereseaza din mai multe puncte de vedere:

nivelul de plasare;

configuratia limitei de plasare;




posibilitati de creare a acestora pentru realizarea unor amprente de precizie in cazul in care aceasta limita e plasata intracrevicular avand ca obiectiv mentinerea stabilitatii gingiei libere. (5)

Nivelul de plasare

Este stabilit in urma unei evaluari preprotetice a sanatatii parodontale, aprecierea sulcusului gingival cu sonda parodontala si examen radiologic. (5)

Menajarea parodontiului marginal respecta principiul bioprofilactic. Plasarea sub-, juxta- sau supragingival a limitei cervicale a preparatiei dentare va trebui sa tina cont de varsta pacientului, de starea de sanatate parodontala a sa precum si de necesitatile fizionomice. (5)

Nivelul de plasare a    limitei cervicale a preparatiei supragingival, juxtagingival sau subgingival se va hotari pentru fiecare dinte in parte luand in considerare atat avantajele cat si dezavantajele acestei plasari. (5)

a) Preparatia coletala intrasulculara (intracrevicular, subgingival) nu trebuie sa depaseasca in sulcusul gingival 0,35-0,50 mm.

Ca avantaje prezinta o valoare carioprofilactica crescuta, retentivitate si stabilitate buna precum si satisfacerea cerintelor fizionomice, insa dezavantajele sunt mai numeroase:

traumatizarea parodontiului marginal;

amprentare mai dificila, inexacta uneori;

marginile machetei subtiri se pot deforma;

adaptare axiala imprecisa a coroanei protetice;

pot ramane zone neslefuite, neacoperite de coroana protetica, sensibile, rugoase, placofile;

lezarea insertiei sau chiar a fibrelor ligamentare (ligaturi circulare), ce pot produce inflamatii, retractii gingivale, hipertrofii, pungi parodontale. (5)

Sunt indicate in mod obligatoriu la coroanele stantate si la cele turnate realizate pe preparatie fara prag, pe dinti scurti in vederea maririi retentiei chiar si atunci cand exista obturatii sau fracturi subgingivale. Contraindicate la hemofilici (5)

b) Limita juxta- si supragingivala satisface principiul bioprofilactic asupra parodontiului, mai ales pe cel biomecanic de retentie si stabilitate precum si pe cel fizionomic.

Prezinta ca avantaje:

protejarea parodontiului marginal;

nu necesita dilatarea sulcusului gingival;

permite o amprentare mai exacta;

nu necesita gravare arbitrara in laborator;

permite o verificare a adaptarii prin inspectie;

permite perfectarea adaptarii prin brunisare;

permite controale periodice ale inchiderii marginale. (5)

Ca dezavantaje se remarca o retentie redusa pe dintii scurti iar in zonele vizibile sunt inestetice.

Este indicata aceasta limita de plasare pe dinti lungi in zona laterala, in conditiile tehnice si cu materialele adecvate de asemenea la pacientii hemofilici, diabetici etc. (5)

Configuratia limitei de plasare

cu limita exacta, tangentiala;

fara limita exacta, cu prag.

a)Configuratia fara limita exacta, tangentiala

Se plaseaza intotdeauna aproximativ 0,5 mm subgingival atat la coroane stantate cat si la cele turnate fara prag. Nu se recomanda la coroane mixte. Poarta nume diferite:

Tangential präparation;

End knife, Knife edge;

Ligne de finition;

Tangential- daltita, pana, lama.

Prezinta avantaje ca: -este o preparatie simpla nepretentioasa, se poate realiza detartraj

subgingival,

-adaptarea transversala la colet este buna.

Ca dezavantaje intalnim introducerea coroanelor fara prag subgingival.

Sunt indicate coroanelor turnate pe dintii cu volum mic, care au convexitati mari, greu accesibili si coroanelor stantate.

b) Configuratia cu limita exacta, cu prag.

Este cea ideala, Butel prezinta sapte tipuri:

prag orizontal (Shoulder plat);

prag excavat (Chamfer);

prag dublu, excavat si bizotat;

prag obtuz cu panta de 135°;



prag dublu, drept si bizotat in panta de 45°;

prag dublu, drept si bizotat in panta de 75°;

Obiectivele pragurilor sunt

-incadrarea protezei fixe unidentare in morfologia naturala a dintilor, evitarea    supraconturarii;

-adaptarea corecta la nivelul coletului a coroanelor;

-sprijinul pe prag, nu numai ocluzal;

-rezistenta mai buna a protezei fixe unidentare prin peretii laterali mai grosi.

Caracteristicile pragurilor

Plasarea- subgingival, juxta- supragingival;

Latimea- mai ingust (0,5mm) pentru coroane metalice;

-mai lat (1,5mm) pentru coroane mixte;

Forma pragului o reprezinta configuratia.

Tipuri de praguri:

-simple:

prag orizontal in unghi drept;

prag in unghi ascutit;

prag in unghi obtuz;

prag rotunjit in sfert de arc de cerc (prag kuwata);

prag rotunjit in sfert de elipsa;

prag excavat (pragul lui Vest).

-duble, compuse, bizotate:

prag orizontal bizotat;

prag rotunjit si bizotat (The reveled shoulder);

Scopul bizotarii pragului

-prevenirea fracturii prismelor de smalt de la marginea pragului;

-realizarea amprentei fara inel de cupru;

-ascunde colereta metalica a coroanei mixte cand bizotarea se face subgingival;

-realizeaza conditiile pentru o jonctiune dento-protetica cat mai buna.

Jonctiunea dento-protetica

Reprezinta inchiderea marginala a campului protetic ce depinde de unghiul terminal al acesteia, de racord cu suprafata dentara coletala. Cu cat unghiul e mai aproape de orizontal, inchiderea marginala e mai deficitara, cu atat bizotarea e mai oblica, inchiderea marginala e mai buna. Rosner a demonstrat matematic acest fapt: distanta dintre suprafata orizontala se reduce mult intre zonele dento-protetice oblice cu atat mai mult cu cat acestea sunt mai aproape de vertical. Cu cat unghiul e mai mic cu atat adaptarea cervicala a protezei fixe unidentare va fi mai aproape de inchiderea tip "manson". (5)

Silness concluzioneaza ca spatiul e de 3-4 ori mai mic decat la cel nebizotat. La pragul rotunjit bizotat e de 2 ori mai mic decat la cel nebizotat. (5)

Variind morfologia limitei cervicale, se modifica spatiul dento-protetic:

la pragul orizontal cu 134,7 microni;

la pragul rotunjit cu 91,4 microni;

la pragul bizotat scurt cu 92,9 microni;

la pragul orizontal bizotat lung cu 14,1 microni. (5)

Asociatia Dentistilor Americani precizeaza:

-o adaptare f buna intre 20-30 microni;

-o adaptare buna intre 30-40 microni;

-o adaptare acceptabila intre 40-10 microni (5)

Posibilitati de creare a pragurilor

Tehnici de acces la limitele subgingivale:

Largire mecanica cu inel de cupru, ring collar, snur uscat inserat intre limitele cervicale ale dintilor preparati si gingia libera; (5)

Largire fizico-chimica a sulcusului datorita combinarii efectelor mecanice obtinute prin aplicarea in situ a unui snur de acest tip cu efect vasoconstrictor, hemostatic si astringent al unui agent chimic cu care snurul este impregnat in prealabil; (5)

Largire chirurgicala prin exereza unui strat superficial de epiteliu crevicular. (5)

Amintesc astfel 3 tehnici: -electrochirurgie;

-raza laser CO2;

-chiuretaj rotativ al lui Ingraham. (5)








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate