Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Alimentatie


Index » sanatate » Alimentatie
Beneficiile drojdiei de bere si a vitaminelor din complexul b din ea


Beneficiile drojdiei de bere si a vitaminelor din complexul b din ea


UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ-NAPOCA

SISTEME DE PROCESARE SI CONTROLUL PROSUSELOR ALIMENTARE



BENEFICIILE DROJDIEI DE BERE SI A VITAMINELOR DIN COMPLEXUL B DIN EA



SPCCPA ANUL II



Efectele benefice ale drojdiei (levurilor alimentare) sunt cunoscute inca din Antichitate, cand babilonienii,egiptenii si celtii, care o foloseau pentru prepararea bauturilor alcoolizate, cunosteau si actiunile benefice ale acesteia asupra tenului si a pielii. De asemenea, Hippocrat, celebrul medic grec, ar fi descoperit actiunea diuretica a drojdiei de bere, pe care o recomanda ca remediu. In prezent, folosirea in scop terapeutic si preventiv a drojdiei de bere castiga din ce in ce mai mult teren.
Datorita continutului bogat de vitamine si minerale, drojdia de bere este folosita si in diete de slabire si in tratamente cosmetice. Este recomandata in avitaminoze complexe sau simple, in afectiuni neurologice si neuromusculare, precum si in calmarea starilor nervoase cauzate de alcoolism. Are proprietati hepatoprotectoare si este indicata in toate afectiunile intestinale. Drojdia de bere regleaza nivelul colesterolului in sange, aduce la valori normale tensiunea si favorizeaza activitatea
miocardului



Ce este drojdia de bere?



Este o aglomerare de ciuperci inferioare (Saccharomyces cerevisiae), de dimensiuni microscopice, dar care se comporta ca niste adevarate uzine de medicamente, ce produc aproape intreaga gama de aminoacizi esentiali, toate vitaminele din complexul B, enzime, minerale in forma asimilabila (calciu, magneziu, fosfor) si anumite oligoelemente indispensabile vietii (in special seleniu). Sute de studii facute in ultimele decenii arata faptul ca substantele secretate de drojdia de bere joaca un rol esential in intretinerea sanatatii si in vindecarea unor boli, de la cele mai usoare la cele mai grave.

Poate cea mai importanta calitate a acestui supliment nutritiv este faptul ca acopera carentele de vitamine din complexul B, care, mai ales acum, la sfarsit de iarna si inceput de primavara, afecteaza majoritatea oamenilor.

Aceasta, in conditiile in care cele noua vitamine din acest complex sunt indispensabile pentru functionarea oricarui organ sau sistem din corp.

Vitamina B1 este necesara pentru sistemul nervos si cardiovascular, fiind folosita contra bolilor de inima, contra depresiei si a asteniei. Vitamina B2 este esentiala pentru piele, fiind indicata in toate afectiunile dermatologice.

Vitamina B3 este implicata in procese ce tin de echilibrarea sistemului nervos, in timp ce vitamina B5 este un stimulent natural al glandelor cortico-suprarenale, marind rezistenta la infectii si la stres. Vitaminele B7 si B8 sunt implicate in metabolismul colesterolului si al proteinelor, fiind importante si pentru mentinerea sanatatii si rezistentei parului.

Vitamina B9 este un elixir contra anemiei si pentru mentinerea echilibrului hormonal, in timp ce vitamina B12, care actioneaza asupra sistemului nervos, mareste puterea de concentrare, favorizeaza eliminarea unor simptome specifice stresului psihic. In fine, vitamina B15 - ultima descoperita - favorizeaza schimburile de oxigen la nivelul tesuturilor si este un remediu minune contra imbatranirii, contra infertilitatii si a bolilor hepatice. Numai din aceasta scurta enumerare si ne putem da seama de extraordinarele aplicatii terapeutice ale drojdiei de bere. Insa, inainte de a le cunoaste, va trebui sa aflam cate ceva despre modul de administrare a acesteia.



Durata proiectului -24luni


STRUCTURA BUGETULUI



Denumire Capitol Buget

Valoare 2011** (lei)

Valoare 2012** (lei)

Total Valoare

(lei)

1.

Cheltuieli de personal***

-max. 850lei/luna net si contributiile datorate de angajat si angajator

17065

109340

126405

2.

Cheltuieli indirecte (regie)

- max 5% din valoarea proiectului

4562,5

241275

28690

3.

Cheltuieli de Diseminare (diseminare rezultate obtinute si informare-documentare)

2500

5000

7500

4.

Cheltuieli de mobilitati

(vizite de studii, participari la manifestari stiintifice interne si internationale, cheltuieli de transport interne si internationale, cheltuieli de transport, cazare, diurnal, taxa de participare)

2500

26000

28500

5.

Cheltuieli de logictica (consumabile de laborator, echipamente, taxe de acces la infrastructura de cercetare a tertilor, etc.)

10847,5

25532,5

36380


TOTAL

37475

190000

227475


Scopul acestei lucrari a fost

In primul rand stabilirea unui protocol HPLC de separare a vitaminelor hidrosolubile din complexul vitaminic B, utilizand diferite sisteme de eluare si diferite metode de extractie a acestor compusi.In acest sens s-au testat trei sisteme de separare a vitaminelor ,dintre care s-a ales unul singur pentru experimentele urmatoare.

In al doilea rand s-a incercat separarea vitaminelor hidrosolubile din drojdia de bere de fermentatie primara si secundara,deoarece aceasta matrice este bogata in acesti compusi.



Prezentare proiect


In aceasta lucrare au fost optimizate protocoalele pentru separarea HPLC a 5 vitamine B solubile in apa : acid nicotinic, piridoxina, acid folic, cianocobalamina si riboflavina ca solutii standard pure, folosind un protocol original si optimizat.

Aceleasi vitamine au fost analizate diferit , fiind extrase in apa,acid sau hidrolizate alcalin.

Extractele in apa contin cantitati mici de vitamine libere (in principal vitamina B3), ceea ce sugereaza faptul ca aceste vitamine se gasesc sub forma de complecsi cu alte substante si necesita hidroliza pentru a fi identificate. Extracte hidrolizate au dat amprente complexe si diferite.



Aportul enegetic al drojdiei de bere comparativ cu diferite produse alimentare

100 gr. de drojdie de bere furnizeaza:

- proteine cat 250 gr. de carne si glicogen, cat 65 gr. de paine;

- de 10 ori mai multa vitamina B1 decat painea;

- de 2 ori mai multa vitamina B2 decat ficatul;

- de 15-20 de ori mai multa vitamina PP decat carnea;

- de 10 ori mai multa vitamina B6 decat carnea;

- de 5-10 ori mai mult acid pantotenic decat cerealele;

- de 20 de ori mai mult acid folic decat taratele de grau.



Caldura mare si lumina duc la degradarea drojdiei. In stare cruda, drojdia de bere contine o combinatie perfecta de substante nutritive: 50 % proteine, 30 % glucide, 5 % lipide, toti acizii indispensabili vietii, diastaze, mult gluten si peptide (cu actiune preponderenta in fenomenele vitale, in reactiile de oxido-reducere, in dezintoxicare), lecitina sau grasimi fosfarate, zaharuri, saruri minerale, vitamine.



Toate vitaminele B sunt necesare inmultirii si functionarii normale a celulelor.Din grupa sau complexul vitaminelor B fac parte vitaminele B1, B2, B6, B12, acidul pantotenic (vitamina B5) , nicotinamida (vitamina B3), vitamina H (vitamina B8,biotina), colina.

Dupa rolul si activitatea lor biologica, vitaminele din complexul B se pot clasifica in:

  • Vitamine de crestere (vitaminele B1 si B2)
  • Vitaminele dermatrope (vitamina PP pentru om, B6 pentru sobolani, acidul pantotenic pentru pasari)
  • Factori de crestere a microorganismelor (biotina, vitamina H)
  • Antiaminice (vitamina B12, acizii folici si folinici)

Pentru vitamina B1 se poate folosi ca metoda de analiza si metoda fluorimetrica, care se bazeaza pe masurarea fluorescentei tiocromatului in lumina ultravioleta.Tiocromul se obtine prin oxidarea vitaminei B1 cu K3[Fe(CN)6] si alti oxidanti stabili in solutie alcalina(pH 10),iar la lumina ultravioleta prezinta o fluorescenta albastra.La 1 ml solutie de vitamina B1 se adauga 0,5 ml fericianura de potasiu 2%,1 ml sol. NaOH 30% si 1 ml solutie de butanol.Dupa ce se agita continutul acestora se pune eprubeta in lumina ultravioleta si se observa ca stratul alcoolic prezinta o intensa fluorescenta albastra,care dispare prin acidulare si reapare la alcanizare.

In afara de metoda fluorimetrica, se mai poate utiliza,ca metoda de analiza, si metoda spectrofotometrica.Aceasta se bazeaza pe determinarea spectrului de absorbtie a vitaminei B1 care in lumina ultravioleta prezinta un maxim la 265 nm.In solutie de NaOH 4% vitamina B1 da un maxim de absorbtie instabil la 340 nm.

Dintre metodele fizice de analiza,pentru analiza vitaminei B2,sunt frecvent utilizate metodele spectrofotometrice.Ele se bazeaza pe inregistrarea spectrului de absorbtie care prezinta maxime de absorbtie la 445, 372, 369 si 225 nm,caracteristice riboflavinei.Se mai utilizeaza si metodele cromatografice pe coloana,in strat subtire sau pe hartie .

Acidul nicotinic prezinta in solutie apoasa un spectru de absorbtie caracteristic,cu maxime de absorbtie la 237-262 nm.

La analiza cu ajutorul metodelor spectrofotometrice. vitaminele B6 prezinta spectre de absorbtie caracteristice, avand absorbtia maxima la 291 nm in UV si in solutie de HCl 0,1N, in solutie tampon la pH 7 prezinta maxime de absorbtie la 254 si 324nm.

Acidul folic se poate determina fluorimetric in urma transformarii sale intr-un compus fluorescent,prin oxidare cu KMnO4 si iradiere cu lumina UV,avand maxim de absorbtie la 265 nm.

Vitaminele B12 se pot identifica prin metode fizice, chimice,biologice si microbiologice.

Dintre metodele fizice o utilizare mai mare o au metodele spectrofotometrice si cele polarimetrice.Vitamina B12 prezinta in solutie, maxime de absorbtie la 278, 361 si 550 nm.

Cele mai utilizate metode fizice de analiza pentru vitamina C sunt cele spectrofotometrice, polarometrice, fotometrice, cromatografice si radiometrie.In solutii slab acide,vitamina C are un maxim de absorbtie la 254 nm,iar in solutii alcaline la 265 nm.Metodele fizice si chimice sunt putin utilizate pentru identificarea biotinei.Uneori se folosesc metode polarografice,cromatografice si spectrofotometrice, in reactia cu 4-dimetilaminobenzaldehida.

Asa cum este cunoscut ,vitaminele B sunt factori metabolici si regulatori esentiali,necesari in sanatatea si cresterea umana. Masuratorile cantitative precise ale vitaminelor din mancare sunt folositoare ca cerinta necesara de introducere suficienta a vitaminelor.

Luand in considerare lipsa unor asemenea vitamine ,prezenta lor in prepararea mancarii trebuie sa fie verificata pentru a se asigura alimentarea corecta si precizia celor scrise pe eticheta.

Pierderea de vitamine in mancare se poate datora tehnologiei de fabricare si depozitarii.

Tabelul nr.3.2. prezinta principalele caracteristici ale 5 vitamine hidrosolubile reprezentative din grupa B .


Tabelul nr.3.2. Structurile chimice,activitatile biologice primare si dozele zilnice recomandate de vitamine hidrosolubile (grupa B)

vitamina

structura

Forma active

Sarcina propusa

Doza zilnica recomandata

Acid nicotinic

(vitamnina B3)


Dinucleotida adenine

Nicotinamida(NAD,NADP)


Coenzime,transfer de electroni

15-20 mg/zi

Piridoxina

(vitamina B6)


Fosfat piridoxal


Transferal grupului amino

2 mg/zi

Cianocobalamina

(vitamina B 12)


Coenzima B 12


1,2 mutarea atomilor de hidrogen

24 mg/zi

Riboflavina

(vitamnina B 2)

Mononucleotidflavina

Dinucleotid adenin flavina


Transfer de electroni

1,3-1,8 mg/zi

Acidul folic

Acid tetrahidrofolic

Transferal grupului 1-carbon

1,3-1,8 mg/zi

Tehnicile noi, ca si cromatografia lichida de inalta performanta (HPLC) care are legatura cu diferite detectari, sunt instrumente analitice de seama pentru identificarea,separarea si cuantificarea vitaminelor din complexul B, cat si pentru atti analiti datorita posibilitatii lor de separare si cuantificare precisa.

Analiza vitaminelor B a fost realizata in general pe amestecuri pure, tablete, formule farmaceutice, dar si pe produse de consum. Luand in considerare faptul ca vitaminele sunt legate de structurile supramoleculare complexe ca proteinele in mancare,extragerea lor din matricele de hrana complexe si analiza lor devine dificila.

Am dezvoltat si optimizat proceduri diferite pentru extragerea ,separarea si identificarea a 5 vitamnine B,cum ar fi:acidul nicotinic(vit.B3), piridoxina(vit.B6), acidul folic, cianocobalamina(vit.B12) si riboflavina(vit.B2) gasite in produsele de drojdie de bere.


1.Analiza HPLC a vitaminelor B din drojdia de bere

La analiza HPLC a vitaminelor B din drojdia de bere s-a folosit:

  • un cromatograf lichid de inalta performanta(HPLC Szimatsu) cuplat la un detector PDA.
  • Solventii organici de gradul HPLC ,cum ar fi metanolul si acetatul de amoniu .
  • Apa folosita ca eluent pentru analiza a fost filtrata de un sistem Millipore.

Toate vitaminele hidrosolubile :acid nicotinic,piridoxina,acidul folic,cianocobalamina si riboflavina au fost achizitionate ,indeplinind standardul de puritate.


2.Separarea si identificarea vitaminelor hidrosolubile din drojdia de bere prin metoda HPLC

Experimentele au fost efectuate in Laboratoarele Disciplinelor de Chimie si Biochimie din cadrul catedrei V TPPA.

Pentru separarea celor 5 vitamine B a fost utilizata o coloana C18 Restek Ultra Aqueous(250 4,6 mm, 5m) , iar separarea a avut loc la temperatura camerei.

Faza mobila a constat din 0,05 M CH3COONH4/CH3OH (99/1) (solvent A) si H2O/CH3OH (50/50) (solvent B) cu o viteza de 0,8 ml/min. Volumul de injectie a fost de 20 L .

In vederea obtinerii unei cat mai bune separari ale vitaminelor hidrosolubile s-au incercat trei sisteme de faze mobile in diferite proportii volumetrice.

Primul sistem (I) a folosit solventii A:B (99/1) si a fost eluat izocratic timp de 4 minute, apoi a crescut liniar pentru a atinge procentul din solventul B timp de 18 min. In cele din urma elutia a fost din nou izocratica timp de 8 minute.

Intre injectari s-a pastrat un timp de echilibrare de 5 minute. Al doilea sistem(II) a inceput cu aceeasi compozitie A: B (99/1) ,izocratic pentru 3 minute, apoi solventul B a crescut liniar pana la 100% ,timp de 12 min si in cele din urma izocratic timp de 10 min.

Al treilea sistem (III) a inceput la A:B (99/1) izocratic timp de 3 min ,apoi solventul B a crescut liniar pana la 100%, timp de 10 min si a scazut liniar pentru a atinge 100% A timp de 3 min .

Detectia PDA a fost monitorizata la 265 nm pentru riboflavina, 260 nm pentru acidul nicotinic si piridoxina , 230 nm pentru cianocobalamina si 280 nm pentru acidul folic.

Identificarea picurilor caracteristice fiecarei vitamine a fost realizata prin compararea spectrelor lor cu cele rezultate din solutiile standard.


3.Optimizarea separarii HPLC a 5 vitamine B folosind standarde pure


Dupa testarea celor 3 protocoale de separare (I-III) rezultatele optime cu picuri simetrice bine separate a vitaminelor B individuale au fost obtinute pentru sistemul II.

Fig. 3.4.1. reprezinta cromatograma HPLC-PDA a standardelor mixte (vitaminele B1, B3, B6, B2 si acidul folic) continand 1,2 mg/ mL din fiecare vitamina.






Fig.3.4.1. Cromatograma HPLC amestecului de standarde pure al vitaminelor la 260 nm

Tabel nr.3.3.absorbtia maxima spectrala specifica si timpul de retentie pentru 5 vitamine B

semnal

Rt

timp retentie(min)

Absorbtie maxima (nm)

Tipul vitaminei

1

7.128

215, 262

Vitamin B3

2

14.353

325

Vitamin B6

3

16.806

281

Folic acid

4

22.84

231, 361

Vitamin B12

5

24.87

268

Vitamin B2



La inceput analiza HPLC a fost realizata folosind solutii standard individuale si apoi standarde mixte asa cum sunt prezentate in Fig.3.16.

S-a ales lungimea de unda cea mai potrivita pentru a obtine detectarea si separarea lor simultana, deoarece proprietatile lor spectrale difera foarte mult.

Pentru aceeasi concentratie, datorita coeficientului molar de absorbtie individual diferit intensitatea picului a fost diferita la 260 nm, cea mai buna absorbtie fiind pentru acidul folic si cea mai scazuta pentru vitamina B12.

De aceea au fost testate cele mai bune lungimi de unda pentru fiecare absorbtie a vitaminelor in gamele de raze spectrale ale UV (190-400 nm) pentru detectarea vitaminelor B3, B6, acid folic si B12 potrivit timpului lor de retentie si a caracteristicilor lor spectrale dupa cum s-a aratat in tabelul 3.2.



Analiza HPLC a vitaminelor din tablete de drojdie de berendizolvate in apa si extractele hidrolizate


In acest studiu au fost folosite doua tipuri de drojdie de bere proaspata: drojdie de bere de fermentatie primara (PF) si drojdie de bere de fermentatie secundara (SF).

Ambele au fost pastrate la temperature de 8˚C si au fost scoase afara chiar inaintea inceperii experimentului pentru a evita contaminarea si reducerea activitatilor sale enzimatice.

Mostrele de tablete de drojdie de bere au fost si ele analizate, fie ca extract in apa sau dupa hidroliza acida sau bazica

Hidroliza mostrelor a fost realizata in hidroxid de sodiu(NaOH) 1N (hidroliza alcalina) sau in acid tricloracetic 5% (TCA) (hidoliza acida) timp de 1 ora, 6 ore si 24 ore la inceput la temperatura camerei si mai apoi la 50˚C .

Dupa hidroliza vitaminelor pH-ul a fost ajustat la 6,8 folosind NaOH 1N in faza mobila si cu HCl 1N dupa hidroliza alcalina. Inaintea injectarii mostrele au fost centrifugate si filtrate cu ajutorul filtrelor Teknokroma(0,2 m).

Fig.3.4.2. (A si B) prezinta cromatograma HPLC a extractului tabletei de drojdie de bere in apa la temperature camerei (A) si dupa hidroliza acida sau alcalina (B).

Cand a fost folosita apa ca si extractant ( fig.3.4.2. A) , cromatograma a fost foarte complexa si dificil de identificat, numai una din vitamine (in forma libera) poate fi identificata, aceasta fiind vitamina B3..Pentru a determina continutul total de vitamina, prin eliberarea vitaminelor din complecsii cu proteine, extractia a fost facuta dupa hidroliza acida sau alcalina.

Rezultatele bune au fost obtinute in cazul extractelor cu NaOH 1N (hidroliza alcalina) , acid tricloracetic 5% la 50˚C (hidroliza acida) timp de o ora ,asa cum este aratat in fig. 3.4.2.B.

O comparatie intre fig.3.4.2.A si fig.3.4.2.B indica faptul ca cea mai buna separare cromatografica a vitaminelor B a fost obtinuta cand tabletele de drojdie de bere au fost extrase in conditii alcaline.

In continuare sunt prezentate cromatogramele obtinute in urma analizelor facute.




Fig.3.4.2.A. Cromatograma HPLC a vitaminelor libere si altor componente din tableta de drojdie de bere extrasa in apa

Dupa cum se observa din cromatograma singura vitamina care poate fi pusa in evidenta comparativ cu cromatograma standardelor este vitamina B3.

Acest lucru demonstreaza ca dintre toate cele cinci vitamine analizate numai aceasta se gaseste in stare libera si poate fi identificata in urma dizolvarii probei in apa. Celelalte vitamine se gasesc legate de alte componente biochimice, cel mai adesea de glucide , de aceea identificarea lor necesita o hidroliza prealabila.


Tabel 3.3.timpul de retentie al vitaminelor din extractul tabletei de drojdie in apa

Rt

timp retentie (min)

Tipul vitaminei

7.43

Vitamina B3

neidentificat

Vitamina B6

neidentificat

Acid folic

neidentificat

Vitamina B 12

neidentificat

Vitamina B2




Fig.3.4.2.B. Cromatogramele comparative ale extractelor acide, respective alcaline din drojdia de bere

Tab.3.4. Timpii de retentie a vitaminelor din extractul tabletei de drojdie dupa hidroliza alcalina

semnal

Rt

Tipul vitaminei

1

7.2

Vitamina B3

2

14.5

Vitamina B6

3

22,7

Vitamina B 12

4

24,9

Vitamina B2


Comparand cele doua cromatograme se observa absorbtii mult mai intense in cazul tabletei de drojdie hidrolizata alcalin fata de cea hidrolizata acid, ceea ce demonstreaza faptul ca primul tip de hidroliza este mai eficient pentru aceste vitamine.

In cazul acidului folic hidroliza acida nu este eficienta, ceea ce inseamna ca nu a fost separate de complecsii in care se gaseste in drojdie. Acelasi lucru se poate afirma si in cazul vitaminelor B12 si B2 , la care absorbtiile sunt foarte mici, iar picurile cromatografice slab reprezentate.



Fig.3.4.3.Cromatograma vitaminelor din drojdie (fermentatie secundara) obtinuta prin hidroliza alcalina la 257 nm

semnal

Rt

Tipul vitaminei

1

7.45

Vitamina B3

2

14.85

Vitamina B6

3

16,05

Acid folic

4

21,9

Vitamina B12

5

neidentificat

Vitamina B2



Fig.3.4.4.Cromatograma vitaminelor din drojdia (fermentatie secundara) obtinuta prin hidroliza alcalina dupa 1h si 50˚C (257nm)



semnal

Rt

timp retentie(min)

Tipul vitaminei

1

7.18

Vitamina B3

2

14.35

Vitamina B6

3

16,15

Acid folic

4

22,95

Vitamina B12

4

24,5(slab)

Vitamina B2


Se observa si in cazul acestei hidrolize o separare eficienta a celor cinci vitamine, dar deosebirea fata de hidroliza alcalina anterioara nu este prea mare asa cum ar fi fost de asteptat avand in vedere ca in acest caz s-a marit timpul de hidroliza si temperatura .



Fig.3.4.5. Cromatograma vitaminelor din drojdia (fermentatie secundara) obtinuta prin hidroliza acida la 24h


semnal

Rt

Tipul vitaminei

1

7.5

Vitamina B3

2

neidentificat

Vitamina B6

3

16,2

Vitamina B 12

4

neidentificat

Vitamina B2

5

24,7

Vitamina B2


Hidroliza acida a fost ineficienta, la fel ca si in cazul tabletelor de drojdie. Dupa cum se poate observa din cromatograma doua dintre vitamine n-au putut fi puse in evidenta ceea ce inseamna ca nu s-au hidrolizat in aceste conditii.



Comparatia amprentelor HPLC ale drojdiei de bere provenita din PF si SF.

Mostrele PF si SF au fost hidrolizate si identificarea tuturor celor 5 vitamine potrivit cromatogramelor lor HPLC sunt aratate in fig.3.4.3.

Amprentele extractelor din drojdia de bere arata o buna aemanare intre cromatogramele suprapuse.Diferentele au fost observate la intensitatile picurilor, mai inalte in cazul extractului de drojdie de bere PF. Vitaminele B3 au avut cele mai intense semnale urmate de acidul folic si vitamina B6.

Vitaminele B12 si B2 cu picurile foarte scazute indica cantitati mici in extractul PF si numai urme in extractul de drojdie de bere SF.

Identificarea vitaminelor s-a bazat pe absorbtia maxima a spectrului lor, pe timpul lor de retentie si confirmat de co-cromatografia mostrelor cu standarde pure.




Fig.3.4.3.. Cromatogramele HPLC caracteristice a PF si SF dupa hidroliza alcalina.


In ambele cazuri au fost identificate cele cinci vitamine, ceea ce demonstreaza ca aceste vitamine se gasesc atat in drojdia de fermentatie primara, cat si secundara.

Extractele in apa contin cantitati mici de vitamine libere (in principal vitamina B3), ceea ce sugereaza faptul ca aceste vitamine se gasesc sub forma de complecsi cu alte substante si necesita hidroliza pentru a fi identificate. Extracte hidrolizate au dat amprente complexe si diferite.

Prin dizolvare in apa singura vitamina care poate fi pusa in evidenta comparativ cu cromatograma standardelor este vitamina B3. Acest lucru demonstreaza ca dintre toate cele cinci vitamine analizate numai aceasta se gaseste in stare libera si poate fi identificata in urma dizolvarii probei in apa. Celelalte vitamine se gasesc legate de alte componente biochimice, cel mai adesea de glucide , de aceea identificarea lor necesita o hidroliza prealabila.

In cazul tabletelor de drojdie, comparand cele doua cromatograme se observa absorbtii mult mai intense in cazul tabletei de drojdie hidrolizata alcalin fata de cea hidrolizata acid, ceea ce demonstreaza faptul ca primul tip de hidroliza este mai eficient pentru aceste vitamine.In cazul acidului folic hidroliza acida nu este eficienta, ceea ce inseamna ca nu a fost separat de complecsii in care se gaseste in drojdie. Acelasi lucru se poate afirma si in cazul vitaminelor B12 si B2 , la care absorbtiile sunt foarte mici, iar picurile cromatografice slab reprezentate.

Pentru drojdia de fermentatie secundara se observa o separare eficienta a celor cinci vitamine in cazul hidrolizei alcaline.

Hidroliza acida a fost ineficienta, la fel ca si in cazul tabletelor de drojdie. In urma analizelor s-a constatat ca doua dintre vitamine n-au putut fi puse in evidenta ceea ce inseamna ca nu s-au hidrolizat in aceste conditii. Extractul hidrolizat acid a fost sarac in vitamine in timp ce extractul alcalin a continut toate cele 5 vitamine intr-o concentratie mare.Vitaminele B3 au dat picuri majore in comparatie cu acidul folic si B6 si vitaminele B12 si B2 cu semnale foarte slabe.

In general, vitaminele B au fost intr-o concentratie mai mare in extractul drojdiei provenita de la fermentatia primara fata de cel al drojdiei de extractie secundara.

Se recomanda optimizarea separarii HPLC si pentru celelalte vitamine hidrosolubile si a protocolului de hidroliza acida in vederea imbunatatirii separarii acestor compusi.

De asemenea se recomanda hidroliza enzimatica pentru separarea si cuantificarea vitaminelor din diferite matrici biologice.


Bugetul cadru al proiectului de cercetare



Tipul cheltuielii

2011 (12L)

2012 (12L)

Total

Chelt de personal (57%)

218680

206630

425310

Chelt ind. (regie ) (13%)

48255

49010

97265

Mobilitati (15,4%)

52000

62000

114000

Cheltuieli logistica (14,6%)

51065

58110

109175

Total (100%)

37000

375750

745750



Schema de tratament in cazul unor afectiuni cunoscute


Acnee - se face tratamentul intern descris mai sus. In plus, se mai aplica masti obtinute din: 2 lingurite de drojdie de bere, 2 linguri de ulei de masline si 2 linguri de miere lichida. Amestecul se omogenizeaza si apoi se intinde pe ten, unde se lasa vreme de 30 de minute, dupa care se spala cu apa calduta.

Anemie, tulburari de asimilare a mineralelor (in special a calciului si a magneziului) - se face o cura de 21 de zile cu drojdie de bere. Este un remediu foarte bogat in minerale si vitamine, care in plus si ajuta la metabolizarea corecta a acestora. S-a demonstrat faptul ca administrarea de drojdie de bere stimuleaza producerea de catre organism a elementelor figurate ale sangelui, ceea ce deschide noi perspective in tratarea tulburarilor de coagulare, precum si a altor boli ale sangelui.

Boli cardiovasculare cronice - drojdia de bere regleaza nivelul colesterolului in sange, aduce la valorile normale tensiunea si favorizeaza functionarea miocardului.

Hepatita virala A, B si C - doctorul german A. Schrauzer a studiat vreme indelungata modul in care organismul uman se apara in fata infectiilor cu virusuri hepatice. El a observat ca rezistenta organismului in confruntarea cu acestea creste semnificativ cand se administreaza drojdie de bere. Responsabili pentru aceasta imunitate sporita par sa fie unii compusi pe baza de seleniu, care ajuta activitatea celulelor sistemului imunitar.

Paralizie, Parkinson, Alzheimer - se face in fiecare luna o cura de cate doua saptamani, in care se consuma zilnic 3-4 lingurite de drojdie de bere. Este un tratament cu o puternica actiune reintineritoare, cu efecte tonice asupra intregului sistem nervos. Acelasi tratament este valabil si in depresie, precum si in tulburarile psihice generate de stres.

Psoriazis, sclerodermie, afectiuni dermatologice - se fac cure de o luna cu drojdie de bere (4 lingurite pe zi), cu o saptamana de pauza. Complexul de vitamina B, precum si anti-oxidantii continuti de drojdie sustin imbunatatirea metabolismului celular la nivelul pielii.

Raceli si boli infectioase, deficiente imunitare - se administreaza vreme de 3 saptamani cate trei lingurite de drojdie proaspata pe zi. Seleniul, ca si vitaminele continute de acest produs natural, maresc mult rezistenta organismului la orice gen de infectie.

Supraponderalitate, obezitate - unele studii arata ca tratamentele de 20 de zile cu drojdie de bere, reluate de mai multe ori, ajuta la scaderea in greutate. Aceasta remarcabila proprietate terapeutica pare sa se datoreze cromului continut din belsug in drojdia de bere. Nu uitati insa ca factorul hotarator este, totusi, dorinta si vointa de a slabi.


Drojdia de bere si cancerul Ciupercile Saccharomyces cerevisiae vazute la microscop


Studiile facute in Occident, mai ales in Germania , au aratat fara dubiu ca asemenea altor remedii naturale, drojdia de bere este foarte utila in tratamentul bolilor tumorale maligne. Mai mult, daca armurariul (prezentat in numarul trecut al revistei) era un excelent antidot pentru efectele adverse ale citostaticelor, drojdia de bere este un extraordinar ajutor pentru bolnavii de cancer care au recurs sau recurg la iradiere (cobaltoterapie). Iata mai multe elemente in acest sens:
Iradierea are mai putine efecte adverse atunci cand este asociata cu consumul zilnic de drojdie de bere (minimum 6 lingurite pe zi). Aceasta este concluzia unei echipe de medici din Munchen, care a studiat vreme de 15 ani evolutia bolnavilor de cancer, carora li s-a administrat acest produs. La pacientii tratati prin iradiere care au primit simultan drojdie de bere s-a observat o stare de sanatate mult mai buna fata de pacientii tratati numai prin iradieri. Drojdia de bere stimuleaza apetitul, ajuta somnul si peristaltismul intestinal. De asemenea, protejeaza mucoasele - aspect important, mai ales in cancerul de gat si esofag. Efectele negative ale radioterapiei sunt indepartate si in ceea ce priveste manifestarile externe: formarea de ragade cu infectii, deformarea unghiilor si inflamarea lor, hipercheratozele, atrofiile pielii. Profesorul doctor Ries, de la Bayerische Krebsgesellschaft (Asociatia Oncologica Bavareza), a stabilit, in urma studiilor realizate la departamentul de oncologie de la Munchen, ca 'Afectarea datorata iradierii a scazut in proportie considerabila, inflamatiile au disparut, la fel si atrofiile pielii, care au fost inlocuite de epiteliu normal. Pana astazi nici una dintre metodele clasice de tratament nu a dat astfel de rezultate benefice ca administrarea de drojdie de bere'. Asociatia Oncologica Bavareza mentioneaza in scris, pentru suferinzii de cancer, recomandarea de a utiliza drojdia de bere impotriva acestei boli.
Efectele directe ale tratamentului cu drojdie in boala canceroasa sunt in curs de cercetare, existand indicii serioase ca in cazul majoritatii formelor de cancer, consumul de drojdie de bere determina stagnarea si apoi remisia formatiunilor tumorale maligne. Prof. dr. Gottschalk observa la animalele de experienta tratate cu drojdie de bere faptul ca, in mai putin de trei luni, cancerul de prostata, de piele sau al ficatului era oprit de ingerarea zilnica a acestui produs natural.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate