Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
Nalba creata- Malva crispa. Nalba de cultura- Malva glabra. Nalba de gradina- Althea rosea. Nalba de padure-Malva silvestris. Nalba mare- Althea officinalis.Nalba mica-Malva negleta.


Nalba creata- Malva crispa. Nalba de cultura- Malva glabra. Nalba de gradina- Althea rosea. Nalba de padure-Malva silvestris. Nalba mare- Althea officinalis.Nalba mica-Malva negleta.


Nalba creata- Malva crispa. Nalba de cultura- Malva glabra. Nalba de gradina- Althea rosea. Nalba de padure-Malva silvestris. Nalba mare- Althea officinalis.Nalba mica-Malva negleta.

Nalba salbateca- Malva pusilla.

Toate sunt din familia Malvaceae.

Este originara din zona de est a Marii Mediterane si a patruns pe teritoriul tarii noastre din timpurile antice, gasindu-se in stare salbateca sau in culturi specializate.

Denumiri populare: banutei, cas, colacel, colaceii babei, casul popii, floarea zgaibii, lunca, malaga, nalba, ruje,     tirte.



In traditia populara: frunzele si florile crude ori decoctul lor se folosea la bube, umflaturi si abcese. Radacina fiarta in lapte se pune al orice buba ca sa sparga. Planta fiarta cu radacina cu tot se punea in legaturi contra umflaturilor la picioare. Ceaiul sau decoctul din flori, frunze sau radacini sa lua in mod curent contra tusei, durerilor de piept si naduselii. Pentru raceala la plamani, se bea ceai de nalba cu flori de soc.

Din frunza uscata la umbra se facea un ceai, care se bea amestecat cu lapte dulce, contra durerilor la rinichi. Contra ascitei, se fierbea nalba cu urzici craiesti si patrunjel de camp si se bea cate o ceasca din decoct, dimineata, la amiaza si seara.

Decoctul frunzelor si florilor sau planta pisata si pusa in rachiu se lua pentru leucoree. Ceaiul din frunze si flori se mai lua pentru incetarea hemoragiilor interne.

Compozitie chimica: sunt folosite frunzele (Folium Malvae) contin: mucilagii care prin hidroliza dau acid galacturic, acid uronici, ramnoza, arabinoza, glucoza, metilpentoze, amidon, zaharuri, asparagina, substante grase, pectine, betaina, tanin, substante rezinoase, alteina (in special in flori-este un colorant, mucilagii, tanin, flavonoide), etc. Cele mai eficiente sunt frunzele care se recolteaza inainte de inflorire. Radacina are in compozitie amidon, mucilagii, glucide, ulei gras (format din acizi palmitic, oleic si butiric), asparagina, flavonoide, taninuri, proteine si minerale diverse.

Florile sunt bogate in mucilagii, ulei eteric si xiloza.

Actiune farmaceutica: emolienta, calmanta, antiinflamatoare, secretolitica pulmonara, inclusiv la afectiunile interne sau externe. Ajuta la refacerea mucoaselor. Are actiune behica. Expectoranta, emolienta, antiinflamator renal si gastrointestinal, calmant. Este cea mai buna planta pentru afectiunile respiratorii. Are efecte deosebite in: inflamarea cailor respiratorii, infectii renale, tulburari gastro-intestinale, rani si diferite boli de piele.

Frunzele intra in compozitia speciilor pectorale si a ceaiurilor pentru gargara si pectorale.

Recoltare: Florile si frunzele se recolteaza fara codite in iunie-august. Radacinile se recolteaza in martie-aprilie de la plante de cel putin doi ani. Frunzele se recolteaza inainte de aparitia florilor.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abcese, abcese dentare, afectiuni bucale inflamatorii, afectiuni digestive, afectiuni congestive ale pielii, afectiuni respiratorii, aftoza bucala, amigdalite, boli de piele, boli infectioase, infectii renale, inflamatia cailor respiratorii, bronsite, cistite, constipatie, cuperoza, dermatoze, eczeme, enterite, flegmoane, furunculoza, gastrite, hemoroizi, imunitate scazuta in urma tuturor afectiunilor de lunga durata, infectii renale, inflamatii ale rinichilor si cailor urinare, iritatiile aparatului digestiv, iritatiile aparatului renal si urinar, infectii renale, laringite, micoze genitale, micoze ano-rectale, otite, pleurite, polutii nocturne (ejaculari) ale adolescentilor, rani, stomatite, traheite, tulburari gastro-intestinale, tuse, ulceratii, vaginite.

Preparare

-Infuzie din 1 lingurita de flori maruntite si frunze care se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se foloseste atat intern cat si extern. Se pot consuma 1-2 cani pe zi. Are un efect usor laxativ, fiind recomandat mai ales batranilor si copiilor. Se indulceste cu miere si se poate folosi in astma bronhic, afectiuni bronho-pulmonare, colite, hemoroizi, atonii digestive, afectiunile cailor urinare. In tuse sacaitoare se va lua cate o lingurita din ora in ora. Datorita faptului ca frunzele sunt cu un continut mare de mucilagii si pectine au aceste indicatii.

-Macerat la rece. Se pune 1 lingurita de radacina maruntita la o cana de apa rece si se lasa la temperatura camerei doar 30 minute. Se adauga un varf de cutit de bicarbonat de sodiu alimentar, iar dupa scurt timp se poate strecura. Se bea treptat in cursul unei zile. Acest macerat se recomanda in gastrite si enterite acute, in colite, dar si in suferintele aparatului respirator. Se poate folosi de asemenea in toate afectiunile din sfera aparatului digestiv.

-se pune 1 lingurita de pulbere de radacina la 250 ml apa si se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoara dupa racire. Se consuma pe parcursul unei zile. Este util in afectiunile inflamatorii renale si ale cailor urinare.

-Decoct din 1 lingurita de planta (radacina) care se va pune la 250 ml apa. Se va fierbe timp de 5 minute dupa care se strecoara. Se poate folosi atat intern cat si extern. Are un efect emolient si laxativ. Se foloseste la afectiunile de mai sus. Grabeste procesul vindecarii in afectiunile pielii fiind foarte eficienta.

-Macerat din 1 lingurita de radacina maruntita care se pune la 250 ml apa. Se va tine timp de 8 ore dupa care se strecoara. Se va putea folosi la afectiunile de mai sus. Este cel mai util in afectiunile aparatului digestiv si respirator acest preparat.




-1 jumatate de lingurita de flori se pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se filtreaza foarte bine si se foloseste la afectiunile oculare. Se fac spalaturi cu ceaiul caldut sau se pun comprese de mai multe ori pe zi.

-Frunze de nalba maruntite 1 lingurita la 250 ml apa si se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoara dupa racire. Se consuma pe parcursul unei zile. Este util in afectiunile inflamatorii renale si ale cailor urinare. Se mai poate folosi pentru polutii nocturne (ejaculari) in cazul adolescentilor.

-Gargarisme- se indica in cazul amigdalitelor, stomatitelor si abceselor dentare. Se face o infuzie din 2 lingurite la o cana cu apa clocotita. Se strecoara dupa 20 minute. Se repeta procedura de mai multe ori pe zi. Se poate adauga si musetel.

-Badijonari- Daca suferiti de laringita folositi resturile de planta care raman dupa strecurarea infuziei. Reancalziti usor in putina apa si mestecati-le cu faina de orez pana obtineti un terci moale. Acesta se intinde pe o panza de bumbac si se aplica pe gat, in zona laringelui, unde se lasa pana a doua zi dimineata. Se repeta cateva zile la rand.

-Cataplasme si comprese locale. Se aplica pe abcese, flegmoane sau furuncule cutanate. Se folosesc frunzele oparite in prealabil, fie pansamente imbibate in infuzie (numai din frunze, vezi mai sus). Se poate utiliza fie maceratul la rece, fie decoctul.

-Spalaturi. Se fac cu un irigator sterilizat, fie intravaginal (cu macerat la rece din radacini, in infectii microbiene sau micotice genitale), fie analo-rectal (cu infuzie din radacini, in caz de hemoroizi). Preparatele trebuie atent strecurate.

-Tratament local in caz de otita. Se prepara un decoct mai concentrat din radacini. Cat este fierbinte, se sta cu urechea dureroasa deasupra aburilor emanati. Dupa strecurare, se imbiba in ceai un tampon care se introduce in conductul auditiv extern, peste care se pune o compresa, de asemenea umezita in preparatul caldut.

Se poate folosi in diferite combinatii cu alte plante medicinale.

Cosmetica. Nalba este recomandata pentru ingrijirea tenurilor uscate, ridate sau pentru tratarea cuperozei (vinisoare vinetii de pe fata si nas). Se aplica pe zona vizata comprese in decoct (10-15 minute pe foc domol) preparate din 3 lingurite cu pulbere de radacina la 200 ml apa. Dupa strecurare, se dizolva in ceai o lingurita de miere poliflora. Se lasa sa actioneze un sfert de ora.

Nalba de gradina (Malva nigra) este o specie foarte cultivata, utilizata in fitoterapie ca si nalba mare, dar si in industria alimentara. Datorita continutului bogat in alteina, florile sale se folosesc la colorarea unor bauturi ne alcoolice, fiind considerata cert netoxice (deci se incadreaza printre aditivi buni). Mai intra si in compozitia otetului aromatic, atat de cunoscut si de apreciat in ingrijirea sanatatii. Sunt folosite si la colorarea in galben a fibrelor naturale. Planta are si o valoare ornamentala, fiind sadita in numeroase gradini publice.

Nalba marunta (Malva neglecta) contine in frunzele, tulpinile si radacinile sale, in plus fata de nalba mare, lipide, taninuri, fitosteroli si unele minerale. Ca toate plantele din familia Malvaceae, are in flori o substanta capabila sa creasca puterea de fagocitoza (proces de distrugere a bacteriilor si altor corpi straini din organism) in sistemul reticulo- endotelial ca o reactie de aparare contra agentilor infectiosi.

Nalba de cultura (Malva glabra) este varietatea care asigura in principal necesarul din acest tip de vegetale in cosmetica. Frunzele ei sunt bogate in vitaminele A,B1,B2, si C, in compusi emolienti si in plus fata de celelalte, intr-o substanta ocitocica (capabila sa declanseze contractii uterine).

Nalba mica (Malva pusilla) este utilizata atat ca planta alimentara (frunzele si lujerii sai se consuma in stare cruda sau fierti, iar copii mananca fructul denumit popular "colaceii babei") cat si in terapia obezitatii (in curele de slabire) si a retentiei urinare (in special la barbatii cu hipertrofie de prostata).

Nalba de padure (Malva sylvestris) este specia cea mai bogata in mucilagii, de aici si utilizarea ei preponderenta in terapia infectiilor respiratorii. Ca si celelalte are efect imunostimulator, favorizand fagocitoza.

Nalba salbateca (Lavathera thuringica) este mai rar intalnita in flora noastra, infloreste mai tarziu ca celelalte (in perioada iunie-septembrie) Este mai saraca in substante biochimice cu efecte terapeutice.

Nalba creata (Malva verticillata) este apreciata mai ales ca planta ornamentala. Este putin folosita in terapie.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate