Influenta constientului si subconstientului la pacientii post accident vascular cerebral

INFLUENTA CONSTIENTULUI SI SUBCONSTIENTULUI ASUPRA CALITATII EXECUTARII ACTELOR MOTRICE LA PACIENTII POST AVC

Summary. Falls are major complications in inpatient stroke rehabilitation. The early identification of those at risk is an important issue in preventive strategies. The incidence of falls among non-institutionalized individuals with long-standing stroke has not been examined previously. Falling and fear of falling is an important issue which needs to be dealt with by the multidisciplinary team. Identification of risk factors and their influence on the rehabilitation process in home-living patients will be the first step to prevent falls among non-institutionalized individuals. In neuro-rehabilitation process conscious and unconscious execution play a role of the main key point.

Keywords: stroke, risk factors, falls, conscious and unconscious execution.

Incidenta caderilor la pacientii dupa ictus este deosebit de mare si riscul traumatizarii post AVC creste semnificativ. Ictusul este asociat cu caderile mai ales in conditiile de domiciliu si afecteaza viata si starea generala a pacientului. Caderile si frica de caderi sunt momente ce trebuie studiate.

Actualitatea: Tema data este foarte actuala, pe plan national si international[Chan Shan, Ching Lin Hsieh (2001); Anne Forster, John Young (2002); Oleg Pascal, Eugeniu Agapii, Sergiu Danail, Leonid Perjesco (2005)], deoarece caderile sunt niste complicatii majore, in reabilitarea pacientului si depistarea factorilor de risc care influenteaza aparitia lor, este un scop important in elaborarea strategiilor preventive.

Metode de cercetare: a fost studiat un lot de 32 de pacienti post AVC la domiciliu in perioada 2006 - 2007. Fiecare pacient a fost intervievat si supus testarilor, in urma datelor obtinute au fost elaborate grafice si tabele [Indexul Barthel (< 20), dereglari cognitive, scala dupa Berg (testarea echilibrului) si Scala din Oxford a Gradarii Fortei (testarea fortei musculare de la 0 - 5), controlul neurologic, topografie computerizata].

Caracteristica pacientilor examinati (tab.1):

Repartizarea dupa sex - 100% barbati.

Repartizarea in dependenta de caracterul ictusului - 71% pacienti cu ictus hemoragic, 29% cu ictus ischemic.

Repartizarea in dependenta de localizarea topografica a ictusului - 43% in emisfera dreapta, 57% in emisfera stinga.

Repartizarea dupa Scala Gradarii Fortei din Oxford - hemipareza medie 63% si hemipareza usoara 27%.

abelul

Caracteristica pacientilor examinati

In urma studiului literaturii au fost evidentiati urmatorii factori de risc:

hipotonie musculara in muschii membrului inferior afectat;

paralizia si hipoestizia;

tulburari de comunicatie;

agnozia vizospatiala si hemianoxia;

factorii psiho-emotionali.

Multi autori considera faptul ca, hipoestezia si hipotonia musculara a membrului inferior afectat sunt unele din cele mai importante probleme in urma carora pacientii cad si unica iesire din aceasta situatie ar fi intarirea lantului kinematic a membrului inferior afectat, cu cresterea tonusului muscular [Anne Forster, John Young (2002)]

Dupa intervieverea pacientilor, a fost scoasa in evidenta cauzele si momentele caderii, deseori s-au intimplat caderi in timpul deplasarilor prin casa (s-a impiedicat, a alunecat, s-a agatat), in afara de aceasta si transferarea pacientului din fotoliu pe pat si invers.

Ipoteza: Cresterea tonusului muscular in membrul inferior afectat nu este suficient pentru ca pacientii sa nu cada. Utilizarea metodelor complexe, care includ deconectarea constienului si conectarea subconstientuluiin timpul efectuarii actelor motrice, sunt mai eficiente in neuro-recuperare.

Experimentul: Am divizat pacientii in 2 grupe: prima grupa a folosit, timp de 8-9 saptamini, metodica Kabat si tehnicile FNP pentru cresterea tonusului muscular in membrul inferior afectat. A doua grupa a folosit metoda Bobath adaptata, cu blocarea executiei actelor motrice la nivel constient si promovarea executiei actelor motrice la nivel subconstient, pe o perioada de 8 saptamini.

Pentru compararea eficacitatii metodicilor, pacientilor din ambele grupe, li sa propus sa execute o serie de exercitii asemanatoare (tab.2).

abelul

Viteza de executie a diferitor acte motrice luand in consideratie tonusul muscular suficient in membrul inferior

Fundamentarea stiintifica. Procesul mersului la o persoana sanatoasa se efectuaza la un nivel subconstient, ceea ce inseamna ca se desfasoara sub controlul cerebelului, care joaca rolul principal in controlul miscarilor rapide in activitatile musculare dificile, iar zona motorie a cortexului cerebral decide ce miscare doriti sa efectuati si in mod constient controleaza actiunea muschilor scheletici.

Experimental ne-am convins, ca in procesul recuperarii neurologice, de exemplu, la comanda de executat constient balansul trunchiului fara sustinere, se efectueaza foarte dificil si lent (tinind cont de prezenta tonusul muscular suficient in membrul inferior afectat), dar concentrind atentia pacientului asupra executarii altui exercitiu (deplasarea obiectelor dintr-o directie in alta, jocul mingei umflate cu aer s.a.) care antreneaza balansul, noi am observat usurinta in executia acestor sarcine.

Reesind din cele relatate, noi consideram, cu cit mai mult miscarea se realizeaza sub controlul cortexului cerebral (care sufera in urma ictusului cerebral), adica constient, cu atit mai putin este posibila indeplinirea ei datorita blocajului a impulsurilor.

Pe linga de sarcinile impuse, pacientul se gindeste la diferite lucruri (cum sa nu cada, corect indeplineste ce ar trebui sa indeplineasca, in care parte si cu cita putere trebuie sa se deplaseze spre partea afectata, ceea ce duce la inhibitia impulsurilor nervoase), daca miscarile se vor indeplini subconstient, constiinta lui este indreptata spre un alt obiect si el nu se gindeste cum sa efectueze balansul, dar il indeplineste din contul subconstientului (cerebelul prezinta centrul integrativ, care decide cum mai bine de efectuat miscarile necesare in conformitate cu pozitia corpului si tonusul muscular).

Concluzii: Pe parcursul studiului a fost evidentiat, ca exercitiile executate la nivel subconstient sunt cu 70% mai eficient, decit cele la nivel constient. A fost demonstrat, ca cresterea tonusului muscular nu este suficienta pentru ca pacientii dupa ictus sa nu cada.

Caderile repetate, la pacientii din a doua grupa au scazut de doua ori, a disparut frica fata de executia unor acte motrice complicate. Incidenta caderilor la pacientii din prima grupa a ramas neschimbata si starea psiho-emotionala a ramas neschimbata.

Sunt necesare metode complexe de a bloca executia actelor motrice la nivel constient si de a promova executia lor la nivel subconstient, luind in consideratie toti factorii psiho-emotionali care nemijlocit actioneaza asupra pacientului.

EFICACITATEA NIVELELOR

Bibliografie

Enoka R.M. Neuromechanical basis of kinesiology. Champaign, IL: Human Kinetics, 1988.

Mayo NE Korner-Bitensky N Kaizer F Relationship between response time and falls among stroke patients undergoing physical rehabilitation. Chomeday-Laval, Quebec, Canada

Ching-Lin Hsieh, PhD; Ching-Fan Sheu, PhD; I-Ping Hsueh, MA Chun-Hou Wang, BS. Trunk Control as an Early Predictor of Comprehensive Activities of Daily Living Function in Stroke Patients. National Taiwan University Hospital

Anne Forster, John Young. Incidence and consequences of falls due to stroke: a systematic inquiry. Bradford

Eugeniu Agapii, Sergiu Danail, Oleg Pascal, Leonid Perjesco. Incidenta caderilor la pacientii cu AVC in perioada de recuperare tardiva si corelatiile cu tulburarile controlului postural. Inn, Chisinau, 2005.