Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
Tanatologia medico-legala


Tanatologia medico-legala


Tanatologia medico-legala

studiaza problemele legate de moartea organismului uman.

Prezinta importanta deoarece raspunde la problemele ridicate de justitie:

diagnosticul corect al mortii, evitandu-se astfel inhumarile precipitate in mortile aparente

diferentierea semnelor mortii reale de leziunile traumatice



interpretarea fenomenelor vitale si letale,

stabilirea momentului mortii.

Etapele mortii:

  1. preagonia

este etapa premergatoare agoniei, in care manifestarile psihice sunt relative specifice, fiind conditionate de factori individuali.

- varsta (batranii accepta moartea)

- felul bolii (traumatisme, inghet,

- structura psihica (conceptiile filozofice si religioase)

  1. agonia

este etapa ireversibila de trecere de la viata la moarte clinica, in care fenomenele biologice sunt treptat anihilate de cele tanatologice.

In agonie se constata: disparitia functiilor psihice, pierderea contactului cu realitatea imediata, haos psihic, imobilitate totala, disparitia simturilor (primul vazul, ultimul auzul), anestezie completa, pierderea senzatiei corporale.

Forme clinice:

agonie cu delir (uneori cu acte de violenta),

agonie lucida in bolile cardiovasculare,

agonie alternanta (boli acute, boli psihice)

Durata agoniei e in functie de cauza mortii:

absenta - in zdrobiri ale capului

scurta - asfixii, hemoragii

lunga (ore, zile) - boli cronice

  1. Moartea clinica

se caracterizeaza prin:

- disparitia functiei respiratorii si a celei cardiace

- disparitia activitatii reflexe

- disparitia activitatii electrice a creierului

Daca metodele de reanimare se aplica 2-5 minute de la instalarea ei, moartea clinica poate fi reversibila.

  1. Moartea cerebrala     - reprezinta moartea ariilor corticale care conduc functiile psihice si se caracterizeaza prin leziuni morilogice ireversibile ale neuronilor corticali
  2. Coma depasita - este moartea corticala cu mentinerea functiilor vegetive, care se realizeaza in conditii de reanimare
  3. Moartea reala - consta in oprirea metabolismului si aparitia semnelor mortii reale.

Problemele juridice ale starilor terminale

In Romania legea prevede ca prelevarea de organe si tesuturi de la un cadavru se face numai dupa confrmarea mortii biologice de catre o comisie formata din cel putin 3 medici (dintre care unul sa fie legist), comisia trebuie sa includa un neurolog, un anestezist si unul sau mai multi specialisti.

Semiologia tanatologica (necropsia)

studiaza semnele mortii si modificarile cadaverice (morfologive si chimice) consecutive actiunii factorilor de mediu asupra cadavrului.

Clasificarea semnelor mortii si a modificarilor cadaverice

  1. Semne negative de viata

pozitia si aspectul general al cadavrului,

oprirea respiratiei,

oprirea circulatiei,

abolirea reflectivitatii,

modificarile oculare,

suspendarea activitatii cerebrale.

  1. Semnele mortii reale (corespund inlocuirii fenomenelor biologice cu fenomene fizico-chimice)
    1. Modificari cadaverice precoce:

racirea,

deshidratarea

autoliza

lividitatile cadaverice si hipostaza viscerala

rigiditate cadaverica

    1. Modificarile cadaverice tardive (apar dupa 24 de ore)

distructive ; putrefactia, distrugerea cadavrului de animale (carnivore, insecte necrofage, larvele acestora)

conservatoare naturale: mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea:

conservatoare artificiale: inghetarea, imbalsamarea.

Semnele negative de viata

au valoare orientativa, ele apar imediat dupa moarte, valoarea lor diagnostica fiind utila cand sunt cercetate in asociatie.

Semnele mortii reale

sunt modificari fizico-chimice pe care le prezinta cadavrul consecutiv incetarii functiilor vitale si actiunii factorilor de mediu.

  1. Modificari cadaverice precoce
    1. Racirea cadavrului

se datoreaza initial opririi circulatieisi metabolismului si apoi pierderii de caldura in mediu.

constituie un semn de moarte reala

este mai rapida pe partile descoperite si incepe de la exteriorul corpului spre interior

    1. Deshidratarea

se datoreaza opririi circulatiei cu hipostaza consecutiva si evaporarii apei din structurile cutanate superficiale,

procesul este mai rapid la nivelul mucoaselor externe si al zonelor de piele in cxare stratul cornos al epidermului este mai subtire, fie in mod natural (buze, varful mainilor) fie in mod artificial (escoriatii, contuzii, sant de spanzurare)

datorita deshidratarii cadavrul pierde in greutate,

valoarea medico-legala este redusa pentru stabilirea mortii

    1. Lividitatile cadaverice si modificarile sanguine post-mortem

se datoreaza opririi circulatiei sangelui si consecutiv actiunii gravitatiei asupra sangelui.

Prezinta valaloare medico-legala, deoarece:

constituie cel ami sigur si mai precoce semn de moarte reala,

in context cu celelalte semne ale mortii reale constituie un indicator al timpului scurs de la moarte

reprezinta un indicator al pozitiei si al modificarilor pozitiei cadavrului,

au valoare orientativa pentru stabilirea cauzei mortii

Etapele lividitatii cadaverice, hipostazei viscerale si hemolizei

1. Hipostaza (2-16 ore)

Examen extern: lividitati rosii-albastrui, dispar la presiune si reapar supa incetarea acesteia

Modificari cu pozitia cadavrului: dispar pentru a reaparea in noua pozitie decliva

Aspecte de sectiune: tesuturile subiacente sunt albicioase, din vase se scurg picaturi de sange, care se spala

Mecanism: in lipsa propulsiei cardiace, sangele se acumuleaza sub actiunea gravitatiei in zonele declive.

In acesta etapa are loc sedimentarea si coagularea sangelui si incepe hemoliza.

2. Difuziunea (15-24 ore)

Examen extern: lividitati violacee, palesc la presiune, apar si pe aprtile laterale ale cadavrului

Aspecte pe sectiune: tesuturile subiacente sunt de culoare rosu inchis datorita difuziunii sangelui

In aceasta etapa sangele incepe sa iasa din vase in tesuturi.

3. Imbibitia

Examen extern: lividitati violacee-negricioase, nu se modifica la presiune

Aspecte pe sectiune: tesuturile subiacente dunt imbibate cu sange, care se spala, hemoliza este completa, sangele se afla numai in tesuturi

    1. Rigiditatea cadaverica

este modificarea cadaverica care consta din intarirea muschilor, cu cresterea la nivelul lor a tensiunii si scaderea plasticitatii si a elasticitatii.

Etape:

etapa de instalare, urmeaza relaxarii imediat post-mortem si dureaza 2-6 ore .

RC intereseaza toti muschii, ea poate fi invinsa cu usurinta, dupa care in scurt timp (chiar pe parcursul efectuarii autopsiei) se reinstaleaza.

etapa de stare (de generalizare) se desfasoara pe parcursul urmatoarelor 24 de rore post-mortem.

RC intereseaza toti muschii si se invinge greu, dupa care nu se mai instaleaza.

Etapa de rezolutie - incepe de la 1-2 zile post-mortem si este completa in 3-7 zile post-mortem.

Ea coincide cu debutul putrefactiei. In aceasta etapa regiditatea dispare in ordinea in care a aparut.

Aceasta stadializare poate prezenta insa si variatii, cum ar fi:

spasmul cadaveric, intalnit in decapitari, zdrobiri ale capului. (este o stare de hipercontractivitate musculara care incepe in timpul vietii, instalarea sa avand loc fara existenta unei perioade de relaxare port-mortem).

absenta RC la membrele paralizat

Valoarea medico-legala a RC:

semn al mortii reale

corelata cu celelalte semne de moarte reala, ofera indicatii pentru stabilirea datei mortii,

valoarea orientativa asupra conditiilor in care a stat cadavrul si asupra cauzei mortii,

pastreaza pozitia corpului dupa moarte, daca aceasta nu a fost modificata inainte de instalarea rigiditatii

    1. Autoliza cadaverica

Este o modificare cadaverica distructiva , precoce care are loc sub actiunea enzimelor proprii organismului, in absenta microbilor.

Valoarea medico-legala a ei consta in:

aprecierea datei mortii

poate estompa leziunile intra-vitam

Autoliza poate avea loc si in viata , in conditiile normale realizand involutia organelor in diferite conditii fiziologice.

  1. Modificari cadaverice tardive
    1. Putrefactia

este modificarea cadaverica distructiva de natura microbiana, prin care substantele organice sunt descompuse in substante anorganice

modificarile pe care le imprima cadavrului devin de regula ,vizibile in 2-3 zile post-mortem,

la exterior , primul semn este reprezentat de pata verde de putrefactie, care apare de regula pe abdomen in dreapta

Factorii care influenteaza putrefactia sunt reprezentati in primul rand de factorii de mediu:

temperatura ridicata accelereaza putrefactia,

excesul de oxigen are ro favorizant,

mediul (o saptamana de putrefactie in aer=2 saptamani de putrefactie in apa= 8 saptamani de putrefactie in sol)

felul solului in care s-a produs inhumarea,

in mormintele cu adancimea mica, putrefactia este accelerata

imbracamintea de cauciuc, lana, matase intarzie putrefactia.

    1. Modificarile cadaverice conservatoare naturale

Apar in conditii de mediu care impiedica putrefactia:

a.       mumifierea naturala

Conditii de mediu (rol determinant): - mediu cu temperatura crescuta, umiditate dcazuta, aerate

- medii ventilate, cu temperatura si umiditate scazuta,

- medii saline

Mecanism: putrefierea este oprita de deshidratarea rapida.

Aspectul cadavrului: pergamentat, castaniu negricios, cu scadere in greutate, abdomen retractat

Probleme medico-legale: - se poate asocia cu putrefactia,

- aprecierea mortii este dificila

- identificarea se poate face

b.      saponificarea sau adipoceara

Conditii de mediu (rol determinant): - mediu umed fara O2 sau cu O2 putin,

- temperatura ridicata

Mecanism: saponificarea grasimilor cadaverice, solidificarea acizilor grasi prin hidrogenare

Aspectul cadavrului: saponificarea generalizata se poate intalni la copii dar este exceptionala la adult, aspectul este de branza ranceda

Probleme medico-legale:     - cadavrele sunt friabile, organele se taie usor

- permite aprecierea datei mortii

- uneori permite identificarea dupa perioade lungi de timp

c.       lignificarea (tabacirea) - tip particular de mumifiere

Conditii de mediu (rol determinant): - medii cu pH acid bogate in acid tanic si humic

Mecanism: inhibarea puterfactiei prin distrugerea microbilor (dizolvarea grasimilor, proteinelor musculare, coagularea unor proteine)

Aspectul cadavrului: - scaderea in volum a cadavrului,

- piele tabacita, dura, bruna

- oase moi, decalcifiate, moi

Probleme medico-legale: conservarea indefinita a cadavrului

d.      inghetarea (congelarea)

Conditii de mediu (rol determinant): - mediu cu temperatura foarte scazute

Mecanism: inhibarea putrefactiei pe durata inghetarii

Aspectul cadavrului: absenta mirosului de putrefactie: lividitati de culoare rosu aprins

Probleme medico-legale: - autopsia se face imediat dupa dezghetarea lenta fiindca apoi putrefactia este rapida

- conservarea pe perioade indeifinite a rosaturilor si leziunilor

Stabilirea datei mortii (tanatocronologia)

Pentru stabilirea datei mortii se folosesc rezultatele obtinute prin examinarea:

semnelor mortii reale - care schematic se cconsidera ca apar in primele 2-6 ore si au dezvoltare completa in 12-24 ore de la deces

proceselor cadaverice distructive

modificarile post-mortem ale unor substante din sange si umori

stadiul unor procese fiziologice cum ar fi: gradul de digestie a contiutului gastric, plenitudinea vezicii urinare

examenul microscopic al plagior prin aspecte legate de reactia inflamatorie perilezionala ofera date referitoare la intervalul de supravietuire de la producerea unei plagi.

Felul mortii

Clasificare:

  1. moarte neviolenta

este datorata unor cauze intrinseci organismului(boli de natura inflamatorie, tumorala, distrofii, tulburari de circulatie)

fac parte si mortile naturale (extrem de rare) care survin la varste inaintate prin uzura organismului.

  1. Moarte violenta

este consecinta actiunilor traumatice din mediul extern asupra organismului (sinucideri, accidente, omucideri)

Moartea suspecta si moartea subita

La limita dintre moartea violenta si cea neviolenta se situeaza moartea suspecta.

In cadrul acesteia se distinge moartea subita care este o forma particulara de moarte neviolenta si se caracterizeaza prin:

durata scurta de timp dintre aparitia simptomelor si deces (secunde, minute, ore)

caracterul imprevizibil, adica faptul ca apare in plina sanatate aparenta sau la o persoana bolnava care nu a acuzat simptome de agravare a bolii de baza

instalarea ei poate sa fie (sau nu) precedata de acuze prealabile

cauza precisa - autpsia relevand totdeauna o cauza prin care moartea subita apartine mortilor neviolente

Mortile subite se clasifica in:

  1. morti subite cu leziuni organice incompatibile cu viata (hemoragii cerebrale, infarct miocardic)
  2. morti subite cu leziuni cronice
  3. morti subite cu tablou lezional nespecific pentru o boala, modificari ce se intalnesc atat in mortile neviolente (viroze, boli contagioase) cat si in mortile violente (intoxicatii, electrocutari).

Cauzele mortii subite apartin practic intregii patologii, ea atinge cu predilectie varstele extreme.

Reactia vitala

reprezinta totalitatea modificarilor generale si locale ce apar in organismul viu ca raspuns la actiunea unei traume de orice natura.

Leziunile post-mortale pot fi produse atat accidental cat si in mod intentionat.

Leziunile accidentale apar in circumstante variate (transport, degradare, manipulare), iar cele intentionate apar ca urmare a dorintei de ascundere a unui omor sau a urmelor unui omor.

1. Principalele aspecte ale reactiei vitale

a.       Hemoragia

Infiltratia cu sange a tesaturilor a atras atentia de multa vreme si a fost considerata ca unul din principalele caractere ale leziunilor traumatice in timpul vietii.

Desi in practica hemoragia ramane cel mai important semn macroscopic al reactiei vitale locale, ea nu este si cea mai sigura deoarece extravazarile sanguine pot aparea si post-mortem.

b.      Coagularea

Pentru a avea valoare diagnostica fenomenul coagularii nu trebuie studiat izolat ci in aspectul lui complex in relatia lui dintre cheag si tesut.



c.       Retractia tesuturilor

Aceasta proprietate este variabila de la tesut la tesut , precum si in raport cu varsta si natura ranii.

Ea nu poate fi studiata izolat de compexul celorlalte modificari cu caracter vital ce apar la nivelul leziunilor traumatice.

d.      Inflamatia

Reactia inflamatorie este o manifestare ce permite a afirma in mod sigur ca leziunea a fost produsa in timpul vietii.

e.       Modificarile hemoglobinei

Modificarile de culoare ale revarsarilor sanguine postraumatice, sunt reactii cu caracter vital dar aprecierea pe aceste baze nu se poate face decat in supravietuiri de cateva zile.

f.       Inghitirea (aspiratul pulmonar)

Se pot aspira in pulmoni sange, continut gastric, apa, substanta cerebrala, funingine sau alte materii pulverulente.

Pentru a avea valoare medico-legala, aspiratul va trebui pus in evidenta nu in caile respiratorii superioare , unde el poate ajunge si dupa moarte, ci in bronhii si alveole, fiindca numai in felul acesta este facuta dovada existentei respiratiei in momentul contactului cu materialul aspirat.

g.      Embolia (grasa, gazoasa, tisulara)

Este transportul intravascular al unor materiale ce nu se gasesc in mod normal in sange.

Embolia grasa - apare in traumatisme si comotii puternice (dupa fracturi de bazin sau femur)

Embolia gazoasa - apare mai ales in cazurile de taiere a marilor vene ale gatului.

2. Consideratii asupra unor reactii vitale specifice anumitor cauze de moarte

a. Spanzurarea

- semnul principal il constituie infiltratul sanguin in tesuturile gatului.

b. Inecul

- semnul clasic il costituie gasirea apei in alveole

c. Combustia

- semnul clasic este gasirea funinginei pe traiectul cailor respiratorii pana la nivelul alveolelor

d. Intoxicatiile

- semnul clasic este gasirea toxicului nu numai in stomac si in intestin ci si in diferite organe (ficat, creier) - dupa resorbtia lui.

Valoarea si limitele expertizei medico-legale traumatologice in incadrarea juridica a faptei.

Reglementarea juridica si metodologia expertixei medico-legale in traumatologia mecanica

Valoarea si limitele expertizei medico-legale traumatologice

Ceea ce conditioneaza in primul rand valoarea probatorie a expertizei medico-legale este folosirea tuturor mijloacelor stiintifice in dovedirea legaturii cauzale dintre faptele antisociale si consecintele lor asupra vietii si sanatatii.

Pentru a putea obtine astfel de rezultate, expertiza medico-legala in domeniul traumatologiei are a dispozitie o serii de criterii stiintifice pe care trebuie sa le foloseasca in mod competent.

Prin epuizarea tuturor mijloacelor de investigatie medicul legist isi poate forma convingerea stiintific argumentata asupra existentei sau nu a unor leziuni sau modificari functionale suferit de cel in cauza.

Daca diagnosticul diferential al leziunilor traumatice si netraumatice nu ridica in general probleme deosebite, in disriminarea unor stari morbide declansate de traumatism apar alte dificultati, mai ales cand sta in intentia celi in cauza sa creeze confuzii in aceasta directie.

O serie de dificultati i aprecierea unui traumatism ce ace obiectul unor cercetari judiciare le poate ridica diagnosticul dierential cu unele leziuni posttraumatice mai vechi.

Aici intervine un al doilea element ce creste valoarea probatorie a expertizelor in domeniul leziunilor, a concordantei cu data incriminata de producere a acestora.

Posibilitatile de apreciere a vechimii leziunilor cresc daca victima este examinata la un interval de timp nu prea mare de la traumatism si devin mici in cazul uor leziuni vechi.

Una din problemele cu mare valoare probatorie este aprecierea mecanismului de producere a leziunilor traumatice mecanice. Lamurirea acestui aspect are o mare importanta pentru incadrarea juridica corespunzatoare a faptei.

In acesta privinta avem 2 categorii de criterii:

a.       Morfologice - se stabileste instrumentul vulnerant, chestiune ce reprezinta importanta majora mai ales in cazul leziunilor grave, mai ales cand pe corpul victimei se gasesc leziuni de diferite tipuri.

b.      Topografice - acest criteriu prezinta si el importanta in practia expertizei si poate fi folosit si in diagnosticul diferential dintre leziunile auto si heteroprovocate.

In functie de numarul de zile de ingrijiri medicale , aprecierea se ace de obicei cu anticipatie, victima prezentandu-se la examniare imediat dupa traumatismul suferit.

Prelungirea timpului de ingrijiri medicale acordat initial trebuie sa aiba la baza documentatie medicala corespunzatoare(fise de tratament cu mentionarea datelor si a felului tratamentului), medicul legist trebuin sa cunoasca ce a determinat prelungirea evolutiei leziunii.

Data fiind importanta stabilirii corecte a numarului de zile de ingrijiri medicale pentru justa incadrare a faptei in textul legii, nici o omisiune sau apreciere gresita nu este admisa in aceasta privinta.

Cadrul juridic al expertixei medico-legale in traumatologia mecanica

Traumatismele mencanice, ce se produc prin lovire sau cu un corp dur, determinand leziuni cu gravitate dierita sau moarte, fac obiectul celor mai numeroase lucrari medico-legale si se efectueaza la cererea organelor de justitie sau a persoanelor interesate i obtinerea unor astfel de acte de catre institutiile medico-legale autorizate.

Realitatea traumatismuluimmecanic poate fi probata pe calea expertizei medico-legale numai atunci cand are drept rezultat o modificare morfounctionala dar obiectivata prin mijloace medicale.

De asemenea, expertiza medico-legala poate uneori contribui la aprecierea intentiei, adica a laturii subiective a infractiunii prin lovire, in functie de numarul , localizarea si gravitatea leziunilor cauzate victimei, a instrumentului folosit.

Metodologia expertizei medico-legale in cadrul traumatismelor mecanice

In conformitate cu prevederile Cpp, operatiile si concluziile medico-legale se consemneaza intr-un raport medico-legal, care atunci cand este considereat incomplet de catre organul de urmarire penala sau de instanta de judecata poate fi reacut sau completat, la cererea acestora sau se dispune efectuarea unei noi expertize.

Partile constitutive ale raportului de expertiza sunt:

partea introductiva , in care se arata organul de urmarire penala sau instanta de judecata care a dispus efectuarea acesteia,

numele si prenumele expertului, data si locul unde a fost efectuata, obiectul acesteia si intrebarile la care

expertul urma sa raspunda, materialul pe baza caruia a fost efectuata expertiza.

descrierea in amanunt a operatiilor de efectuare a expertizei

concluzii care raspund la intrebarile puse

Examenul persoanei cu leziuni traumatice mecanice este precedat de o documentare privind imprejurarile de producere a leziunilor, obtinuta direct de la victima sau de la organele de ancheta.

Diagnosticul medico-legal al leziunilor traumatice mecanice precum si al complicatiilor lor constituie una din sarcinile primordiale ale expertizei medico-legale.

Metodologia autopsiei medico-legale in cazul mortilor violente prin traumatisme mecanice presupune reguli specifice:

a.studierea atenta a datelor de ancheta pentru orientarea atentiei spre leziunile presupuse a fi cauzate in imprejurarile si conditiile aratate

b.      examenul minitios al imbracamintii

c. dupa dezbracare, in cadrul examenului extern, se incepe descrierea sistematica a leziunilor traumatice incepand cu capul si terminand cu membrele inferioare. Localizarea se face exact pe zone topografice, folosindu-se repere anatomice, fiecare leziune fiind descrisa in amanuntime ca forma, dimensiune, aspect si culoare.

d.      La cap se vor descrie infltratiile sanguine la nivelul scalpului: intindere, localizare, grosimea extravazatului, culoare, corespondenta cu leziunile externe. Este obligatorie efectuarea de schite, care insa nu scutesc de descrierea fracturii in cuprinsul raportului.

e. La gat se impune o observare atenta a infiltratelor hemoragice.

f. La nivelul toracelui si al abdomenului se vor descrie traumatismele contuzive toracice si consecintele acestora asupra pleurei, pulmonului, pericardului si cordului.

g. O atentie deosebita se acorda leziunilor coloanei vertebrale, a carei descriere este obligatorie cand datele de ancheta sugereaza o posibila leziune pe coloana .

h.Fracturile oaselor lungi trebuie adesea verificate prin disectia zonei in care se percepe mobilitate patologica.

Efectuarea unor examene suplimentare de laborator in cazul mortilor violente prin traumatisme mecanice apare necesara intr-o serie de situatii:

examen microscopic pentru aprecierea caracterului vital al unor leziuni,

examen microscopic in cazul unor focare foarte mici de contuzie cerebrala,

stabilirea grupei sanguine,

stabilirea alcoolemiei,

examen de laborator al prezentei factorilor secundari in cazul leziunilor prin arme de foc,

examene histopatologice din principalele organe in vederea aprecierii ponderii leziunilor cronice preexistente in tanatogeneza.

In concluziile raportului medico-legal de autopsie in mortile violente prin traumatisme mecanice se vor specifica obilgatoriu:

felul mortii,

cauza medicala a mortii

mecanismul de producere a leziunilor traumatice, aprecieri cu privire la natura agentului vulnerant si a legaturii cauzale dintre traumatism si efectele sale - leziune si moarte.

Leziuni traumatice sistemice

Leziuni traumatice osteo-articulare

A.    fracturile

sub denumirea de factura se intelege o intrerupere a continuitatii unui os asupra caruia a actionat factori mecanici.

Dpdv al mecanismului de producere, fracturile pot fi clasificate astfel

directe - cand discontinuitatea osului apare la locul de impact

- se insotesc de zdrobirea partilor moi la locul de impact.

indirecte - cand aceasta apare la distanta de locul de aplicare a fortei mecanice

- se produc prin flexie, rasucire, tractiune sau smulgere

Fracturile se mai pot clasifica in functie de sediu (epifizare, diafizare, intraarticulare) sau de aspectul morfologic care cuprinde fracturi incomplete si fracturi complete.

Fracturile pot fi cu sau fara deplasare (laterala, longitudinala, unghiulara cu rotatia fragmentelor sau cu incalecare).

Simptomele clinice ale fracturilor sunt generale si locale.

B.     Luxatiile

sunt leziuni traumatice constand intr-o modificare a raporturilor anatomice normale ale oaselor unei articulatii.

Luxatiile pot fii complete (cand capetele oaselor nu mai sunt in contact) si incomplete (cand suprafetele articulare mai raman partial in contact).

- mecanismul de producere poate fi prin actiune laterala , tractiune sau torsiune.

C.     Entorsele

sunt distensii capsulo-ligamentare sau doar iritatii traumatice ale nervilor senzitivi ai unei articulatii urmate sau nu de tulburari vasomotirii.

Determina tulburari functionale pe perioade de timp variabile, in functie de gravitate.

Traumatologia topografica

Traumatismul cranio-cerebral

Cele mai importante mecanisme ce actioneaza in mod obisnuit in cadrul TCC sunt:

mecanismul de accelerare ce consta in imprimarea brusca a unei viteze de deplasare crescuta a etremitatii cefalice

mecanismul de decelerare intalnita in cadere cu lovirea craniului de un plan dur,

mecanismul de strivirea structurilor cranio-cerebrale intre 2 planuri dure cu producerea de leziuni complexe ale craniului si creierului

mecanismul prin suflu de explozie care actioneaza indirect fie prin imprimarea unei miscari bruste a extremitatii cefalice fie printr-o crestere brutala a presiunii din circulatia venoasa cerebrala

mecanismul de lezare directa a creierului prin patrunderea in interior a elementului contondent sau a aschilelor osoase

Dpdv topologic TCC pot interesa: scalpul, oasele boltii si bazele craniului, meningele si creierul.

A.    Leziunile scalpului (partile moi pericraniene)

Scalpul este constituit din piele, tesut celular subcutan, muschi temporali si fascia epicraniana.

In general leziunile pot si inchise sau deschise

Traumatismele contuzive ale scalpului cu solutie de continuitate sunt excoriatiile si mai frecvent plagile.

Plaga plesnita reprezinta de departe cea mai intalnita plaga la nivelul scalpului, celelalte plagi (despicata, impuscata) fiind mai rare.

Localizarea leziunilor cutanate la cap ofera adesea posibilitatea aprecierii modului de producere.

B.     Fracturile craniului

Cunoasterea constructiei anatomice a craniului este necesara pentru intelegerea modului de producere si de propagare a liniilor de fractura.

Dupa mecanismul de producere, ele pot fi:

directe - la randul lor pot fi:

imediate - se produc atunci cand agentul traumatizant loveste direct baza (impuscarea in gura sau lovirea la baza craniului)

mediate - se realizeaza atunci cand forta contuziva se transmite la baza craniului prin intermediul mandibulei sau al coloanei vertebrale.

indirecte - pot sa apara on absenta unui focar de fractura , dar ele sunt de obicei continuarea unor fracturi directe.

Un aspect medico-legal care poate fi precizat in urma studierii leziunilor craniene este succesiunea loviturilor.

C.     Leziuni traumatice meningo-cerebrale

Dpdv clinic principalele sindroame neurologice pot fi clasificate in functie de gravitate si substratul morfologic:

contuzia cerebrala - reprezinta o modificare morfofunctionala mai severa a sistemului nervos central, avand un substrat lezional structural.

Dpdv morfologic contuzia cerebrala poate fi localizata sau difuza

Dpdv al mecanismului de producere contuzia poate aparea atat la locul de impast cat si prin mecanismul de contralovitura.

Dpdv clinic si dupa gradul de intensitate contuzia cerebrala poate fi clasificata in contuzie cerebrala minora, medie sau grava

dilacerarea cerebrala - reprezinta o plaga a creierului situata fie la locul de impact, fie foarte adesea la polul opus.

Este o leziune de obicei drect si neconditionat mortala.

D.    Sindromul de compresie cerebrala posttraumatica

Este frecvent intalnit in leziunile meningo-cerebrale fiind determinat de hematoamele epidurale, subdurale.

Hematomul extradural

este reprezentat dpdv morfologic de o colectie formata din sange situata intre planul osos si dura mater.

Localizarea hematomului depinde de vasul lezat, dar cel mai frecvent apare la nivelul regiunii temporo-parietale.

Hematomul subdural

este asemanator cu cel extradural dar cu localozare diferita, invelind uneori aproape in totalitate suprafata creierului

el poate aparea nu numai in locul de impact ci si in zone opuse acestuia prin mecanismul de contralovitura.

Localizarea cea mai frecventa este la nivelul boltii, dar se poate extinde si la baza.

Hematomul subarahnoidian

este situat intre sau sub straturile leptomeningelui

presupune un revarsat hemoragic ai gros leptomeningeal

Hematomul intraparenchimatos

este asociat cu alte leziuni meningo-cerebrale , dezvoltandu-se de obicei dintr-un focar de contuzie, prin confluarea hemoragiei.

Este format din cheaguri de sange lacat situat in special temporo frontal fiind de obicei unic.

E.     Complicatiile traumatismului cranio-cerebral

frecventa complicatiilor este destul de mare , aceasta putand sa apara la scurt timp dupa traumatism sau la intervale de timp variabile

din complicatiile imediate fac parte edemul cerebral si meningit seroasa

cele mai frecvente sunt cele septice, meningita purulenta

F.      Sechelele traumatismului cranio-cerebral

prin sechele se inteleg leziuni definitiv constituite, deci cu caracter permanent

dpdv medico-legal constatarea unor astfel de modificari implica notiunea de infirmitate fizica permanenta

gravitatea sechelelor este in directa legatura cu intinderea si localizarea leziunii cerebrale initiale sau cu aparitia unor complicatii

Modalitati si imprejurari de producere a traumatismelor mecanice

Caderea si precipitarea

Gravitatea leziunilor prin cadere si precipitare depinde de o serie de factori:

viteza de cadere , care la randul ei depinde de inaltimea de la care se cade si de greutatea corpului

proprietatile obiectului de care se loveste corpul in cadere

regiunea lezata: cele mai grave sunt leziunile produse de la nivelul capului

Caderea

se face distinctie intre o cadere stationara si o cadere din mers, unde leziunile sunt mai importante

leziunile prin cadere au o serie de caracterisitici care servesc la stabilirea mecanismului de producere

Precipitarea

leziunile produse prin precipitare au o gravitate mai mare

precipitarea reprezinta un mijloc frecvent de sinucidere

se mai intalnesc numeroase cazuri de precipitari accidentale , mai ales ca accidente de munca.

Traumatismele de trafic rutier

Polimorfismul leziunilor din accidentele de circulatie se datoreaza in ultima instanta lovirii sau socului determinat de ciocnire, opririlor bruste sau proiectarii organismului aflat in viteza.

In timpul franarii si al opririi bruste , ca urmare a deceleratiei, calatorii sunt proiectati de pe scaunele lor lovindu-se de peretii interiori ai vehiculului.

In general ocupantii pot suferii 2 mecanisme lezionale:

a.prin soc direct (proiectare sau ejectare) cu impacte largi

b.      prin forte cinetice si vibratorii

In functie de locul ocupat in vehicul, pasagerii prezinta leziuni superficiale.

Leziunile la pietoni

apar prin lovire directa, ca urmare a unor mecanime simple (lovire, calcare) sau asociate (lovire-proiectare)

Mecanisme simple:

a.Leziunile cu impact direct depind de partea cu care autovehiculul loveste si sunt exprimate prin echimoze, excoriatii, hematoame.

b.      Leziunile de proiectare se gasesc pe partea opusa celor de lovire. (in functie de viteza vehiculului victima este proiectata de la cativa metri la cativa zeci de metri)



c.Leziunile de calcare sunt mai rare ca mecanism simplu , cel mai adesea fiind expresia unui mecanism asociat cu lovire-proiectare.

d.      Leziuni de tarare, victima poate fi agatata de o parte a vehiculului si tarata pe distante variabile.

Mecanisme asociate

a.Lovirea si caderea, se intalnesc in cazul vehiculelor cu viteza redusa, fiind exprimata prin leziuni mai putin intinse

b.      Lovirea si proiectarea, este frecventa la autovehiculele cu viteza mai mare de 40-50 km/h cand dupa lovire, victima este proiectata cativa metri

c.Lovirea, bascularea si proiectarea, se intalnesc la viteze sub 40 km/h. In rulare masina loveste victima (primul focar de lovire), o arunca pe capota (al 2-lea focar), si apoi dupa basculare o proiecteaza in planul de rulare (al 3-lea factor)

d.      Lovirea-caderea si calcarea, lovirea-caderea si tararea se caracaterizeaza prin multipolaritatea leziunilor.

Diagnosticul leziunilor prin accident de trafic

se bazeaza pe morfologia si caracterul acestora.

Majoritatea accidentelor grave se soldeaza cu moartea victimei la locul accidentului sau in tipul transportului

Problemele expertizei medico-legale

Se impune cercetarea tuturor cauzelor ce ar putea explica un accident de trafic, in vederea cuantificarii exacte a factorilor importanti:

examenul la fata locului pentru a culege date privind urmele lasate de victima pe vehicul

examenul hainelor,

examenul victimei prin autopsiei

Aspecte particulare ale accidentelor de trafic

aici sunt cuprinse accidentele cu vehicule cu roti metalice (tren, tramvai) si cele cu vehicule din agricultura (tractoare)

a.Leziunile si moartea in urma accidentelor de tren

accidentul de tren este cel mai adesea solitar, uneori insa se produc si ccatastrofe feroviare (ciocniri, deraieri, desprinderi de vagoane)

ca mecanisem lezionale intalnim lovirea (impact direct) cu leziuni pe toata axa corpului, predominant craniene si toracice

examenul la fata locului este obilgatoriu in accidentul de tren, pentru cercetare conditiilor, cautarea urmelor biologice (sange, tesuturi) importante in aprecierea daca victima a fost calcata in timpul vietii sau post-mortem.

b.      Accidentele de avion

au loc cel mai adesea in aer , si foarte rar la sol

supravietuirile sunt exceptionale dar sunt posibile

expertiza medicala este foarte dificila, mai ales in ceea ce priveste identitatea victimelor

c.Accidentele maritime

sunt rare in timp de pace

problemele medico-legale ale expertizeii vizeaza identificarea victimelor, stabilirea cauzei mortii (inecare, carbonizare, intoxicatie cu CO)

uneori victimele pot fi vehiculate de apa la distante foarte mari de locul naufragiului, situatie ce mareste dificultatea expertizei.

Leziunile si moarte prin arme de foc

In general , asupra corpului uman glontul are 4 actiuni:

de penetrare, formand un orificiu de intrare rotund sau ovalar cu pierdere de substanta

de infundare, formanf un orificiu de intrare in forma de fanta, corespunzator directiei fibrelor elastice di piele

contuziva, neproducand orificiu de intrare ci doar echimoze sau excoriatie,

de rupere, aceasta actiune are loc atunci cand tragerea se face de aproape , pot lua nastere orificii de intrare largi.

a.Studiul orificiului de intrare

in general orificiul de intrare este mai mic decat calibrul glontului datorita faptului ca pielea se retracta

La nivelul orificiului de intrare a glontului se observa o serie de modificari care au o mare importanta legala

Gulerasul de excoriatie

- este o mica lipsa de substanta la nivelul buzei orificiului de intrare, la omul viu are o culoare rosiu, la cadavru lipsind substanta se pergamenteaza

Gulerasul de stergere

- se datoreaza stergerii glontului de marginile orificiului, determinand incarcarea acestor margini cu particole de pulbere nearse

Inelul de metalizare

- se datoreaza si el stergerii glontului de marginile orificiului de intrare, aici depunandu-se mici particole antrenate de glont in urma frecarii acestuia de teava

Atunci cand distanta de tragere este mai mica de 60 cm - 1m in jurul orificiului de intrare apar si alte modificari:

tatuajul (care se datoreste depunerii pe piele in jurul orificiului de intrare a pulberilor arse)

mansonul de fum (se datoreaza funinginei)

arsurile (se datoreaza actiunii flacarii)

aspectul neregulat, zdrentuit al marginilor orificiului de intrare ( ca urmare a actiunii gazelor)

b.      Studiul canalului

are importanta in primul rand in aprecierea distantei de tragere.

Canalul este in general drept , insa el poate prezenta devieri in raport cu tesutul prin care trece astfel el poate prezenta aspectul unei linii frante sau in zigzag.

Canalul nu este recomandat a fi sondat ci trebuie disecat strat cu strat.

c.Studiul orificiului de iesire

dimensiunile orificiului de iesire pot i mai mici decat cele ale glontului sau pot fi egale cu aceasta

la nivelul orificiului de iesire nu intalnm pierdere de substanta , asa incat nu va prezenta la cadavru pergamentare a marginilor

In legatura cu studiul comparativ dintre orficiul d intrare si cel de iesire trebuie cunoscute urmatoarele:

orificiul de intrare = orificiul de iesire - proiectilul trebuie sa iasa din corp cu viteza mare

orificiul de intrare > orificiul de iesire - proiectilul intra oblic si iese perpendicular

orificiul de intrare < orificiul de iesire - proiectilul odata intrat trebuie sa se deformeze pe traiectorie marindu-si volumul

d.      Leziuni produse de arme speciale

sunt considerate arme speciale armele de vanatoare si armele de constructie speciala (cu teava retezata)

orificiul de intrare in cazul armelor de vanatoare prezinta deosebiri de aspect in raport cu distanta de la care a avut loc tragere,

astfel pe masura ce distanta va creste, se vor constata de la unul la mai multe orificii mai multe.

- in ceea ce priveste armele cu teava retezata acestea ce caracterizeaza dpdv medico-legal prin producerea unui orificiu de intrare cu aspect rupt, datorita actiunii gazelor si datorita faptului ca glontul patrunde oblic.

e.Expertiza medico-legala a leziunilor produse prin arme de foc

Medicul legist are de rezolvat in cadrul acestor expertize o serie de probleme si anume:

daca este sau nu vorba de o leziune produsa prin arme de foc

numarul inpuscatorilor

care este orificiul (orificiile) de intrare si cel de iesire

care este directia din care sa tras

care este distanta de la care sa tras

tipul de arma

daca poate vi vorba de autoimpuscare

Pentru rezolvarea acestor probleme expertiza medico-legala trebuie inceputa printr-un examen la locul faptei, unde vor fi cercetate toate urmele balistice ale impuscarii, si se vor face fotografii.

Examinarea armei,examinarea proiectilului si examinarea amprentelor digitale tin de laboratorul criminalistic.

Expertiza medico-legala va trebui sa aiba in vedere si un examen minutios al hainelor victimei.

Asfixiile mecanice

Asfixia constituie o stare patologica caracterizata prin lipsa totala sau partiala a oxigenului la nivelul celulelor organismului.

In functie de nivelul la care sunt perturbate caile respiratorii, exista mai multe tipuri de anoxii:

Anoxii de aport (anoxice)

se caracterizeaza printr-o insuficienta oxigenare a sangelui la nivelul pulmonului, si poate sa apara in urmatoarele cazuri:

datorita lipsei de O2

datorita unui obstacol pe caile respiratorii

datorita unei mecanici respiratorii deficitare

atunci cand sunt impiedicate schimburile alveolo-capilare

In functie de aceste conditii , anoxiile de aport pot fi clasificate in:

a.anoxii de cauze violente (asfixii mecanice propriu-zise), ele apar in :

insuficienta de O2

prezenta unui obstacol in calea aerului respirat, situat de-a lungul cailor respiratorii

impiedicarea sauinsuficienta desfasurare a mecanicii respiratorii (in cazul compresiei toraco-abdominale)

b.      anoxii de cauze patologice

este vorba de anoxii neviolente, a caror origine este o afectiune interna, ele pot aparea:

prin compresiuni si obturari ale cailor respiratorii datorate unor tumori laringiene,

impiedicarea sau insuficienta desfasurare a mecanicii respiratorii datorata unor tulburari neurologice,

tulburari ale schimbarilor gazoase la nivel pulmonar, asa cum se intampla in cazul pneumoniilor

Anoxii de transport

Se caracterizeaza printr-un deficit al transportului de O2 de la nivelul alveolei pulmonare la tesut.

Exista 2 feluri de anoxii de transport

a.       anoxii stagnate

- se datoreaza unor insuficiente cardiorespiratorii (insuficienta cardiaca, colaps)

b.      anoxii anemice

se datoreaza unor modificari cantitative sau calitative ale hemoglobinei:

cele cu alterari cantitative apar in toate anemiile si in cazul hemoragiilor

cele cu alterari calitative apar atunci cand hemoglobina fizeaza oxidul de carbon printr-o legatura stabila

Anoxii de utilizare (histotoxice)

Se caracterizeaza prin incetarea respiratiei celulare si apar in urma intoxicarii cu acid cianhidric, barbiturice, narcotice etc.

In toate aceste situatii sangele este puternic oxigenat, dar O2 din sange nu poate fi folosit la nivelul tesuturilor.

Clinica generala a asfixiilor mecanice

Modificarile clinice sunt cu atat mai greu de sesizat cu cat intervalul de timp dintre momentul actionarii factorului mecanic producator al anoxiei si moarte este mai scurt.

Tulburarile cardiovasculare sunt urmarea efectelor anoxiei asupra centrilor vasomotorii, a scaderii ph-ului sanguin precum si a modificarilor respiratorii.

Tulburarile sanguine se caracterizeaza prin cresterea numarului de globule rosii.

Modificarile musculare se caracterizeaza printr-o slabire a fortei musculare cu relaxarea sfincterelor.

Tulburarile nervoase se manifesta printr-o scadere a relatiei cu mediul, alterari si pierderea cunostintei.

Anatomia patologica a asfixiilor mecanice

Unele dintre aceste modificari sunt caracteristice oricaror tipuri de asfixie, iar altele numai anumitor tipuri de asfixie.

Modificarile externe sunt invinetirea unghiilor si lividitatii cadaverice intinse si intense.

Modificarile interne cea mai intalnita este fluiditatea sangelui ca o consecinta a incarcarii cu CO2.

Expertizza medico-legala in asfixiile mecanice vizeaza in principiu raspunsul la urmatoarele probleme: daca moartea este urmarea unei asfixii mecanice; forma asixiei; particularitatile cazului si asocierea cu eventualele leziuni traumatice.

Asfixii prin compresiune

a. Spanzurarea - este o forma de asfixie mecanica realizata prin compresiunea gatului da catre un lat actionat de greutatea propriului corp.

Dupa pozitia nodului de la lat se distinge o spanzurare tipica cand nodul este plasat la ceafa si atipica cand este plasat anterior sau lateral.

Spanzuratoarea completa este atunci cand tot corpul atarna fara a avea un punct de sprijin dedesubt.

Spanzuratoarea incompleta este atunci cand corpul se sprijina fie pe calcaie, fie pe genunchi, fie chiar avand o pozitie orizontala.

Dpdv al tanatogenezei in spanzuratoare intervin 3 mecanisme:

o anoxie acuta, prin oprirea aportului de aer in pulmon datorita comprimarii cailor respiratorii,

oprirea circulatiei cerebrale, prin comprimarea vaselor de sange la nivelul gatului,

mecanismul reflex ce provoaca o inhibitie prin comprimarea brutala a sinusului carotidian.

Dpdv clinic , cunostinta se pierde in primele 30 de secunde ceea ce impiedica autosalvarea.

Moartea se instaleaza intr-un interval de 5 - 30 minute, insa salvarea nu se poate face decat in primele 5-6 minute.

Profesorul Nicolae Minovici a descris halucinatii vizuale si auditive, durere locala si excitatie sexuala.

Dpdv anatomopatologic la examenul intern se vor gasi leziunile comune oricarei anoxii, in schimb la examenul extern se va gasi elementul esential caracteristic si anume santul de spanzurare sub forma unei zone denivelate, pergamentate, pastrand ca mulaj forma, dimensiunile si structura latului.

Directia santului de spanzurare este oblica, ascendenta spre nod , cu exceptia spanzurarilor incomplete cand corpul are o pozitie orizontala.

Adancimea santului de spanzurare este inegala, el fiind mai mare in partea opusa nodului, aceasta adancime variaza si in raport cu grosimea latului si forta de compresiune.

In spanzurare mai putem intalni si alte leziuni traumatice externe rezultate din lovirea crpului de obiectele din jur in perioada convulsiva.

Pe baza datelor obtinute prin examen medico-legal, coroborate si cu cicumstantele de producere jusititia va putea preciza forma juridica.

b. Strangularea

- este o forma de asfixie mecanica ce se realizeaza prin compresiunea gatului cu ajutorul unui lat ce se strangre progresiv, sctionat de o forta din afara.

- se poate realiza fie cu ajutorul unui lat, fie cu mainile caz in care poarta numele de sugrumare.

Dpdv anatomopatologic la examenul extern se va constata un sant , care se deosebeste de santul de spanzurare deoarece este situat sub cartilajul tiroid, are o directie orizontala, este o circulara completa si are o adancime uniforma.

In strangulare la examenul extern se vor constata si alte leziuni care reflecta lupta dinte victima si agresor.

Autosugramarea este imposibila deoarece chiar daca s-ar reusi suprimarea temporara a aprotuli de O2 datorita relaxarii musculare ce se succeda imediat, comprimarea inceteaza.

La autopsie atat in strangularea cu latul cat si in sugrumare vom constata aspectele generale caracteristice asfixiilor.

c.       Compresiunea toraco-abdominala

Se realizeaza atunci cand peste corp cad greutati de minim 40-60 kg avand ca efect impiedicarea mescarilor respiratorii.

Moartea se instaleaza in general mai tarziu , in functie de greutatea ce apasa pe corp, uneori chiar in 30-50 minute.

La examenul extern se vor constata leziuni traumatice la nivelul toracelui si abdomenului, iar la cel intern fracturi costale sau rupturi ale viscerelor.

Asfixii prin ocluzie (obstructie, astupare)

a.       Sufocarea

Reprezinta astuparea orificiilor respiratorii, se poate face cu mana sau cu diferite obiecte moi.

Dpdv tanatogenetic este singura forma de asfixie mecanica, in care mecanismul pare sa fie exclusiv cel al anoxiei anoxice.

La examinare se vor constata in cazul sufocarii cu mana a aparitiei unor echimoze si excoriatii, iar in cazul sufocarii cu materiale moi leziunile tegumentare sunt absente sau minime , dar vor fi intalnite excoriatii la mucoasa buzelor.

De asemenea in cazul folosirii materialelor moi se pot gasi fulgi sau fire textile in fosele nazale sau in gura.

Sufocarea prin pungi de material plastic nu lasa urme la exterior.

b.      Obstruarea cailor respiratorii

Se poate realiza prin patrunderea de corpuri straine in caile respiratorii.

La autopsie se va proceda cu atentie pentru a nu se deplasa un eventual corp strain prezent in laringe sau in trahee.

Principalul tip de asfixie mecanica prin obturarea cailor este inecarea.

Dpdv tanatogenetic la producerea mortii prin inecare concura 2 factori: anoxia si trecerea apei din pulmon in vase.

Dpdv al simptomatologiei constatam mai multe faze:

a.faza preasfixica ce dureaza pana la un minut

b.      faza de dispnee expiratorie, care este raspunsul reflex de aparare la patrunderea apei in pulmon

c.faza convulsiva

d.      respiratiile terminale , caracterizate prin miscari ample.

Dpdv anatomopatologic vom constata o serie de aspecte datorate contactului cu apa, cum ar fi: pielea de "gasca" si modificari de macerare.

Expertiza medico-legala va trebui sa precizeze cauza morti pe baza examenelor anatomopatologice de laborator, ea va trebui sa stabileasca daca nu a fost vorba de aruncarea in apa a unui cadavru caz in care va trebui identificata cauza mortii.

Sexologie medico-legala

Expertiza medico-legala este frecvent solicitata in probleme privind functiile ai sctivitatile sexuale normale ale barbatului si ale femeii, dar mai ales in cazul unor activitati anormale, unele chiar in contradictie cu legislatia.

Determinarea sexului

Stabilirea sexului poate fi solicitata atat de femeie cat si de barbat in divort , adulter, inregistrarea la starea civila, servciul militar sau atunci cand sau facut greseli la inregistrarea copilului la oficiul starii civile.

Expertiza capacitatii sexuale a barbatului

Justitia solicita examenul medico-legal al barbatilor in cazurile de tagada a paternitatii, infractiuni privitoare la viata sexuala si divort, cand invinuitii se apara sustinand ca nu pot executa un coit normal sau sa procreeze.

Cele 2 forme ale incapacitatii sexuale a barbatului incapacitatea de coabitare (impotenta coeundi) si impotenta de procreare (impotenta generandi) se intalnesc independent una de alta si necesita examinari dupa o metodologie speciala.

Examinarea capacitatii de coabitare

Pentru existenta capacitatii de coabitare sunt necesare o serie de particularitati anatomice si fizologice (un membru viril erectil care sa poata fi introdus fara greutate in vagin)

O grupa mare de impotenta sunt de origine psihica unele avand un caracter absolut fiind intretinute de antipatii, defecte corporale, esecuri anterioare, stari nevrotice.

Formulara unor concluzii medico-legale in domeniul de coabitare a barbatului se face cu multa prudenta si numai dupa un examen complet.

Examinarea capacitatii de procreere

Capacitatea de procreare impune prezenta testiculelor producatoare de spermatozoizi normali, canale excretorii permeabile si reflex ejaculator netulburat.

In expertiza privind cercetarea capacitatii de procreare la barbati pot fi folosite urmatoarele variante de concluzii:



in cazurile de azoospermie se va concluziona ca numitul prezinta in momentul examinarii infertilitate,

in toate celelalte cazuri se va concluziona , dupa caz, ca persoana prezinta o scadere accentuata sau o afectare severa a capacitatii de procreare

aceste concluzii au valabilitate doar in cazul recoltarilor supravegheate in vederea apermogramei.

Examinarea capacitatii sexuale a femeii

Este ceruta in procesele civile si penale, in divort, casatorii, furtul de copii etc..

Capacitatea sexuala a femeii este definita de urmatorii parametri:

capacitatea de coabitare (potenta coeundi)

capacitatea de procreare (potenta generandi)

capacitatea de a suporta o sarcina (potenta gestandi)

capacitatea de a naste pe cai normale (potentia parturiendi)

Capacitatea de coabitare

Se refera la posibilitatea femeii de a fi copulata pe cale vaginala, ceea ce presupune deavoltarea anatomica a unui vagin normal si permeabil

Capacitatea de procreare

Se defineste odata cu instalarea maturitatii sexuale , la 13-16 ani si dureaza pana cand ovulatia inceteaza , intre 40-50 de ani, ea este conditionata de starea de sanatate a femeii.

Capacitatea de a duce o sarcina pana la capat

Poate fi compromisa de malformatii congenitale, procese inflamatorii, intoxicatii etc. ce duc la moartea intrauterina a fatului.

Capacitatea femeii de naste la termen pe cai naturale

Este conditionata de contractii uterine normale si cai permeabile care sa permita coborarea, avansarea si expulzia copilului.

Patologia vietii sexuale

Violul

Conform CP art. 217, actul sexual de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex, prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Pedeapsa este detentiunea severa (de la 15-20 ani) si interzicerea unor drepturi daca:

a.       fapta a fost savarsita de 2/mai multe persoane

b.      victima se afla in ingrijirea , ocrotirea, educarea, paza sau tratamentulu faptuitorului

c.       victima este membru de familie

d.      victima era un minor care nu implinise varsta de 15 ani,

e.       s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii

Pentru expertiza medico-legala trebuie probat raportul sexual si lipsa de consintamant a victimei sub o forma oarecare.

Raportul sexual se probeaza prin examinarea himenului (in cazul cand femeia a fost virgina) sau recoltarea de secretie vaginala (cand femeia nu este virgina).

Alte probe ale actului sexual, mai putin directe sau sigure, sunt fire de par (din regiunea genitala) de la agreso prezente pe corpul victimei sau existenta sarcinii ori a bolilor venerice.

In ceea ce priveste probarea actului sexual la persoane de acelasi sex acest lucru se probeaza prin recoltarea de sperma din anus.

Lipsa de consintamant sau constrangerea se probeaza medico-legal prin gasirea urmelor de violenta (escoriatii, echimoze) care se cauta la nivelul fetelor anterioare ale coapselor, pe gat, in jurul gurii, pe membrele superioare, sani sau regiunea fesiera.

Violul se poate produce abuzand si de imposibilitatea victimei de a se apara, aceasta imprejurare intalnindu-se cand victima este in convalescenta, in varsta, minora, in cazul paraliziei, surprinderiii victimei intr-o pozitie improprie de a se apara, in timpul somnulu etc.

Sexualitatea aberanta

este orice raport sexual care depaseste limitele fiziologice, ce presupun un raport heterosexual, intravaginal si avand ca scop procreerea.

a.Atentatele la bunele moravuri

sunt manifestarile de ordin sexual care prin continutul lor lezeaza atat spiritul de pudoare al societatii, cat si al persoanei

baza juridica o constituie Cp -ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice)

factorii care genereaza astfel de manifestari sunt alcoolismul,factorul mintal(dezechilibratii mintali, oligofreni,dementii), factorul moral (datorat unei educatii sexuale deficitare) si mai putin cunoscut factorul umoral.

Actul cel mai frecvent cunoscut este exhibitionismul - expunerea in public fara jena a organelor sexuale, el poate fi:

exhibitionismul accidental

exhibitionism ul starilor dementiale

exhibitionismul impulsiv

In afara de exhibitionism, mai avem fapte ca: gesturi obscene in public, raspandirea de materiale pronografice, inscrisuri obscene, folosirea de expresii obscene.

b.      Aberatiile sexuale propriu-zise (perversiunile sexuale)

actele de perversiune sexuale savarsite in public se pedepsesc cu inchisoare de la un an la 5 ani

actele de perversiune cu o persoana care nu a implinit varsta de 15 ani se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani

daca perversiunile au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este de la 15 la 25 ani.

Coruptia sexuala

Actele cu caracter obscen savarsite unui minor sau in prezenta unui minor se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani

Ademenirea unei persoane in vederea savarsirii de acte sexuale cu un minor de sex diferit sau de acelasi sex se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani.

Cand actele se savarsesc asupra unui membru de familie, pedeapsa este inchisoare de la 2 la 7 ani.

Incestull

Este raportul sexual intre rude in linie directa sau intre frati si surori si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani.

Hartuirea sexuala

Este hartuirea unei persoane prin amentintare sau constrangere in scopul de a obtine satisfactie de natura sexuala, de catre o persoana care abuzeaza de calitatea sa sau de influenta pe care i-o confera locul de munca. Se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu zile amenda.

Sanctionarea tentativei

Clasificarea actelor de perversiune sexuala:

a.       sodomia de mod

- sunt relatii heterosexuale, care se produc cu acordul partenerilor (masturbarea reciproca, coitul anal,oral, cunigingusul)

b.      sodomia de sex

raporturile se petrec intre partenerii de acelasi sex (homosexualitatea)

cele mai cunoscute sunt raporturile sexuale intre barbati (pederastie) si intre femei (lesbianism)

c.       sodomia de specie

se refera la raporturile sexuale dintre oameni si animale

d.      perversiunea mijloacelor

in acesta cetegorie se incadreaza sadismul si masochismul, care se caracterizeaza prin mijlaoce cu totul iesite din comun de satisfacere a instinctului sexual

e.       perversiuni diverse

din aceasta categorie fac parte

necrofilia , materializata prin raporturi sexuale cu cadavre,

narcisismul, satisfactia sexuala se obtine prin contemplarea propriului corp,

fetisismul, contemplarea obiectelor care apartin persoanei iubite, contemplare care produce satisfactie sexuala

voyerurismul, satisfacerea instinctului sexual prin contemplarea actelor sexuale savarsite de altii,

azoofilia, producerea de senzatii voluptoase prin contemplarea lucrurilor neinsufletite(statui, nuduri)

gerontofilia, atractia anormala constand in satisfacerea instinctului sexualxu femei batrane.

Simularea

este incercarea constienta si premeditata de a imita, provca , ascunde sau a exagera unele tulburari morbide subiective sau obiective, in scopul obtinerii unor anumite avantaje sau pentru a se sustrage de la unele obligatii sociale.

Simularea se manifesta prin aceea ca individul in cauza pretinde ca sufera de o boala pe care in realitate nu o are, fie prin aceea ca-si provoaca in mod artificial unele boli sau infirmitati

Agravarea presupune existenta unei boli reale, dar a carei simptomatologie este exagerata de catre bolnav.

Disimilarea este un aspect opus simularii si presupune ascunderea simptomelor unor boli reale.

Expertiza medico-legale in simulare intampina adesea dificultati din cauza neparticiparii sau relei credinte a simulantului in faza examenului medical.

Leziunile provocate prin simulare au anumite caractere:

sunt dispuse in regiuni ale corpului accesibile propriei maini

localizarea leziunii este in concordanta cu scopul pentru care au fost create,

leziunile sunt nepericuloase pentru viata, deoarece simularea are in vedere ca gravitatea leziunii produse sa nu fie pra amre

Expertiza medico-legal psihiatrica

Expertiza face parte din categoria examinarilor medico-legale a persoanelor fiind prevazuta si reglementata in CP si CPP, iar organizarea este prevazuta in legea privind organizarea actvitatii si functionarea institutiilor medico-legale.

Cadrul juridic si organizatoric al expertizei

Expertiza psihiatrica medico-legala se efectueaza de catre o comisie instituita in acest scop, formata dintr-un medic legist si 2 medici de specialitatea psihiatrie

Daca expertiza priveste un minor, in comisie vor fi cooptati specialisti de neuropsihiatrie si eventual psihopedegogi.

Expertiza psihiatrica medico-legala se va executa in principiu dupa urmatoarele legi:

observatia clinica prin internarea expertizatilor daca este cazul

consulatarea datelor din dosarul cauzei (antecendente medicale, penale ale expertizatului, mobilul si imprejurarile in care s-a savarsit infractiunea,

examenul psihic efectuat imediat dupa identificarea invinuitului

Obiectivele expertizei

Expertiza medico-legala psihiatrica constituie un document probatoriu care ajuta justitia in stabilirea responsabilitatii.

Starea de vinovatie presupune prezenta discernamantului in momentul savarsirii faptei.

Discernamantul este capacitatea subiectului de a organiza motivat activitatea sa.

Aceasta functie deoinde de 2 categorii:

a.de structura personalitatii individului

b.      de structura acestuia in momentul comiterii faptei

Momentul de constiinta (oboseala, ingestia de alcool) sau circumstantele psihopatologice (amenintarea,frica) pot oferi informatii asupra acestei stari.

In structura constiintei se pot distinge 4 niveluri:

constiinta elementara, care asigura nivelul de veghe

constiinta operational-logica, prin care procesele intelectuale reflecta obiectiv realitatea

constiinta axiologica, de optiuni a valorilor dupa citeriile social curente

constiinta etica, prin care subiectul este capabil sa discearna binele si raul.

Metodologia expertizei medico-legale psihiatrice

Prima etapa este supunerea infractorului, unui examen neuorpsihiatric facut-o de o comisie compusa dintr-un medic legist si 2 psihiatri.

Pentru a usura examinarea , dosarul nu trebuie sa se limiteze la elemente privind fapta si infractorul, el trebuie sa contina si acte medicale privind trecutul psihopatologic al acestuia.

Examenul psihologic este important de efectuat pentru determinarea structurii personalitatii subiectului.

Astfel se pot depista unele trasaturi anormale, patologice ale personalitatii, care pot avea o legatura cu faptele savarsite.

In final expertiza trebuie sa stabileasca concluziile raportului medico-legal, care trebuie sa precizeze urmatoarele:

a.boala psihica de care sufera subiectul,

b.      tulburari psihice caracteristice generate de boala respectiva si legatura cauzala dinter acestea si savarsirea faptei,

c.legat de boala psihica trebuie stabilit daca acesta a avut discernamantul pastrat, scazut sau abolit

d.      concluziile prin care se fac recomandari prvind masurile de siguranta care se impun:

obligarea la tratament medical

internarea medicala

interzicerea de a ocupa o functie

Expertizamedico-legala psihiatrica la minori

Aceasta expertiza necesita o metodoloie appartet, dat fiind rolul sau mai mult recuperator, educativ.

Comisia de expertiza are obligatia de a orienta investigatiile pentru obtinerea unor date reeritoare la:

nivelul mintal al subiectului,

daca ne aflam in fata unui bolnav psihic

capacitatea scolara a minorului,

relatia copil-parinti

conditii de viata si dezvoltare

Concluziile expertului medico-legal trebuie sa fie cat mai ample:

precizarea diagnosticului, natura tulbrarilor si excluderea elementelor supraadaugate

care sunt trasaturile esentiale ale persontalitatii subiectului in raport cu diagnosticul

in ce stadiu se afla aceste tulburari

daca prin trasaturile / caracterul sau prezinta pericol social

stabilitatea discernamantului va avea in vedere faptul ca nu raspunde penal minorul cae nu a indeplinit 14 ani.

In functie de gradul de discernamant al subiectului sunt instituite si masurile recomandate de catre comisie:

a.Masuri de recuperare pe plan medico-social

- sunt de mnatura psiho-pedagogica, materializate in institute speciale de reeducare pentru minori in varsta de 14 ani si scoli speciale de reeducare pentru minorii de cel putin 10 ani

b.      Masuri cu caracter medical educativ

aplicate pentru cazurile in care stare fizica sau psihica impune un tratament si supravegherea medicala -pedagogica

Patologia psihica in practica expertizei medico-legale psihiatrice

Expertiza psihiatrica a infractorilor cu deficiente psihice

oligofreni, idioti, imbecilii nu ridica probleme deoaebite daca exista o suficienta documentatie, acestea fiind diagnosticate timpuriu

Expertiza psihiatrica la surdomuti

expertiza este greoaie deoarece posibilitatile de comunicare sunt reduse sau aproape imposibile

se impune o ancheta in mediul in care au trait, examinari si chiar internari in clinici de specialitate

Expertiza psihiatrica a psihopatilor

este cea mai frecventa categorie intalnita in expertiza

comisiile vor face distinctie intre elementele psihopatoide, debutul unor stari psihotice, dar mai ales vor individualiza categoria psihopatilor

Expertiza psihiatrica la psihotici

constituie o categorie de psihoze ce determina bolnavilor o stare crescuta de agresivitate si infractionaalitate

comisia va avea in vedere mobilul, masurile de siguranta dar in principal va cauta sa depisteze tema deliranta

Expertiza psihiatrica si regimul juridic in alcoolism

in general in expertiza intalnim aspecte ale etilismului acut si cronic

Etilismul acut

a.betia acuta voluntara

este consecinta ingestiei voluntare de bauturi alcolice, pe care persoanele o fac cu buna stiinta

persoanele care savarsesc fapte antisociale in asemenea stari sunt pedepsite de lege fiind considerate responsabile

b.      intoxicatia accidentala

- este o forma foarte rar intalnita, mai des la copii cand gasesc la indemana sticle de bauturi si le consuma

c.betia intentionata

- este o forma a betiei voluntare, presupune o actiune de premeditare, deoarece unele persoane inainte de savarsirea faptei consuma alcool pentrua prinde curaj

d.      betia patologica

este o forma acuta voluntare la persoane cu stari postraumatism cranio-cerebral, epilepsie care dau raspunsuri paradoxale la consumul unor cantitati mici de alcool, printr-o agitatie psihomotoriem anestezie, amnezie si somn prelungit.

Cu prilejul expertizei instanta trebuie sa interzica acestor persoane consumul de alcool

Formele cronice de alcoolism

a.       Etilismul cronic

- se caracterizeaza prin ingestia cotidiana a unor cantitati de bauturi alcoolice de catre persoane care simt nevoia aproape permanenta de a se afla in asemenea stari

b.      Dipsomania

- consta in necesitatea periodica de a consuma bauturi alcoolice (la interval de saptamani sau luni, intre acestea existand un interval de abstinenta)

c.       Delirium tremens

- se caracterizeaza printr-o stare deliranta aparuta la etilicii cronici inveterati, mai ales la cei privati de aportul bauturilor alcoolice, caracterizata prin delir si halucinatie

d.      Psihoza etilica

- este o forma mai rar intalnita , stabilirea corecta a diagnosticului atrage dupa sine iresponsabilitatea.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate