Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Dietoterapia in bolile de stomac


Dietoterapia in bolile de stomac




DIETOTERAPIA IN BOLILE DE STOMAC

1.Regimul alimentar in dispepsiile gastrice

Dispepsiile gastrice nu sunt inca bine individualizate,ele impartindu-se:

-forme primitive-datorate unei alimentatii nepotrivite

-forme secundare-datorate altor boli:diabet,insuficienta renala,ateroscleroza




O alta forma de clasificare a acstora este ca dispepsii organice:

-in urma unei apendicite,litiaze renale,hernii,intoxicatii

-functionale-din cauza nervoasa

Masuri dietoterapice

Alimente permise si interzise in dispepsii gastrice

alimente permise

alimente interzise

Carnea de vaca

Rantas

Carnea de pasare bine fiarta

Sosuri

Ouale fierte moi

Ceapa prajita

Supe de carne neunse

Cartofi prajiti

Pestele slab

Maioneza

Lapte cu fidea

Usturoiul

Painea alba de o zi

Castravetii

Painea prajita

Mazarea

Legume a la grec

Lintea

Legume sub forma de pireuri

Fasolea

Fructe coapte la cuptor

Carnurile grase

Compot nedulce

Mezelurile

Untul si uleiul

Untura

Ceaiul dupa fiecare masa

Conservele nedietetice

Branzeturile nefermentate

Ouale tari

Zarzavaturilr si fructele crude

Dulciurile concentrate

Regimul alimentar in gastrite

Gastritele sunt afectiuni inflamatorii difuze ale mucoasei gastrice.Ele pot avea un caracter acut sau cronic.Cele acute apar in contextul unor agresiuni ocazionale asupra mucoasei gastrice,pe cand cele acute se instaleaza in urma celor acute.

Gastritele acute survin dupa agresiuni alimentare (masticatie incompleta,abuz de vegetale cu continut crescut de fibre groase,ingestia exagerata de alcool,consumul de produse prea reci sau prea calde,abuzuri ocazionale de condimente sau de grasimi prajite etc.).Acest tip de afectiuni epidemica,viroza herpetica,zona Zoster,toxiinfectiile alimentare,infectiile generale etc.Agresiunile pot fi si chimice-medicamente,substante toxice,acidocetoze,reflux duodenogastric-sau alergice-sensibilizare la unele alimente sau medicamente.

Aceste modificari au un caracter relativ usor reversibil,regenerarea mucoasei facandu-se in cateva zile sau cel mult in 4-6 saptamani.

Riscul evolutiei prelungite creste odata cu repetarea tot mai deasa a puseelor acute.

Manifestarile caracteristice ale bolii sunt:

greturi si varsaturi

dureri in etajul superior al abdomenului

eructatii

gust neplacut

senzatie de plenitudine

dureri continue de cap

indispozitie generala

manifestari infectioase

Aceste manifestari pot fi estompate sau,dimpotriva, se pot acutiza.

Gastritele cronice

Procesul inflamator are un caracter parcelar,fiind localizat la un capat sau altul al stomacului.Instalarea acestui tip de gastrite se realizeaza prin impletirea conditiilor genetice cu cele de mediu.Predispozitia ereditara se pare ca este caracteristica la barbatii de grupa sanguina A,cu ochi albastrii,cu incaruntire precoce si care prezinta in familie si alti membrii cu aceste afectiuni.

Factorii de mediu care actioneaza in sensul inducerii gastritelor sunt factori exogeni:

-Helicobacter pilori

agresiunile alimentare

stresul,medicamentele etc

Factorii endogeni care pot induce gastrita,sunt:

insuficienta renala

infectiile cronice pulmonare

guta

bolile endocrine

insuficientele cardiace

ciroza hepatica

afectiunile autoimune

afectiunile biliare si pancreatice

Gastritele se prezinta sub mai multe forme:

gastritele superficiale

gastritele atrofice

atrofia gastrica

Din punct de vedere clinic,majoritatea gastritelor au o simptomatologie redusa;bolnavii acuza:

dureri postprandiale in etajul superior al abdomenului

senzatie de satietate prelungita

balonari postprandiale

greata

varsaturi

depresiuni nervoase

Datorita acestor manifestari,bolnavii isi reduc treptat ratia alimentara,slabesc si se anemiaza.La inceput,durerile se manifesta intermitent,apoi din ce in ce mai des,pana devin permanente.

Tratarea corecta si la timp a gastritelor este singura modalitate de prevenire a complicatiilor acestei boli si de asigurare a unui confort de viata a pacientilor.

Concomitent cu tratamentul medicamentos,in gastrite trebuie urmata si o conduita dietoterapica,pentru a se vindeca sau a se ameliora afectiunea.

Principii dietoterapice in terapia gastritelor

Aceste conceptii recomanda evitarea unor diete dezechilibrate sau prea restrictive in principii nutritive,ce se dovedesc nocive nutritiei generale a bolnavului,mai ales dupa o suferinta lunga a stomacului.De aceea se urmareste readaptarea treptata la o alimentatie cat mai apropiata de normal si evitarea elementelor nocive stomacului,atat prin alimentul ca atare,cat si modul sau de preparare.

Evitandu-se ingestia unei cantitati prea mari de alimente la mese,se protejeaza stomacul de u efort prea mare digestiv.Trebuie respectata urmatoarea conduita dietetica:

masticatia sa fie inceata si completa

ingurgitarea alimentelor sa nu fie prea rapida

luarea meselor se va face intr-un mediu de calm

se va evita lectura la masa,privitul la TV

sunt interzise discutiile in contradictoriu

se interzice fumatul

nu sunt permise bauturile alcoolice

se evita emotiile intense

sunt interzise alimentele tari,iritante,condimentele

sunt interzise carnurile grase si prajite

se recomanda consumarea alimentelor prea calde si prea reci

Pentru a evita un travaliu prelungit al stomacului,trebuie ca continutul acestuia sa stagneze cat mai putin in el.Tinand cont de acest avertisment,este indicat ca sa se aleaga alimente din cele permise in asa fel,incat nu il agreseze.

Se va tine seama de urmatoarele prescriptii:

lichidele si semilichidele parasesc cel mai repede stomacul

alimentele solide parasesc stomacul mult mai incet,de aceea trebuie asociate cu cele lichide si semilichide:de asemenea,trebuie tinut seama ca aceasta asociere va duce la imbibarea mai puternica a bolului alimentar cu lichid,ceea ce va preveni aparitia constipatiilor

grasimile prelungesc stagnarea alimentelor in stomac,de aceea trebuie evitata creearea unei diete pe baza de multe lipide.

acelasi efect de prelungire a stagnarii a alimentelor in stomac il au si amestecurile proteine-lipide

zaharul intarzie evacuarea bolului ,mai ales daca este servit la sfarsitul masei.

cu cat alimentele servie sunt la o temperatura mai apropiata fata de aceea a corpului,cu atata se vor evacua mai rapid

In alcatuirea dietei in gastrite,se tine cont de anumite particularitati ale acestei suferinte digestive ale bolnavului.Se are in vedere forma clinica a gastritei,implicatiile existente,preferintele culinare,gradul de solicitare fizica si ontelectuala,posibilitatile de procurare a alimentelor.Prin aceste masuri,se cauta protejarea maxima a mucoasei gastrice,atat in gastrita acuta,cat si in cea cronica.

In alcatuirea dietei se vor indeparta toate alimentele iritante si se va intocmi un program de alimentatie care sa restabileasca starea de confort digestiv general al bolnavului.Se poate observa ca anumite alimente ,care sunt acuma iritante pentru mucoasa gastrica ,au fost inainte bine tolerate,tragem concluzia ca este esentiala luarea in seama a particularitatilor individuale.Daca toleranta alimentara pentru unele produse este dificila,se va putea incerca modificarea dietei,in sensul inlocuirii acestora cu altele ,sau cu aceleasi alimente ,dar preparate diferit.

Selectia alimentelor pentru bolnavii de gastrita se va face eliminand,in primul rand ,alimentele bogate in fibra alimentara,acestea pot,insa sa fie acceptate,daca sunt preparate astfel incat fibra sa devina inofensiva pentru bolnav.Din aceasta cauza ,se prefera utilizarea acestor alimente sub forma de pireuri,sosuri,paste,budinci,sufleuri de legume verzi.

In stabilirea conduitei dietoterapice ,trebuie sa se tina cont si de necesitatile calorice ale bolnavului.Aceasta se face in functie de greutatea corporala,de activitatea fizica si intelectuala,

a)Dietoterapia in gastritele acute

in primele 24 de ore se suspenda alimentatia orala

se permite consumul doar de apa fiarta si racita

dupa 1-2 zile,daca a disparut senzatia de greata,se va trece la alimentatia cu alimente servite la temperatura camerei,si anume:

v     supe de zarzavat limpede

v     supe cu putin orez

v     branza proaspati de vaci

v     carne tocata proaspata

v     paste fainoase cu apa si lapte

v     paine alba veche

v     gelatina de iaurt

v     suc de fructe

v     budinci

v     sufleuri de branza de vaci

Se recomanda ca dupa fiecare masa,bolnavul sa stea culcat ,cu o compresa calduta pe abdomen.De asemenea,se recomanda ca dupa fiecare masa,bolnavul sa bea ceai de musetel sau de menta.

Acest regimva dura 8-10 zile,dupa care se trece la o alimentatie normala,evitandu-se,incontinuare ,alimentele iritante si greu digerabile.Se vor avea in vedere particularitatile nutritive ale individului,preferintele sale culinare si starea de igiena a alimentelor.



b)Dietoterapia in gastritele cronice

alimente permise

alimente interzise

Supele de carne

Carnea grasa

Borsurile

Carnea de vanat

Supele-creme

Mezelurile grase

Carnea de vaca.pasare sau vitel

Condimentele

Pestele slab fiert,copt in pergament

Conservele nedietetice

Orezul

Molustele

Grisul

Slanina

Pastele fainoase

Legumele tari-castravetii

-ridichile

-ceapa

-usturoiul

-lintea

-fasolea

-mazarea

Fulgii de ovaz

Alimentele prajite in grasime

Painea alba veche de o zi

Sosurile cu rantas

Iaurt ,lapte acidulat,chefir

Dulciurile rafinate

Branza de vaci

Bauturile iritante-ceaiul tare

-cafeaua

-alcoolul

Ouale fierte moi sau tari

Alimentele prea sarate

Legumele fierte

Painea neagra sau intermediara

Fructe coapte fara coaja

Painea alba proaspata

Prajituri cu mere coapte,biscuiti

Sarea

Regimul alimentar in boala ulceroasa

Ulcerul gastric este o afectiune caracteristica prin aparitia de eroziuni de dimensiuni limitate ce intereseaza in mod variabil peretii gastrici sau duodenali.

Constituirea leziunilor ulceroase este un fenomen complex,care implica scaderea capacitatii de aparare a mucoasei si, pe de alta parte,cresterea ponderii factorilor de agresiune asupra acesteia.In ultima perioada, se accentueaza agresiunea lui Helicobacter pillori,de care sufera peste 60% din toti bolnavii de stomac.

Manifestarea cea mai intensa a ulcerului este durerea.Ea este resimtita ca si crampe insotite sau nu de arsuri ale abdomenului superior.

Unele ulcere pot evolua fara durere.

Ulcerele mari evolueaza,aproape intotdeauna cu dureri de mare intensitate ,care nu cedeaza la o medicatie obisnuita.

Daca nu se respecta prescriptiile dietoterapice,ulcerul se complica,aparand :

hemoragii digestive superioare

perforatia acuta cu peritonita generalizata

penetrarea peretelui stomacului

cicatrizari repetate

periviscerita

malignizarea

Alaturi de aceste fenomene clinice,bolnavul are de suferit si prin pierderea temporara a capacitatii de munca ,apar fenomene psihice.

Pe langa obligatiile pecuniare legate de spitalizare ,medicatie,interventii chirurgicale,cure balneare,ulcerul implica si cheltuieli impuse de absenteism,de scaderea productivitatii ,pensionarii.In tarile din apus,acesta reprezinta cam 1% din totalul cheltuielilor medicale.

Tratamentul ulcerului gastric sau duodenal,este,in majoritatea cazurilor,de natura medicala.Numai in numar mic de situatii se intervine chirurgical ,pentru a rezolva efectele produse.

Terapia medicala are ca principal obiectiv reducerea secretiei clorhidropeptice si protejarea mucoasei impotriva agresiunilor de natura mecanica ,chimica si termica.Acest lucru se poate realiza cu ajutorul regimul alimentar si al medicatiei antiulceroase.

Bolnavul ulceros trebuie sa invete ce si cand sa manance.In acest fel contribuie la reducerea riscului de reactivare a maladiei,mai ales in cazul in care sunt prezenti factori ulcerogeni.Nutritia deficitara faciliteaza actiunea altor agenti cu potential nociv asupra mucoasei intestinale.

s-a constatat ca o serie de alimente ca laptele ,ouale,carnea,poseda capacitatea de tamponare a aciditatii gastrice(proteinele de comporta in mediu gastric ca si substante alcaline).Acest efect este favorabil pentru protejarea leziunii ulceroase de actiunea coroziva a acidului clorhidric.

In ceea ce priveste laptele ,produs alimentar considerat a avea calitati terapeutice in tratamentul acestei maladii,se observa ca efectul sa de balsam nu dureaza mai mult de 20 de minute.Dupa acest interval ,prin concentratia mare de calciu pe care o contine ,incepe sa stimuleze secretia gastrica acida,care atinge niveluri care depasesc capacitatea de tamponare a laptelui.Din aceste considerente,multe studii sustin lipsa beneficiului terapeutic al dietei lactate (Mincu,2007).

Efectul excitosecretor al laptelui poate fi compensat prin administrarea laptelui in doze mici si dese.Monotonia acestui tip de dieta si carenta nutritionala pe care o antreneaza alimentatia predominant lactata,face ca sa se renunte tot mai mult la acest tip de dieta.

Dieta isi exercita efectul antiexcitator numai daca se asociaza cu alimente protectoare ,reparatoare .

Regimul alimentar trebuie sa nu contina alimente ca:

supe si ciorbe de carne

dulciuri concentrate

sarea de bucatarie

alimentele prajite in grasime

apele minerale carbogazoase

condimentele iritante

Pare fireasca intrebarea daca se poate folosi acest tip de alimentatie in cazul

medicatiei cu Omeprazol pe parcursul a 4 saptamani .Modificarila gastrice sunt prezente si la 2 luni de la aceasta medicatie.

Nu trebuie uitat ca leziunea ulceroasa trebuie protejata nu numai impotriva agresiunii chimice(acide),dar si impotriva agresiunii mecanice si a celei fizice-alimentele insuficient mestecate,foarte celulozice,dar si servirea alimentelor prea reci sau calde.

Pe de alta parte ,trebuie avut in vedere ca ulcerul este o boala de durata si ca nerespectarea unei diete intre crize duce la indesirea acestora,la accentuarea intensitatii lor si la cedarea mai dificila la tratament.

S-a observat ca aparitia de complicatii ale ulcerului sunt mai frecvente in timp la bolnavii fara de regim decat la cei care respecta o dieta corespunzatoare.

De asemenea s-a observat ca este necesara asigurarea unei protectii alimentare,alaturi de cea medicamentoasa.

Dupa iesirea din puseul acut,nutritia se apropie tot mai mult de deprinderile alimentare anterioare.Se fac totusi anumite corectii,in sensul eliminarii sau limitarii unui anumit tip de alimente.

Principii dietoterapice in boala ulceroasa

Regimul alimentar albolnavilor ulcerosi a cunoscut de-a lungul timpului o serie de transformari ,uneori radicale in functie de gradul de cunoastere a mecanismelor de producere a bolii,de modul sau de evolutie si de nutritie capatate.

Indeferent de medicatia folosita,cel putin pe perioada acuta a bolii,consumul de alimente care agreseaza mucoasa digestiva din punct de vedere mecanic,termic sau chimic,este daunator si nu poate fi daunator bolnavului ce ingera produse nutritive.De altfel,o parte dintre pacienti refuza in mod constant o serie de alimente cu proprietati acidifiante ,pentru ca simt ca le fac rau.

Plecand de la observatia ca alimentele stimuleaza in mod variabil secretia gastrica ,s-au selectat,in vederea alegerii produselor necesare intocmirii dietei antiulceroase ,acelea sunt excitante slabe ale secretiei acide fiarta,albusul de ou,pireul de legume,supele mucilaginoase,apa,apele minerale etc.La polul opus se situeaza excitantii puterniciai secretiei gastrice ,care trebuie evitasi ,cel putin pe perioada puseului ulceros acut,alimentele prajite in grasime,bauturile alcoolice,cafeaua,carne preparata termic insuficient,condimentele.

Aceasta delimitare neta a produselor alimentare nu corespunde suficient realitatii.Chiar daca intr-o prima etapa unele produse alimentele sunt putin excitante,in etapa urmatoare ,ele pot deveni excitanti foarte puternici.

Prin prisma conceptiilor actuale,efectul asupra stimularii gastrice trebuie sa aibe in vedere nu numai influenta directa a alimentelor asupra mucoasei gastrice ci si efectele indirecte asupra aceleiasi secretii,dar cu punct de plecare in afara stomacului( secretia la gandul ingestiei unui anumit aliment,secreti in timpul masticatiei,secretia nervoasa).

Un alt aspect al dietei il reprezinta influenta grasimilor neprajite asupra secretiei sucului gastric.Numeroase studii de specialitate au demonstrat reducerea secretiei gastrice in contextul consumarii unor grasimi neprajite(Mincu,2007).Efectul hiposecretor este direct ,dar si indirect ,prin refluxul duodenal,pe care cale se pot aduce in stomac secretii alcaline.Inhibitia este trecatoare,pentru ca ,dupa cateva ore,ele se transforma in sapunuri,care au rol de a mari aceasta secretie gastrica.In plus,dieta cu grasimi,indicata multi ani de scoala germana,are si alte efecte colaterale negative,ca:cardiopatiaischiemica,ateroscleroza,accident vascular cerebral .

Prin prisma celor afirmate,consumul de lipide trebuie individualizat,tinind seama de obiceiurile culinare ale bolnavilor,de starea fiziologica,de afectiunile asociate.

Proteinele alimentare sunt si ele susceptibile la unele discutii privind alcatuirea dietei de acest tip.S-a constatat ca ,in conditiile in care carnea s-a pus la fiert in apa rece,in mediul ambiant se elibereaza o serie de fractiuni proteice cu rol stimulativ asupra protectiei de suc gastric.Daca introducerea carnii se face dupa ce aceasta a inceput sa fiarba,,se formeaza la suprafata ei o manta proteica care impiedica iesirea in exterior a elementelor componente gastrosecretorii.In cea de-a 2-a situatie,produsul culinar poate fi administrat ulcerosilor ,ceea ce nu se poate face in prima situatie.Carnea propriu-zisa poate sa tamponeze o parte din aciditatea sucului gastric ,intervenind in acest fel la protectiei mucoasei gastrice.Cu toate acestea,excesul de carne presupune un efort digestiv mare ,stimuland,in acelasi timp,contractiile gastrice si duodenale ,ceea ce intensifica suferintele bolnavului.

privitor la activitatea pe care o desfasoara ca stimulator secretor,dupa ce s-a hidrolizat in fractiuni proteice.Din aceasta cauza se recomanda a se administra la 2 ore ziua ib cantitati mici si la 4 ore noaptea,pentru ca aceasta este perioada in care laptele este un protector gastric.

Efect similar cu al laptelui il are si albusul de ou.

Glucidele au si ele o influenta i mportanta asupra secretiei gastrice.Felul diferit in care actioneaza se datoreaza concentratiei acestora in glucoza si asocierii cu alte elemente.De aceea,utilizarea lor necesita unele precizari:desi la inceput au o actiune de inhibare a secretiei gastrice,ulterior produc o eliberare brusca a insulinei,care va duce la o mare stimulare a secretiei gastrice.

Toate aceste nuantari privind efectele alimentelor in diferite etape ale secretiei gastrice,trebuie avute in vedere cand se pune in discutie crutarea chimica a mucoasei.Cum de obicei se consuma amestecuri de macronutrienti,activitatea excitatoare asupra mucoasei gastrice se modifica.

Pentru a intari protectia fata de mucoasa gastrica,un rol important il are prepararea culinara a alimentelor.Astfel,in timp ce painea prajita stimuleaza secretia gastrica,cea veche de o zi este protectoare.

consumate zilnic si volumul acestora.Cu cat cantitatea de alimente consumate la o masa este mai mare,cu atata efortul depus de stomac pentru digestia acestora creste,iar raspunsul dinamic este mai agresiv.Mesele reduse cantitativ,dar dese ,destind peretii stomacului si nu mai antreneaza mari cantitati de HCl.Pe de alta parte,ele nu mai solicita functia contractila a stomacului,contribuind la instalarea unor perioade de repaus mai lungi,atat de necesare vindecarii ulcerului.

Refacerea mucoasei gastrice necesita si utilizarea unor alimente moi,care sa nu raneasca mucoasa;este necesar,de aceea ,eliminarea din alimentatie a alimentelor tari(legumele si fructele care au un mare continut de celuloza-fibre alimentare brute-ori aceste alimente se vor prepara culinar de asa mod ,incat sa transforme acest tip de fibra in una mai accesibila nutritiv.Este cazul legumelor si a fructelor cu coaja,samburi,produsele animale cu cartilaje,tendoane,aponevroze.Trebuie subliniat ca nu toate fibrele au caracter ulcerogen.Cele fine,sau prelucrate termic au caracter protector,intrucat absorb pepsina si HCl,impiedicand exercitarea activitatii lor corozive.

Efectul iritant al alimentelor se poate exercita si daca acestea sunt consumate in cantitati mari la o singura masa.Prin contactul lor cu peretii stomacului,aflata in permanenta contractie,si continutul gastric,se pot obtine mici eroziuni ,care,in llipsa unei refaceri eficiente si la timp ,sunt puncte pentru instalarea ulcerului.

Un alt factor de care trebuie sa s tina seama este evitare consumului de solutii zaharoase sau sarate concentrate.Ele irita peretii cavitatii gastrice si determina aparitia de secretii abundente.

Un alt principiu de care se va tine seama atunci cand se creeaz o dieta pentru boala ulceroasa ,este administrarea alimentelor la temperaturi cat mai apropiate temperaturii corpului,pentru ca produsee prea reci sau prea calde determina cresterea activitatii secretorii a stomacului.

Alcatuirea dietei in boala ulceroasa

In afara condimentelor iuti,conservele de carne si din peste,alimente pregatite prin prajire in grasime si din cele ce contin celuloza greu digestibila,in boala ulceroasa –exceptand perioadele de criza-se pot folosi majoritatea alimentelor ,cu conditia ca acestea sa fie pregatite in mod corespunzator ,pentru a nu irita mucoasa gastro-intestinala.

Fiecare aliment va trebui supus unor modificari termice ,mecanice si chimice pentru a deveni mai usor digerabil,sa reduca la minim efortul secretor si contractil al stomacului si duodenului ,sa diminueze productia de HCl si sa o neutralizeze in cea mai mare masura.

1.Laptele este alimentul de baza utilizat in hrana ulcerotilor.El nu se administreaza acidulat,doar sub forma de lapte dulce.In situatia in care nu este tolerat,alimentul va fi mai bine acceptat daca se amesteca cu ceai de plante sau cu apa alcalina,daca se adauga 5g citrat de sodiu sau o lingurita de carbonat de calciu/1l de lapte.Toleranta cea mai buna este daca se administreaza la fierturile de cereale(gris cu lapte,orez cu lapte)sau impreuna cu ouale ,la prepararea diferitelor creme.Trebuie amintit ca administrat in cantitati mici si repetate,este mai bine tolerat decat daca este administrat in cantitati mari odata.

2.Carnea si derivatele de carne ocupa,de asemenea un loc important in alimentatia ulcerosului.Fierberea ei implica respectarea anumitor reguli:
cum este introducerea carnii in apa deja fierbinte sau care fierbe deja.Fragmentarea carnii prin tocare are efecte benefice asupra leziunilor ulceroase.Se realizeaza,astfel o marire a suprafetei de contact intre carne si sucul gastric,lucru de mare importanta,pentru ca,cadaca tinem seama de activitatea de tamponare a proteinei asupra sucului gastric,creste,astfel,prin maruntire capacitatea de tamponare a proteinelor.

Asadar,carnea va fi tocata si administrata ca si perisoare dietetice,musaca dietetica etc.Apa in care se fierbe carnea nu se va consuma.In felul acesta,tocatura ,care in mod obisnuit este neprielnica,devine un aliment dietetic ,care se prepara fara adaosul componentelor excitosecretorii.

Tot in mod traditional,este folosita in alimentatia ulcerosului si supa de zarzavat si painea alba prajita.Ulterior,s-a constatat activitatea excitosecretorie a sarurilor minerale din supa si cea a painii prajite.

In locul acestor practici eronate,gastrotehnia actuala propune utilizarea supelor din cereale,obtinute prin fierberea boabelor de grau,orz,ovaz,gris sau fulgi de ovaz sau strecurate.Se recomanda pastele fainoase care dau un decoct mucilaginos cu un rol protector pentru mucoasa gastrica.Se pot utiliza si biscuitii,care ,prin compozitia lor,fac o dezagregare usoara,asigurand o digestie rapida si scurtand perioada de sedere a alimentelor in stomac.

Tot in cadrul alimentelor usor digerabile intra si aluatul fiert.El este rapid trecut in duoden ,deoarece in timpul fierberii el inglobeaza mult aer sub forma de ochiuri caracteristice ,ceea ce usureaza patrunderea sucului digestiv si,implicit ,digestibilitatea acestuia.Aluatul este o masa de amidon a carui pregatire s-a obtinut prin coagularea la caldura a albuminei din albusul de ou batut spma si incorporat fainii.Reteaua de albumina este rapid digerata in stomac si elimina granule de amidon ,care in acest fel,nu se aglomereaza intr-o masa compacta indigesta cum se intampla in cazul aluaturile dospite,

Un preparat culinar folosit in dietetica bolii ulceroase este gelatina –proteina care se digera in stomac sub actiunea HCl si a pepsinei.Ea are 2 calitati esentiale:este antiacida ,datorita ca leaga HCl liber si elibereaza treptat elementele incorporate,cum este laptele ,carora le faciliteaza digestia.

In ceea ce priveste legumele ,fragmentarea si fierberea lor la aburi protejeaza stomacul de efectul iritant mecanic ,fara a lipsi organismul de aportul de vitamine si minerale necesare.Fructele sunt folosite coapte la cuptor sau sub forma de suc natural.

Prin tehnicile culinare folosite se cauta ca,in afara unei cat mai bune digestibilitati a hranei,sa se creeze o diversificare a meniului ,pentru a evita monotonia si,implicit,refuzul acestuia de a se alimenta corespunzator.

Foarte multe scheme de tratament indica un regim in etape,in functie de nivelul evolutiv al bolii care are la baza principiul protejarii maxime a mucoasei lezionate in perioada acuta ,cu largirea ulteriosara in mod progresiv,a dietei prin introducerea de noi alimente .Ideea de baza este punerea pe cat posibil in repaus a stomacului si a duodenului ,ceea ce permite refacerea cat mai rapida a zonelor afectate.Prin administrarea alimentelor in cantitati mici,esalonat.se reduce efortul digestic ,creandu-se astfel conditii cicatrizarii optime.

Se incepe prin administrarea laptelui ,a supelor mucilaginoase ,oua fierte moi si s ajunge ,dupa cateva saptamani ,la o alimentatie apropiata de cea a persoanelor sanatoase (exceptand condimentele iuti ,conservele de carne si de peste.In standardizarea dietetica a bolii ulceroase nu este atat de importanta includerea unui aliment intr-o perioada sau alta.De o mare importanta este introducerea treptata a produselor nutritive,mentinerea unui ritm frecvent de mese mici,crutarea chimica si mecanica permanenta ,individualizarea sa in functie de etapa evolutiva a bolii ,de toleranta individuala si de starea de nutritie a bolnavului.

Scurtarea sau prelungirea unui stadiu dietetic ramane la prelungirea unui stadiu dietetic ramane la aprecierea medicului nutritionist ,ca si introducerea mai timpurie sau mai tardiva a unui aliment sau a altuia.

Probleme mai importante apar cand se instaleaza complicatii ale bolii.In acest context,principiile generale care stau la alcatuirea dietei sunt date peste cap.Dieta trebuie adaptata fiecarui caz in parte ,tinand seama de natura complicatiilor ,de severitatea lor si de implicatiile pa care la are aceasta asupra organismului.

Un alt factor de care se va tine seama in alcatuirea regimului alimentar este preferinta culinara.Aforta introducerea unui aliment ,in conditia repulsiei totale a bolnavului fata de acesta,nu face decat sa inrautateasca evolutia leziunii ulceroase ,data fiind starea de incordare psihica pe care o creeaza ideea de a consuma alimente pe care nu le poti suporta.Prescriptiile medicale trebuie facute in functie de preferintele bolnavului,acesta devenind,astfel,mai atasat de recomandarile nutritionistului.

Nu lipsita de importanta este si disponibilitatea sezoniera a unor alimente.In practica nutritionala,mai ales in fazele mai cronice ale bolii,folosirea unei game lari de alimente din acelea permise,duce la o reala diversificare a meniurilor.Lipsa unor alimente sau dificultatile de procurare de ordin financiar,reprezinta aspecte de care trebuie sa se tina seama in elaborarea regimului bolnavului ulceros.

Un alt factor esential in conduita dietetica este stabilirea necesarului de calorii.Acesta este mai scazut in faza initiala a bolii ,cand se impune repausul la pat,crescand in mod evident in fazele cronice ale bolii,cand este nevoie de desfasurarea in bune conditii a activitatii socio-profesionale.Aceste necesare sunt urmatoarele:

25 kcal/kcorp/zi- in repausul la pat,in conditiile greutatii ideale

30-35kcal/kcorp/zi –in cazul desfasurarii de exercitii usoare

35-40kcal/kcorp/zi –pentru exercitii moderate

40-45kcal/kcorp/zi –pentru exercitii intense

50-60kcal/kcorp/zi –pentru exercitii foarte intense

Dietoterapia ulcerului acut necomplicat

Scopul dietoterapiei este de a reduce secretia gastrica ,de a diminua inflamatia mucoasei gastrice,de astimula procesele reparatorii.

1.In primul stadiu al bolii se consuma o gama restransa de alimente:

laptele-caldut si usor indulcit;se poate adauga putina vanilie

putina smantana proaspata sau frisca

mucilagiile preparate cu unt desarat

oua moi sau omleta

gelatina de lapte

creme de lapte si ou



ceai slab de plante usor indulcit

Aceasta etapa dureaza cateva zile ,uneori chiar mai putin.Trebuie tinut seamaca in aceasta faza organismul nu beneficiaza de hrana vegetala si din aceasta cauza se poate epuiza repede din punct de vedere vitaminic si mineral.

2.In stadiul al 2-lea al regimului dietetic din puseul acut ,in functie de evolutia clinica a pacientului si a starii sale de nutritie,alimentatia se diversifica ,introducandu-se:

supe de orez strecurate

gris cu lapte   

fulgi de ovaz

paine alba de 1 zi

pireuri de legume cu foarte putin unt

Acest regim se tine 7-10 zile si prin el se asigura 1700-1800 kcal.

3.In etapa a 3-a se introduc:

perisoare dietetice din carne de peste si legate cu ou

supe de cereale pasate

branza de vaci sau telemea desarata

fainoase fierte

cas proaspat

sufleuri de carne

supe de zarzavat fierte cu fainoase si strecurate prin sita

prajituri de casa

Carnea trebuie fiarta bine si se adauga treptat.Se evita carnurile grase sau bogate in elemente fibroase.Sarea se foloseste in cantitate mica.Se servesc 5-6 mese/zi,reducandu-se astfel efortul contractil al stomacului si grabindu-se cicatrizarea.

In stadializarea dietei ulcerului acut subliniem ca este de cea mai mare importanta introducerea treptata a alimentelor si nu includerea ce rogurozitate a unui produs nutritiv intr-o etapa sau alta.De asemenea,este important de reamintit ca durata fiecarui stadiu nutritional nu este fixa ,ci se stabileste in functie de caracteristicile individuale a fiecarui individ in parte.

Dietoterapia ulcerului cronic

Dupa depasirea puseului acut si instalarea calmului,este necesar ca ,prin dieta sa se continue protejarea mucoasei gastrice si duodenale,asigurand necesarul de calorii si principii nutritive care sa faca subiectul apt pentru activitatea fizica si intelectuala pe care o are de prestat.

Eforturile dietetice trebuie cuplate cu evitarea celorlalti factori de risc:fumat,alcool,stres,in caz contrar riscul reaparitiei puseului acut este iminenta.

Alimentele permise si interzise in ulcerul cronic

alimentele permise

alimentele interzise

Laptele dulce

Laptele batut

Fainoase –fulgi de ovaz

-gris

-fidea

-taitei

-orez

-spaghete

Iaurtul,chefirul

Crema de lapte

Branzeturile fermentate

Branzeturi proaspete de vaca

Oule tari

Unt proaspat si nesarat

Maioneza

Pateu de pasare

Pestele gras

Supele mucilaginoase,preparate din lapte si fainoase cu pusin unt

Pestele conservat

Supa-crema de cartofi

Sardelele

Carnea de pasare ,vaca si vitel

Racii

Carnea de peste slab

Icrele

Zarzavaturile si legumele fierte

-dovlecei

-morcovi

-conopida

cu untdelemn sau unt

Carnea de porc

Biscuiti

Untura

Painea de 1 zi

Supele de carne in care carnea a fost pusa la fiert in apa rece

Prajituri de casa-gelatine

-sufleuri

-tarte

Ciorbele grase

Compoturile nu foarte dulci

Carnea conservata

Fructele coapte la cuptor

Mezelurile grase

Sucurile naturale de fructe

Afumaturile

Zarzavaturile crude tari

-andive

-gogosari

-ridichi

-varza

-castraveti

-ardei

Ciupercile

Legumele uscate-fasole boabe

-linte

-mazare uscata

Condimente-mustar

-hrean

-piper

-boia

Telina

Prazul

Ceapa

Usturoiul

Muraturile

Fructele crude olaginoase-nuci

-migdale

-alune

Ciocolata

Cafeaua

Marmelada

Dulceturile

Inghetata

Painea neagra

Trebuie evitate ca aceste alimente sa fie pregatite ca sosuri cu rantas,prajeli.Nu se vor administra sub forma de alimente prea fierbinti sau prea reci.Nu se va consuma apa carbogazoasa.

Dietoterapia in cancerul gastric

Una din posibilitatile mai rare de evolutie a ulcerului gastric este aparitia cancerului gastric.Diagnosticul se pune de multe ori tardiv ,ceea ce reduce speranta de viata a acestor bolnavi.Inaceste conditii se cauta sa se asigure o nutritie cat mai adecvata ,care sa compenseze diminuarea apetitului si eventuala scadere ponderala.Se tine con de caracerul stenozat sau nu al neoplasmului.Cand se ingusteaza comunicarea dintre esofag si stomac sau sa permita alimentelor sa patrunda in spatiile amintite.

Dieta se alcatuieste din :

oua fierte

legume si fructe fierte si facute pireuri

carne fiarta si trecuta de 2 -3 ori prin masina

sucuri de legume si fructe proaspete

lapte cu carbonat de calciu   

Daca stenoza este stransa ,nu se pot asigura prin alimentatia orala mai mult de 1500-1600 kcal/zi,diferenta trebuie administrata parenteral.Daca neoplasmul este situat in alte zone decat cele amintite,si nu sunt probleme cu evacuarea,se poate recurge la o paleta mult mai larga de alimente,evitandu-se anorexia,

Sunt interzise alimentele iritante,prea fierbinti ori prea reci,cat si condimentele iuti.Se evita mesele prea voluminoase.

Dintre alimentele permise amintim:

laptele si derivatele din lapte   

ouale fierte moi si derivatela acestora

carnea de pasare,vitel sau peste slab

creierul si ficatul fierte si tocate marunt ,sub forma de pasta

legume cu celuloza fina ,bine fierte,sub forma de pireuri

fructele sub forma de compoturi pasate

sucuri naturale

Daca neoplasmul a fost descoperit precoce,se intervine chirurgical.Postoperator,alimentatia se imbunatateste treptat,pe masura vindecarii cicatricei.

Se are in vedere asigurarea necesarului de calorii si nutrienti ,la limita necesara bolnavului,in functie de faza de neoplasm la care se gaseste.

Impartirea alimentelor in functie de tipul de evacuare gastrica

alimente ce parasesc stomacul in 1-2 ore



Apa

100ml

Apa carbogazoasa

220ml

Ceai rusesc

200ml

Cafea

200ml

Cacao

200ml

Bere

200ml

Vin rosu

200ml

Lapte fiert

200ml

Bulion de carne

200ml

Oua fierte moi

100g

ALIMENTE CE PARASESC STOMACUL IN 2-3 ORE

Cafea cu frisca

200ml

Cacao cu lapte

200ml

Vin de Malaga

200ml

Vin dulce

200ml

Apa

300-500ml

Lapte fiert

300-500ml

Oua crude,tari,jumari,omleta

100g

Carnati din carne de vita cruzi

100g

Creier de vitel fript

250g

Creier de vitel-rasol

250g

Stridii crude

72g

Crap fiert

200g

Batog fiert

200g

Conopida fiarta

150g

Sparanghel fiert

150g

Piure de cartofi

150g

Compot de cirese

150g

Cirese crude

150g

Paine alba

70g

Pesmet

70g

Covrigi

70g

Biscuiti

50g

ALIMENTELE CE PARASESC STOMACUL IN 3-4 ORE

Carne fiarta de pasare

250g

Carne de potarniche fripta

250g

Porumbel fiert

250g

Porumbel fript

195g

Picioare de vitel fierte

250g

Sunca fiarta

100g

Friptura slaba de vitel

200g

Rinichi prajiti

75g

Somon fiert

200g

Icre negre

200g

Mreana in otet

150g

Scrumbie afumata

150g

Paine neagra

150g

Biscuiti

150g

Orez fiert

150g

Gulii,cartofi,morcovi,spanac fiert

150g

Salata de castraveti ,mere

150g

ALIMENTENTE CE PARASESC STOMACUL IN 4-5 ORE

Fileu de vaca fript

250g

Limba afumata

250g

Felii de peste afumat

100g

Iepure fript

250g

Gasca fripta

250g

Rata fripta

280g

Heringi

200g

Piure de mazare

150g

Fasole verde fiarta

150g








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate