PROIECT

LA DISCIPLINA

FITOPATOLOGIE VEGETALA

Cuprins

Tehnologia cultivarii legumelor din grupa verzei

Valorificarea productiei de legume

2.1Evaluarea productiei

2.2Date tehnice

2.3Conditionarea legumelor

2.4Ambalarea si transportul

Pastrarea legumelor

Masuri agrofitotehnice si de igiena fitosanitara

Bolile legumelor crucifere

Daunatorii legumelor crucifere

1.Tehnologia cultivarii legumelor din grupa verzei .

1.2Cultura in camp

Plantele din grupa verzei sunt cultivate pe suprafete mari detinand cam 10-12 %din suprafata legumicola a tarii .

In cultura se gaseste raspandit un sortiment bogat de soiuri si hibrizi , cea ce asigura consumul pe intreg parcursul anului dupa cum urmeaza :

--Varza alba :Ditmark si Vidra -pentru culturi timpurii protejate si fortate

--Gloria pentru culturi de vara

--De Buzau , Licurisca , Amager si Braunschweig, pentru culturi de toamna

--Varza rosie :Rosie de Arges si Cap de negru

--Varza creata :Vorbote

--Varza de Bruxelles: tarzie de Amager

--Gulii: Dvorski, Kupa pentru culturi timpurii protejate si fortate

Goliath albe si Goliath albastre pentru culturi de toamna

--Conopida :Timpurie de Erfurt pentru culturi timpurii si protejate

--Bulgare de zapada ,si Fortados pentru culturi de toamna

Masuri specifice de tehnologia culturii

Planta premargatoare

-foarte bune :lucerna , mazare fasole

-bune :bostanoase , solano-fructoase, cartofi, bulboase, radacinoase ;

-satisfacatoare :alte culturi in afara de cele din grupa verzei .

Pregatirea terenului

Prezinta particularitati in ce priveste dozele de ingrasaminte pentru fertilizarea de baza , ca si perioadele de executare a unor lucrari de ingrijire .

Fertilizarea trebuie facuta pe baza unui plan ce trebuie sa tina seama de date privind intrebul sistem de fertilizare , iar perioadele de efectuare a lucrarilor in functie de epocile de infiintare a culturilor.

Erbicidarea se executa in cadrul lucrarilor de pregatire a patului germinativ .

Infiintarea culturii .

Se face prin plantare de rasaduri . Datele tehnice sunt prezentate in tabelul 1.

Lucrari de ingrijirea culturilor

Completarea golurilor , cu rasad din acelasi soi si aceasi varsta , imediat ce golurile se pot identifica -la 3-4 zile de la plantare .

Raritul plantelor la culturile prin semanat direct , cand au aparut primele frunze adevarate .

Udarea culturilor prin brazde sau aspersiune , urmarindu-se realizarea plafonului de 70-75%din I.U.A.pe adincimea de 50-60cm .

Numarul de udari depinde de durata perioadei ded vegetatie ,si precipitatiile cazute . In principiu programul de udari cuprinde urmatoarele perioade :

Cresterea rozetei de frunze cu cca 400m3 la hectar ;

Formarea partilor recoltabile

Cresterea partilor recoltabile

Erbicidarea la circa 2 saptamani de la plantare ,sau cand frunzele au frunze adevarate in culturile semanate , pentru distrugerea buruienilor dicotiledonate sau monocotiledonate , cand acestea sunt in faza de rozeta .

Fertilizarea in cursul perioadei de vegetatie , administrand dozele necesare .

Ingrasamintele se aplica concomitent cu prasitul mecanic pe prasitor fiind montat si dispozitivul de administrare al ingrasamintelor

Prasitul mecanic pentru afanarea solului si refacerea rigolelor dupa fiecare udare sau precipiatie mai abundenta .

Combaterea bolilor si a daunatorilor , din care se remarca mana si bacterioza ca boli si musca verzei , fluturele alb si buha verzei ca daunatori ,pentru care se aplica tratamentele specifice .

Recoltarea se executa manual , in doua sau trei etape pe masura formarii partii recoltabile .

2. Valorificarea productiei de legume

Prin valorificare se intelege un complex de masuri organizatorice , tehnologice si economice prin care legumele ajung la consumator in stare proaspata sau prelucrata , in perioada solicitata .

Cunoasterea etapelor caracteristice procesului de valorificare a fiecarei legume , a tehnologiei impuse de particularitatile biologice si mai ales de destinatia de valorificare are o importanta deosebita atat pentru organizarea productiei de lehume,cat si pentru valorificarea ei .

Fluxul general pe care il parcurg legumele de la producator este cel redat in fig 1

Recoltare

Ambalare

Preracire

Transport

Depozitare de scurta    Conditionare

si lunga durata   

Ambalare,

preambalare

Lotizare

Livrare

2.1Evaluarea productiei de legume

Are rolul de a stabili cantitatea de recolta realizabila in conditiile in care s-au efectuat culturile de legume

Aceasta lucrare furnizeaza datele necesare unei bune organizari a campaniei de recoltare si valorificare a legumelor .

Lucrarea de evaluare se efectueaza in perioada desavarsirii formarii partilor recoltabile .

In vederea organizarii si executarii lucrarii de evaluare, se stabilesc componentele productiei care sunt specifice pentru fiecare cultura .

De asemenea , se face o analiza a conditiilor de vegetatie a culturilor , pentru a se obtine date privind calitatea productiei.

Pentru efectuarea evaluari sunt necesare : panglica pentru masurat , cantar pentru determinarea greutatii probelor si caet pentru inregistrarea si calcularea datelor .

Lucrarea de evaluare prezinta deosebiri in functie de specificul biologic si agrotehnic al fiecarei culturi .

Evaluarea productiei pentru plentele din grupa verzei se face cand capatanile formate sunt in curs de indesare .Numarul probelor este de 5/suprafate pana la 10 ha si de 7-10la parcele cu suprafata mai mare.

Fiecare proba este reprezentata de cate 15 plante cu capatani .

Deci proba nu mai este limitata prin suprafata ca la celelalte culturi , ci prin numar de plante.

Se curata capatanile de frunzele invelitoare si se cantaresc .Apoi se calculeaza suprafata corespunzatoare fiecarei probe de 15 capatani la metru patrat ; se stabileste densitatea plantelor cu capatani la ha sub cultura, in raport cu numarul de plante corespunzator la suprafata totala a probelor recoltate; se calculeaza productia la hectar ocupat efectiv de cultura , productia corectata la ha si se stabilese productia totala pe parcela .

2.2Date tehnice privind recoltarea leegumelor

Recoltarea este un complex de operatii care marcheaza intreruperea proceselor care au loc in sistemul sol- clima -planta sau intre o planta mama si partea comestibila pentru care se cultiva leguma .

Tehnologia recoltarii hotaraste calitatea legumelor , valoarea comercial alimentara si durata ded mentinere a calitati dupa ce au fost recoltate .

Organizarea recoltarii se face in timp asigurandu-se pe de o parte intocmirea corecta a graficelor de livrare pe baza evaluarii recoltei si pe alta parte asigurand masinile si utilajele necesare recoltarii, formatiile de lucru , ambalajele necesare, mijloacele de transport , locurile de colectare a recoltei ect .

Este necesar sa se cunoasca destinatia productiei recoltate si care este prognoza meteorologica pentru perioada in care urmeaza sa se faca recoltarea .

Legumele se recolteaza atunci cand au intrunit insusirile ca : marime , culoare, gust si aspectul caracteristic fiecarei specii si soi , in raport cu partile comestibile ale plantei ( fructe, radacini, frunze , bulbi ect) si de destinatia lor .

Recoltarea se face cu mare grija , in lazi usoare, cosuri sau galeti pentru a nu degrada produsele . Ca timp se executa de preferinta dimineata, dupa ce s-a luat roua si spre seara cand nu este prea cald.

Recoltarea se face maual , prin culegere cu mana , prin taiere cu cutitul sau prin smulgere, semimecanizat sau mecanizat.

La recoltarea legumelor se va tine seama de particularitatile partilor comestibile .

Varza se recolteaza cand capatanile au marimea normala si sunt bine indesate ,cea timpurie se recolteaza cu doua trei frunze de acoperire.

Conopida se recolteaza cand inflorescenta este destul de dezvoltata , in desata si are culoarea alba . Se taie tulpina cu trei cinci frunze, care au rol de protectie pentru inflorescenta .

Plantele care nu si-au format capatana pana la venirea inghetului se smulg cu radacina , se stratifica in bordeie sau rasadnite pentru postmaturare .De aici se recolteaza treptat in vederea consumului .

2.3Conditionarea legumelor

Cuprinde totalitatea operatiunilor tehnologice prin care produsele sunt grupate in loturi omogene din punct de vedere al calitatilor dupa un flux corespunzator speciilor cultivate .

Unele operatii sunt obligatorii pentru toate produsele , cum ar fi sortarea si calibrarea , altele sunt specifice anumitor produse sau numai pentru o destinatie anumita. In functie de specificul produselor si de destinatia lor conditionarea se face la locul de productie , in centre organizate corespunzator sau la depozite.

Produsele destinate consumului imediat si cele destinate exportului se conditioneaza in cel mai scurt timp dupa recoltare . Cele destinate pastrarii se presorteaza la introducerea n depozit , iar conditionarea se face in momentul livrarii .

Legumele destinate fabricilor de conserve se presorteaza in camp , in momentul incarcarii in miojloacele de transport si se conditioneaza in fabrica , cand sunt introduse pe liniile de fabricatie .

Sortarea este operatie prin care se elimina , din masa produselor, exemplare foarte mici , cele cu grad de concentrare complet diferit fata de celelalte produse, exsemplare bolnave, taiate, vatamate, crapate ect.

Sortarea se executa manual , la banda sau la masa de sortare . Dupa maodul cum sunt eliminate produsele supuse examinarii, sortarea poate fi selectiva sau in masa, generala .

Sortarea selectiva se face manual . Pentru separarea dupa culoare sau realizat dispozitive care analizeaza intensitatea coloratiei cu celule fotoelectrice . Sortarea in masa , generala , se face manual prin examinarea tuturor exemplarelor si asezarea lor in unul din ambalajele grupate in jurul muncitorului

Calibrarea se face cu scopul gruparii produselor dupa forma, marime, greutate ect. conform prevederior din actele normative .

Calibrarea se face dupa sortarea produselor fie manual fie meccanizat .Calibrarea manuala se realizeaza prin aprecierea vizuala a produselor sau folosind dispozitive simple cum ar fi : inele de calibrat, sabloane ect.

Fasonatul reprezinta operatia de curatare a legumelor de portiuni fara valoare comerciala , care contribuie la deprecierea aspectului. Se executa manual in camp sau l;a centrul de conditionare , si este de obicei premergatoare sortarii.

Prin fasonare se realizeaza taierea frunzelor exterioare vestede, ingalbenite cu pamant, de la salata, varza, conopida, gulioare.

2.4Ambalarea si transportul produselor     legumicole

Dupa conditionare , legumele se ambaleaza in lazile corespunzatoare , fiecarui produs , pe calitati .

Legumele care se transporta si se manipuleaza in vrac se aseaza in gramezi bucata cu bucata

Lazi tip P -40 bucati guli

--60 bucati varza conopida

Pentru transporturi interne se folosesc autocamioane si remorci, precum si vagoane de cale ferata , iar pentru export se utilizeaza vagoane si autodube frigorifice .

Incarcarea produselor se va face cu mare grija , ca ambalajele sa nu fie trantite , izbite sau aruncate .Lazile se aseaza pe platformele camioanelor tesut in cazul lazilor de tip P , sau suprapuse in cavul lazilor de tip C .

Se va avea grija ca sa nu ramana spatii libere intre ambalaje , pentru a mari rezistenta la transport prin sta bilitatea incarcaurii .Efectuarea transportului de legume este bine sa aibe loc seara , noaptea sau dimineata , cand temperatura este mai scazuta .

Incarcatura trbuie acoperita cu prelate pentru a ferii produsele de soare, praf si ploaie .transporturile din timpul iernii se vor face cu autodube izoterme , pentru a ferii legumele d inghet.

3. Pastrarea legumelor

Pentru asigurarea aprovizionarii populatiei cu legume pe timpul iernii, ca si pentru prelungirea activitatii de prelucrare a acestora , este necesara depozitarea lor in scopul pastrarii , pe o perioada mai scurta sau mai lunga de timp.

Pastrarea se poate realiza in depozite sau in silozuri , sau in depozite frigorifice . Durata pastrarii este influentata hotarat si de modul cum s-au efectuat manipularea si transportul pana la sortare calibrare, cat si in continuare pana la depozitul de pastrare .

Pastrarea se realizeaza prin reducerea intensitatii respiratiei si transpiratiei, coborand temperatura in jurul lui 0 C +1 C si mentinerea umiditatii relative a aerului de la 85-90% .

La pastrare se vor introduce numai legume in perfecta stare de sanatate .

4.Masuri agrofitotehnice si de igiena fitosanitara

pentru culturile de legume alegerea terenului constituie o prime masura de prevenire a atacurilor in solurile cu umiditate ridicata este favorizata dezvoltarea a numeroase boli:Viermii sarma , de asemenea un potential ridecat de daunare in aceste soluri .

Prin drenarea acestor terenuri sau alegerea de terenuri cu drenaj natural se asigura conditii optime pentru dezvoltarea plantelor si mai putin favorabile dezvoltarii agentilor patogeni si daunatorilor .

Rotatia culturilor este necesaraa pentru evitarea acumularii in sol a unor agenti patogeni daunatori

Lucrarile solului ca : araturile adanci de toamna , pregatirea terenului pentru infiintarea culturilor- grapate, discuite, prasile repetate in cursul perioadei de vegetatie, contribuie la distrugerea a numeroase specii de insecte fie prin actiunea directa a pieselor active ale agregatelor , fie prin expunerea la intemperii a diferitelor stadi de dezvoltare ale insectelor

O ingrasare echilibrata a culturilor contribuie le obtinerea de plante viguroase , capabile sa reziste mai bine la atacul agentilor patogeni.

Respectarea perioadei optime de insamantare contribuie la reducerea atacuui unor daunatori :insamantarea cat mai timpurie face ca pagubele produse sa fie lipsite de importanta , plantele ajung la maturitate inainte ca daunatorul sa depuna oua .

Folosirea de samanta si material saditor liber ded boli si daunatori este conditia de baza pentru prevenirea aparitiei unor atacuri in cultura .

Multe specii de agenti patogeni si daunatori se transmit de la un an la altul prin seminte si material saditor.

Igiena culturiilor implica scoaterea plantelor care manifesta simptome initiale de imbolnavire, pentru a evita diseminarea agentului patogen si la alte plante .

Tot ca masura de igiena fitosanitara este strangerea resturilor vegetale infectate de pe teren ; introducerea acestora sub brazda contribuie la conservarea agentilor patogeni in sol de la un an la altul.

In multe cazuri resturile vegetale constituie mediu prielnic pentru evolutia daunatorilor sau pentru iernarea acestora.

Prin recoltarea la timp a culturilor se evita scuturarea semintelor si deci posibilitatea de formare a samolastrei pe care unele specii de daunatori I-si continua evolutia .

Folosirea de soiuri rezistente la atacul agentilor patogeni si daunatorilor are rol important in cadrul luptei integrate, contribuind la diminuarea populatiilor de daunatori si a potentialului dee inocul, in ces ce priveste agentii patogeni

Bolile legumelor crucifere

Daunatorii legumelor crucifere

Bibliografie

1 M.Marin Ghid pentru meseria de legumicultor Editura Ceres Bucuresti 1985

2. Z.Suciu Cultura legumelor in gradina sera si solar Editura Facla Timisoara 1987

3 internet 'Bacterial Diseases of Cruciferous Crops.(cautare in Googgle)