Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Traumatime abdominale


Traumatime abdominale


Traumatime abdominale

Puncte esentiale:

Plagile abdominale sunt foarte frecvente la un politraumatizat iar hemoragia poate fi foarte abundenta ceece face din aceasta cauza cea mai frecventa a unui soc hemoragic.

Traumatismele abdominale pot fi inchise sau deschise, pot interesa organe cavitare sau pline.



Plagile organelor pline (Ficat, splina, vase) sunt la origina hemoperitoneului al carui diagnostic se face clinic prin decelarea socului, biologic (Ht,Hb), ecografic sau la punctia-spalatura.

Hemoperitoneul impune laparotomia care va permite gasirea sursei de sangerare precum si evacuarea obligatorie a sangelui.

Plagile organelor cavitare produc pneumoperitoneu care se diagnosticheaza cu ajutorul Rx, TC, Eco, Aceste plagi sunt de multe ori ignorate mai ales cand sunt singulare.

Strategia diagnostica si terapeutica in fata unui traumatism inchis este ghidata de starea hemodinamica.

Plagile pentrante ale abdomenului trebuie explorate chirurgical.

Examenul principal la sosirea bolnavului cu plaga abdominala este Eco.

CT permite decelarea leziunilor care nu au produs hemoperitoneu important.

Fiziopatologie:

Plagile penerante ale abdomenului sunt produse de arme albe sau proectile ale armelor de foc. Ele pot interea numai peritoneul sau pot prezenta si afectarea unor organe intra sau retroperitoneale. Leziunile produse de armele albe sunt deobicei mai usor de explorat intrucat au un traseu previzibil. Leziunile produse de proectile pot urma trasee cu totul aberante. ele pot fi tranfixiante (cu orificiu de intrare si iesire) sau oarbe. In functie de tipul de proectic si de viteza acetuia se pot produce leziuni specifice. Cel mai frecvent sunt afectate in ordine intestinul subtire, colonul, ficatul, splina si stomacul. Celelalte formatiuni prezina leziuni in proportie de sub 10%.

Traumatismele inchise ale abdomenului sunt produse in peste 50% din cazuri in cursul accidentelor de circulatie. Cealalta jumatate este produsa de caderi, incarceratii, accidente de sport sau batai. Agentii agresanti pot fi socuri directe, decelerari bruste afectand mai ales organele pline sau o unda de soc generand un blast care afecteaza in primul rand stomacul.

Asociatia altor leziuni in cadrul politraumatismului face ca trauma abdominala sa trebuiasca a fi considerata in context si sa fie ierarhizata corect in relatie cu celelalte leziuni in ceeace priveste prioritatea terapeutica.

Diagnostic: Clinica este metoda de electie in teren. Ea poate decela prin inspectie leziunile parietale provocate de agetul traumatic, dar poate prezenta unele semne specifice cum sunt marirea volumului abomenului, starea de tensiune intraabdominala, matitatea in flancuri (lichid), disparitia matitatii hepatice (gaz). examnul poate fi mai putin relevant la comatos sau paraplegic (lipseste durerea)

In spital echografia, punctia-lavaj si TC (cu arteriografie concomitenta)    sunt mijloace care permit de cele mai multe ori un diagnostic care insa nu este nici el lipsit uneori de posibilitati de eroare sau omisiune. Este important a selecta leziunile cu sanctiune chirurgicala ca hemo si pneumoperitoneul si de a preciza leziunile eventual nechirurgicale ca hematomul retroperitoneal innalt.

Terapie in teren:

Masurile generale de explorare si resuscitre se executa ca la toti politraumatizatii.

In orice caz in cadrul masurilor generale de resuscitare se monteaza cel putin 2 linii venoase pe    ace cateter cu lumen mare (12-14 G).

Examenul clinic al abdomenului pe de o parte si starea hemodinamica pe de alta sunt criteriile de evaluare a gravitatii leziunilor.

O hemodinamica instabila si greu de mentinut prin repletie volemica indica fie un transport rapid la spital daca aceasta este posibil (scoop and rush!)    sau incercarea de a realiza o hemostaza provizorie prin aplicarea unui pantalon antisoc.

Tterapie in spital:

In camera de stabilizare atentie mare in momentul indepartarii pantalonului antisoc. Repletie volemica rapida si degonflare progresiva sub control al PVC si TA.

Accidentatii greu sau imposibil de stabilizat sunt laparatomizati fara alte exploratii.

Accidentatii stabilizati se exploreaza prin echo, CT si se decide in functie de rezultat interventia sau expectativa.

Hemoperitoneul se evacueaza obligator.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate