Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Uciderea din culpa


Uciderea din culpa


Uciderea din culpa

38. Conceptul si caracterizarea infractiunii de ucidere din culpa. Potrivit dispozitiei din art. 178 alin. 1 C. pen., uciderea din culpa este fapta persoanei care cauzeaza din culpa moartea altei persoane. Ca si omorul, uciderea din culpa este o fapta prin care se ridica viata altei persoane, dar se deosebeste de cea dintai prin forma vinovatiei: culpa, in loc de intentie. Din aceasta deosebire decurge insa o diferenta considerabila cat priveste gradul lor de pericol social, uciderea din culpa prezentand o gravitate mai redusa decat omorul. Aceasta nu inseamna ca pericolul social al uciderii din culpa trebuie subestimat. Aceasta varianta a omuciderii reprezinta, prin frecventa ei, o serioasa amenintare pentru viata persoanelor. Posibilitatea uciderii din culpa este din ce in ce mai mare, in conditiile cresterii permanente al numarului de autovehicule, ale dezvoltarii impetuoase a tehnicii si mecanizarii proceselor de productie in industrie, agricultura si alte ramuri ale economiei, ale utilizarii electricitatii pe scara tot mai larga in viata obisnuita. In astfel de conditii, atitudinea neglijenta, nepasatoare sau imprudenta inmanuirea mijloacelor tehnice sau in utilizarea energiilor poate avea consecinte tragice. De aceea, fapta de ucidere din culpa a fost incriminata si sanctionata sever, in scopul prevenirii atitudinilor neglijente si al indreptarii, prin pedepse adecvate, a celor care dau dovada de neglijenta grava fata de viata persoanei.



Uciderea din culpa a fost incriminata in art. 178 C. pen. intr-o varianta simpla (tipica) in alin. 1 si in 4 variante agravate, prevazute in alin. 2-5 ale aceluiasi articol.

39. Aspecte generale privind factorii infractiunii de ucidere din culpa. Uciderea din culpa prezinta, in general, aceleasi trasaturi caracteristice ca si omorul, in ceea ce priveste obiectul juridic si obiectul material, subiectii activi si pasivi ai infractiunii. Fapta poate fi savarsita in participatie improprie, urmand ca cei care au determinat, inlesnit sau ajutat in orice mod, cu intentie, la savarsirea de catre autor a uciderii din culpa, sa raspunda pentru instigare sau complicitate la infractiunea de omor. Este insa posibila si participatia proprie, simpla (omogena) daca uciderea a fost cauzata prin culpa comuna a mai multor persoane.[1]

40. Continutul obiectiv al infractiunii de ucidere din culpa. Sub aspect obiectiv, uciderea din culpa se aseamana cu omorul. Ca si acesta, uciderea din culpa este o infractiune comisiva, care se poate savarsi atat prin actiune, cat si prin inactiune, iar urmarea imediata este moartea victimei. Stabilirea legaturii de cauzalitate dintre fapta savarsita si moartea victimei este necesara pentru existenta infractiunii.

41. Continutul subiectiv al infractiunii de ucidere din culpa. Elementul subiectiv al infractiunii de ucidere din culpa il constituie vinovatia sub forma culpei in ambele modalitati normative, culpa cu prevedere si culpa simpla. In variantele sale agravate, prevazute in art. 178 alin. 24, infractiunea de ucidere din culpa se savarseste din culpa profesionala, caracterizata prin nesocotirea din culpa a unor dispozitii legale, masuri de prevedere sau reguli obligatorii pentru desfasurarea anumitor profesii, meserii, activitati determinate.

42. Forme, variante agravate, sanctiuni si aspecte procesuale ale infractiunii de ucidere din culpa. Uciderea din culpa nu poate avea decat forma de infractiune consumata. Momentul consumarii este acela al producerii rezultatului, data savarsirii fiind insa aceea a savarsirii faptei de ucidere.

In afara de varianta simpla, la care ne-am referit, uciderea din culpa este prevazuta si in alte 4 variante agravate, in alineatele 2-5:

a) Potrivit dispozitiilor alin. 2 al art. 178 C. pen., uciderea din culpa prezinta un grad de pericol sporit, daca se produce ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activitati. Este varianta cel mai frecvent intalnita in practica, fiindca, asa cum s-a aratat, cauza cea mai frecventa a uciderii din culpa o constituie nerespectarea regulilor de folosire a mijloacelor de circulatie, tehnice si altele din desfasurarea diferitelor activitati care nu se pot realiza, in conditii nepericuloase, decat prin respectarea acelor reguli. Pentru existenta acestei variante a infractiunii este necesar ca faptuitorul sa fi savarsit din culpa in exercitarea unei anumite meserii, profesii sau altei activitati pentru a carei efectuare exista anumite dispozitii legale sau masuri de prevedere, pe care el nu le-a respectat, provocand moartea unei persoane. In aceasta categorie intra uciderile din culpa produse prin nerespectarea regulilor de circulatie pe drumurile publice, prin neluarea ori nerespectarea masurilor de protectia muncii, prin necunoasterea ori nerespectarea normelor tehnice de exercitare a unei profesii sau meserii in care se pot provoca accidente mortale etc. Cand nerespectarea vreuneia dintre dispozitiile legale sau masurile de prevedere constituie ea insasi o infractiune (de exemplu, contra protectiei muncii, contra sigurantei circulatiei pe drumurile publice etc.), aceasta va exista in concurs cu uciderea din culpa in varianta pe care o examinam.

b) A doua varianta agravata, prevazuta in dispozitia din art. 178 alin. 3 C. pen., se realizeaza atunci cand uciderea din culpa a fost savarsita de conducatorul unui vehicul cu tractiune mecanica aflat in stare de ebrietate sau avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala. Pentru existenta acestei variante este necesar deci ca faptuitorul sa fie conducatorul unui vehicul cu tractiune mecanica, cu sau fara permis de conducere,[2] sa fi avut in sange, in momentul producerii accidentului mortal, o imbibatie alcoolica de cel putin 1 sau sa fi fost in stare de ebrietate. Alcoolemia se stabileste prin analiza de laborator, iar starea de ebrietate poate fi dovedita prin orice mijloace de proba. Pericolul social sporit decurge, in acest caz, din posibilitatea unor consecinte grave datorita accidentelor produse sub influenta alcoolului.

In practica judiciara, uciderea din culpa, in varianta pe care o examinam, a fost considerata ca o infractiune complexa care absoarbe in continutul ei, prin vointa legiuitorului, fapta de conducere pe drumurile publice, in stare de ebrietate sau avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala, incriminata prin dispozitia din art. 37 al Decretului nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice.[3] Aceasta solutie a fost criticata in literatura de specialitate, cu argumentele principale ca nu poate fi absorbita intr-o infractiune din culpa faptul intentionat al conducerii unui autovehicul in stare de ebrietate si ca, daca se retine infractiunea complexa, prevazuta in art. 178 alin. 3 C. pen., nu se mai poate retine, in sarcina inculpatului, starea de recidiva care ar rezulta din retinerea ca infractiune de-sine-statatoare a conducerii in stare de ebrietate. Credem insa ca nimic nu impiedica pe legiuitor sa creeze o infractiune complexa, cu atat mai mult, cu cat existenta starii de ebrietate nu ridica omuciderii caracterul de fapta savarsita din culpa, tocmai avand in vedere aceasta stare. Adaugam la aceasta durata considerabila a pedepsei prevazute de lege pentru aceasta infractiune (5 la 15 ani inchisoare).




c) cea de-a treia varianta agravata a uciderii din culpa, prevazuta in art. 178 alin. 4, este asemanatoare cu precedenta si se realizeaza atunci cand uciderea din culpa a fost savarsita  de orice alta persoana decat conducatorul unui autovehicul, aflata in stare de ebrietate in exercitarea profesiei sau meseriei sale. Faptuitorul trebuie deci sa fie un meserias (instalator, electrician, macaragiu etc.) sau un profesionist (medic chirurg, farmacist, inginer etc.), aflat in stare de ebrietate in exercitiul meseriei sau profesiei, din care cauza a provocat moartea unei persoane. Ca si in cazul variantei precedente, s-a avut in vedere pericolul pentru viata oamenilor pe care il prezinta exercitarea in stare de ebrietate a unor meserii sau profesii. Nu intereseaza gradul imbibatiei alcoolice, fiind suficient sa se dovedeasca starea de ebrietate in care se afla faptuitorul in momentul savarsirii faptei.

d) Cea de-a patra varianta agravata, prevazuta in art. 178 alin. 5 C. pen., se realizeaza atunci cand au fost ucise din culpa doua sau mai multe persoane, indiferent de variantele infractiunii. Ca si in cazul omorului deosebit de grav, prevazut in art. 176 lit. b) C. pen., legiuitorul a considerat necesar ca pluralitatea de victime sa fie considerata ca o infractiune unica si sa atraga o pedeapsa mai grea si in cazul uciderii din culpa.

In ce priveste sanctiunile, legea prevede limite de pedepse diferite in raport cu gravitatea uciderii din culpa in diferitele variante ale acesteia. Astfel, pentru uciderea din culpa, in varianta simpla prevazuta in alin. 1 al art. 178 C. pen., pedeapsa este inchisoarea de 1 la 5 ani.

Pentru varianta agravata, prevazuta in alin. 2, pedeapsa este inchisoarede la 2 la 7 ani.

Pentru uciderea din culpa, prevazuta in alin. 3 si 4 ale art. 178, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani.

Cand uciderea din culpa, indiferent de varianta, s-a produs asupra a doua sau mai multe persoane, la maximul pedepselor prevazute pentru variantele respective se poate adauga un spor de pana la 3 ani.

Urmarirea penala si judecata, in cazul uciderii din culpa, se desfasoara potrivit regulilor comune, competenta revine, in prima instanta, judecatoriei.

Constatarea medico-legala a mortii si a cauzelor acesteia este necesara, iar atunci cand nu s-a intocmit raport medico-legal este obligatorie expertiza.



Intrucat producerea accidentului care a avut ca urmare uciderea din culpa a unei persoane s-a datorat culpei celor doi conducatori ai autovehiculelor angajate in accident, acestia sunt coautori ai infractiunii de ucidere din culpa. Trib.jud.Arges, dec.pen.2567/1972, R.R.D..nr. 7/1971, p. 177.

T.S., Sect. pen., dec.4192 din 3 aug.1971, in R.R.D. nr. 9/1973, p. 140.

Plenul Trib.Suprem, decizia de indrumare nr. 2 din 31 mai 1975, C.D. pe anul 1975, p. 50.

Vezi O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 47 cu trimiterile facute de autori prin nota 70.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate