Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» APARATURA FUNCTIONALA


APARATURA FUNCTIONALA


APARATURA FUNCTIONALA

Aparatura functionala are o actiune complexa asupra aparatului dento-maxilar rezultata din detaliile constructive ale aparatului.

Asigura dezvoltarea bazelor scheletale maxilare si mandibulare

Contractia musculara se realizeaza prin antrenament muscular (pe ridicatori, orbiculari si propulsori) cresterea afluxului sanguin in oasele maxilarului oferind conditii optime de dezvoltare.

Stimuleaza dezvoltarea sagitala (intern) si verticala (superioara) a mandibulei si franeaza dezvoltarea sagitala a maxilarului; se alungesc ramul si corpul orizontal al mandibulei cu condilul in pozitia - coborata



- avansata

Efecte dentoalveolare pe cele trei sensuri ale spatiului

Sagital

propulsia mandibulei

prin planul inclinat posteroanterior/ sup./ inf. al placii linguale

prin inregistrarea ocluziei corectate cu mandibula propulsata pana la neutralizarea reperului molar si canin

distalizare dentoalveolara pe maxilar si mezializare pe cea mandibulara in regiunea PM, M cu vestibularizarea frontalilor inferiori

propulsia activa a mandibulei este coordonata de stimularea muschilor propulsori care se implica si in cresterea condiliana

musculatura mobilizatoare a mandibulei determina forte de alungire - inchidere cu efect asupra pozitiei sagitale a arcadelor dentare superioare si inferioare

bascularea posterioara a unit. dentare superioare se insoteste de bascularea posterioara a planului boltii palatine si antreneaza SNA inferior

activatorul simplu poate produce retrudarea punctului A cu rotatia posterioara a planului bispinal si retrudarea Ic superior.

Vertical

dirijeaza eruptia in pozitii corecte a dintilor permanenti

efecte izolate se obtin pe dinti si grupe de dinti prin slefuiri in masa acrilica interocluzala sau din dimensiunea placilor de cantitati precise de acrilat

permit egresiunea dintilor laterali cu sau fara vestibularizare prin modificarea masei acrilice interocluzale si ingresiunea dintilor frontali - actiune importanta in ocluziile adanci; pastrarea masei ocluzale si slefuirea zonei acrilice frontale determina ingresiune laterala si egresiune frontala necesara pentru corectarea ocluziei deschise

egresiunea molarilor provoaca si rotatie posteroinferioara a mandibulei; efect contraindicat la subiecti hiperdivergenti

Transversal

discreta largire prin vestibularizari unidentare sau de grup obtinute prin slefuiri

largirea arcadei superioare predominant anterior prin adaptarea unui arc Coffin

montat anterior in masa ocluzala un surub ortodontic produce o largire sensibil egala si simultana a ambelor maxilare

Modelul contactului masei acrilice anterioare cu dintii frontali poate sa determine palatinizari, miscari de torque

Efecte asupra articulatiei ATM

Mentine condilul in pozitie coborata si avansata in articulatie simuland astfel direct cresterea ramului ascendent si corpului Mb; efectul este stimulat si potentat de muschii propulsori care coordoneaza propulsia activa.

Efecte asupra grupelor musculare: ridicatori, propulsori si orbiculari sunt tensionati in mobilizarea mandibulei

Musculatura reactioneaza printr-un reflex neuromuscular adaptativ astfel incat se se pozitioneze anterior pe baza maxilarului diminuand fortele ortodontice care se exercita pe structurile craniofaciale

Musculatura mobilizatoare a mandibulei suporta si sustine forte de intindere - alungire care au efecte asupra pozitiei sagitale a arcadelor dentare superioare si inferioare.

Tensiunile ridicatorilor si retropulsorilor pozitioneaza vectorul forta anteroinferior

Se produce o 'sunday-bite' care insoteste intercuspidarea maxima cu determinarea in acest context a unei ocluzii duble; aceasta ocluzie corectata neuromuscular se poate pierde foarte repede fara a determina modificarile structurale dorite.

deconditionarea obiceiurilor vicioase

carioprofilaxie prin stimularea secretiei salivare

Tehnica de lucru

Amprentele trimise in laborator trebuie sa redea:

amprenta inferioara trebuie sa redea cu exactitate:

adancimea    fundului de sac lingual pana in dreptul ultimului molar Mb

arcada dentara

versantul alveolar V

amprenta maxilara trebuie sa redea cu exactitate:

bolta palatina

arcada dentara si dentoalveolara pe toata lungimea ei

fundul de sac vestibular in zona anterioara

Modelele se vor turna din ghips dur integral cu precizarea ca soclul va fi de dimensiune mai mica 1-1,5 mm si fasonat vestibular la limita fara a deteriora procesul vestibular.

Modelul inferior este deretentivizat D si L si atent prelucrat lingual indepartand orice exces.

Modelele astfel pregatite vor fi pozitionate in relatie de ocluzie corectata prin intermediul cerii de ocluzie si fixate in ocluzor astfel incat modelul inferior sa fie pozitionat avansat cu 3-4 mm si coborat cu 3-4 mm.

Montarea in ocluzor are particularitatea ca modelele se monteaza:

lateral - astfel incat linia mediana a modelului sa fie perpendiculara pe axul ocluzorului

complet invers - zona incisiva fiind plasata in dreptul articulatiei ocluzorului

Aceasta modificare asigura un acces optim pentru realizarea aparatului.

Inaltimea verticala in ocluzor se blocheaza cu ajutorul piulitei sau prin aplicarea de material termoplastic. Se masoara cu un compas si se marcheaza pe soclul modelului maxilar.

Dupa fixare ceara de ocluzie se indeparteaza.

Pe fiecare model in parte se realizeaza initial elementele de sarma:

Arcul Coffin

din sarma elastica de 0,9-1,2 mm dispus simetric de o parte si de alta a liniei mediene cu centrul lirei in dreptul FD a PM1 si limita anterioara in dreptul FM a PM1; cele 2 extremitati recurbate intra in baza placii palatine; bucla centrala la distanta de palat

cleste crampon

sarma 0,9 in dentitia temporara cu lungimea egala cu perimetrul arcadei

Arcul vestibular

din sarma elastica de 0,8 mm cand arcul este activ pentru retrudare Andersen recomanda sarma de 0,9 mm

prezinta 2 zone retentive angajate in masa acrilica interocluzal in spatiul dintre C si PM1 sau M1 temp.; arcul va fi in contact pasiv sau chiar la distanta de F.V. ale incisivilor sau activ. pentru retrudarea IC superiori. Buclele de activare au forma de 'U' cu unghiuri rotunjite sau de 'L'; pot fi simetrice sau asimetrice si modelate in functie de situatia clinica; buclele ajung supracervical la 2-3 mm.

Elementele secundare

ajuta la pozitionarea aparatului - TIJELE DE GHIDAJ

la deplasari dentare rulate - ARCURI SECUNDARE

Tijele de ghidaj

sunt elemente de sarma de 0,8-0,9 mm plasate in nisa masticatorie dintre m2 si M1 permanent cu extremitatea v rotunjita si ansa tijei la distanta de fata orala a spatiului interdentar pentru a permite slefuiri daca situatia clinica o cere.

elemente simetrice, uni sau bimaxilare

Arcurile secundare

elemente din sarma de 0,8-0,9 mm in toate variantele constructive 's', '8', dublu 's', ciuperca

Ele se fixeaza cu ceara la nivelul zonei de actiune.

Dupa izolarea modelelor cu lac tip pectizol se trece la pregatirea si aplicarea materialului acrilic baro-, termo-, autopolimerizabil cu scopul obtinerii unor placi cu grosime uniforma, bine saturate cu lichid.

Placile se realizeaza pana la marginea ocluzala fara a o depasi. Pe suprafata ocluzala a modelului inferior se aplica un rulou de 3-4 cm de plastilina vascoasa suficient de gros ca prin inchiderea ocluzorului sa refuleze usor vesyibular si oral. Masa interocluzala astfel obtinuta se prelucreaza indepartand excesul V si se asigura continuitatea masei ocluzale spre oral cu placile.

limita D retrodentara a ambelor placi se afla in dreptul fetelor distale ale ultimilor dinti de pe arcade

limita D pe linia mediana a placii palatine se proiecteaza in dreptul liniei corespunzatoare diametrului PM

placa palatina are forma de W sau lira

limita inferioara a placii linguale este fundul de sac lingual

grosimea placii palatine este uniforma si minimal de subtire

grosimea placii linguale trebuie sa fie mai mare mai ales in zona anterioara

masa acrilica interocluzala se extinde pe fetele ocluzale pana la varful cuspizilor V ai dintilor laterali, iar la frontali vor fi sustinute in acrilat marginile incizale. Marginea nu trebuie sa depaseasca vestibular dintii pentru a nu produce leziuni labiojugale

Modelarea se realizeaza prin adaugare de lichid si pulbere, netezire permanenta cu extremitatea rotunjita a spatelui de ceara sau cu degetul; suprafetele vor fi umezite permanent cu monomer.

Dupa polimerizare auto, baro sau termoindusa se prelucreaza si lustruieste

Surubul ortodontic se fixeaza pe linia mediana a modelului superior, montandu-se in masa ocluzala anterior in timpul prizei primare a acrilatului, cat mai aproape de versantul 'V'; se prefera suruburi cu grosime cat mai redusa pentru a nu prejudicia miscarea L. Sectionarea cu fierastraul este recomandata

Fixarea tubusoarelor pentru tractiuni extraorale este un moment particular; ele se ataseaza pe mijlocul masei interocluzale, mezial de M1 sup., putin mai aproape de arcada superioara; pozitionarea arcadelor perfect paralele in masa interacrilica se face cu ajutorul unor tije.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate