Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Supravegherea bolnavului cu infarct miocardic acut


Supravegherea bolnavului cu infarct miocardic acut


SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT


Supravegherea bolnavului cu infarct miocardic acut de la internare pana la externare si efectuarea tehnicii impuse de afectiune


INTERNAREA PACIENTULUI IN SPITAL
Pacientul necesita primele ingrijiri prespitalicesti de la debutul infarctului miocardic pana la internare intr-o unitate spitaliceasca specializata.
Transportul bolnavului se face direct in sectie (cardiologie, ATI) cu targa intr-un timp cat mai scurt, fara sa pernmitem bolnavului nici un effort pentru a nu agrava situatia acestuia.
In timpul transportului, cat si in timpul spitalizarii pacientul va fi monitorizat. Pe langa EKG, TA se urmareste si frecventa respiratorie, diureza, faciesul si temperature pacientului.
Sedarea durerii se face la indicatia medicului cu Morfina, Mialgin, Fortral. In acelasi timp vom incerca sa determinam pacientul sa se linisteasca. Bolnavul are dreptul sa stie la ce se poate astepta.
Pacientul trebuie convins ca boala lui nu presupune un prognostic intunecat, dar si ca evolutia este in mare masura in mainile sale, in functie de felul cum va coopera si va respecta indicatiile medicului.
Dar nu numai vorbele sunt un mijloc de a influenta bolnavul, ci si intreaga noastra atitudine, efectuarea tehnicilor corecte, procedurilor de tratament adecvate, reusesc sa inlature frica si suspiciunea bolnavului.
La registratura se depune buletinul de identitate insotit de o adeverinta de la locul de munca sau cupon de pensie, biletul de trimitere, carnet de asigurat.Tabloul clinic este dominant sau nu de durere ce caracterizeaza ischemia ce conduce la necroza miocardica.
Modalitati de debut-forma tipica dominata de durere o Durerea
Debutul durerii-in general brusc, survenind de cele mai multe ori noaptea, determinand chiar moartea in somn, uneori in repaus sau dupa emotie puternica, expunere la frig sau efort
Sediul durerii-retrosternal, uneori in treimea mijlocie sau in cele doua treimi superioare ale sternului, intreaga regiune precordiala sau regiunea inerscapulo-vertebrala stanga. Uneori, durerea are un sediu mai jos, retroxifoidian si epigastrul superior.
Iradierea durerii-este brahiala, in ambii umeri sau numai in cel stang si dealungul marginii cubitale a membrului superior stang pana la ultimile doua degete, in ambii omoplati, coloana vertebrala in C7, D1 si “in bratara” in articulatia cotului sau a pumnului. Uneori, durerea iradiaza in regiunea laterocervicala stanga, maxilarul inferior, la nivelul unui molar sau in conductul auditiv.
Caracterul durerii-zbrobire, injunghiere, inspaimantatoare si insuportabila, apasare, constrictie, strivire, arsura.
Durata durerii-de obicei peste 30’, ore, mai rar zile;
- nu cedeaza la NTG sau la alti nitrati si nici la analgetice uzuale.
Durerea din infarct este de regula insotita de fenomene asociate: anxietate, neliniste, paloare, transpiratii profunde, greturi varsllllaturi, dispnee, palpitatii o Cresterea temperaturii-apare la 12-24h de la debut. Cresterea este moderata in jur de 38oC, dar poate exista o stare de subfebrilitate sau febra pronuntata de peste 39oC. Dureaza 5-10 zile, febra ridicata este de obicei datorata unei necroze intinse cu resorbtie de substante piretogene produse in focarul de necroza. o Modificarile TA-sunt frecvente in IMA cel mai des bolnavii avand hipotensiune. Prabusirea tensiunii arteriale sub limita valorilor normale sau intr-un ritm foarte rapid indica instalarea colapsului o Pulsul-usor tahicardic 90-100 batai pe minut o Palpitatiile-sunt resimtite atat in cazul tahiaritmiilor, cat si a bradiaritmiilor. o Manifestari neurologice-sincopa, fie reflexa vagala sau prin BAV zgIII cu fenomene Adams-Stokes. o Alte manifestari-fatigabilitate, astenie fizica accentuata poate fi adesea singurul simptom in infarctele indolore. o DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
Se face cu:
1. Angina pectorala instabila
2. Angorul Prinzmetal
3. Pericardita acuta
4. Anevrismul disecat de aorta, care apare la hipertensivi si se constata disparitia pulsului la una din arterele mari
5. Tromboembolia pulmonara
6. Pneumotoraxul
7. Cu un grup de afectiuni digestive respective:
? colecistita acuta calculoasa
? ulcer penetrant in criza
? ulcer perforat
? pancreatita acuta
? infarctul mesenteric
8. Pneumonia, pleureziile, pleurita acuta,
9. Simdrom Tietze -; palparea dureroasa a articulatiilor condrocostale o COMPLICATII
A. Complicatii precoce
- Moartea subita care poate surveni oricand si imprevizibil
- Insuficienta cardiocirculatorie acuta poate duce la soc cardiogen
- Insuficienta cardiaca acuta manifestata prinura peretelui ventricular, a septului interventricular si ase depune buletinul de identitate insotit de o adeverinta de la locul de munca sau cupon de pensie









Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate