Tehnologia de valorificare si actiunea terapeutica a fructelor de padure - coarne

TEHNOLOGIA DE VALORIFICARE SI ACTIUNEA TERAPEUTICA A FRUCTELOR DE PADURE - Coarne

Sucul proaspat de coarne este utilizat destul de rar, desi amestecat cu alte fructe (pere, gutui, prune, etc. ) este gustos si sanatos. Din sucul de coarne  se poate prepara un gustos sirop.

  Siropul se prepara  din suc proaspat de coarne. Dupa stoarcerea drupelor, sucul se amesteca cu zahar (640 g zahar la 300 ml suc), incet si treptat, intr-un vas pus la foc mic. Dupa ce tot zaharul se topeste si solutia da in clocot, se completeaza cu putina apa si dupa cateva minute se stinge focul. Siropul se trage in sticle colorate, se astupa etans si se pastreaza la loc racoros si intunecos.

  Siropul de coarne se consuma diluat in  apa sau in apa minerala, ori ca indulcitor de ceai. El are gust placut si racoritor. Acest sirop, administrat copiilor mici (1 -5 ani), combate anorexia.
  Din coarne se pot prepara diverse ale preparate, ca: dulceata, marmelada, compot,  lichior, sau vin.

Cornata sau lichiorul de coarne La tara, coarnele sint, inainte de toate, destinate 'fabricarii' unui lichior minunat, cunoscut mai bine sub numele de 'cornata'. Un kilogram de coarne, de exemplu, se pune intr-un borcan, alternind un strat de fructe cu un strat de zahar tos (200 g). Se leaga cu un tifon, ca sa poata 'respira' si se lasa la macerat doua saptamini. Se adauga apoi 300 ml de alcool alimentar sau tuica tare (500 ml) si se pune la pastrare la rece. Din cind in cind, sticla se agita. Dupa alte doua saptamini, este gata, iar musafirii se pot servi cu un paharel de cornata. Din simburii lasati la fermentat, cornata prinde un gust placut, amarui. Exista insa si o reteta mai 'rafinata', fara simburi. In acest caz, extractul de coarne se filtreaza inainte de a adauga alcoolul. Se poate adauga zahar vanilat.

Vinul de coarne Ingrediente: 3 kg coarne, 3,5 l apa, 1 kg zahar, scortisoara si cuisoare, dupa gust. Coarnele se pun in oala, se fierb 30 minute, pina plesneste bine coaja fructelor. Oala se lasa apoi 48 de ore la rece. Se strecoara sucul, punind fructele in strecuratoarea cu gauri mari, presind cu mina, ca sa se scurga bine. Lichidul rezultat se cintareste. La 4 l de lichid se pune 1 kg de zahar; se amesteca bine pina cind se topeste zaharul. Este bine ca zaharul sa fiarba 10 minute cu 1/4 din cantitatea de lichid, apoi sa se amestece cu restul. Prin fierbere cu o substanta acra, zaharul se descompune in glucoza si levuloza, zaharuri mai simple, care vor fermenta mai repede. Sucul indulcit se pune in damigene, lasind un spatiu liber, ca sa aiba loc spuma care se formeaza prin fermentare. Se pune dop de fermentatie. Damigeana se lasa nemiscata 5-6 saptamini, la o temperatura nu mai mare de 18-20°C, in care timp se depun toate suspensiile sub forma de drojdie. Vinul se trage, apoi, de pe drojdie, cu furtunul. Sticlele in care se pastreaza se astupa bine cu dopuri noi sau cele vechi sterilizate, 10 minute, in apa clocotita si se pastreaza intr-un loc racoros.