Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Procedura falimentului


Procedura falimentului




Procedura falimentului

1. Principiile procedurii falimentului

Desi legea nu prevede expres, doctrina a subliniat regulile de baza ale derularii procedurii falimentului care exprima etapele obligatorii ale acesteia, ordinea lor si competentele in materie. Astfel s-a observat ca[1]:

Din momentul intrarii in procedura falimentului si pana in momentul inchiderii procedurii, societatea comerciala, isi pastreaza capacitatea civila, dar aceasta capacitate este restransa la operatiunile lichidarii. Subiect al raporturilor juridice ce se statornicesc in etapele parcurgerii acestei proceduri ramane fara nici un dubiu debitorul care insa opereaza in conditii speciale, asa cum prevede legea de insolventa.




Tot ceea ce priveste administrarea revine lichidatorului judiciar (inclusiv tinerea contabilitatii, intocmirea facturilor fiscale, plata impozitelor si altor creante bugetare, intocmirea bilantului si a documentelor de raportare fiscala curente etc.). Debitorul, prin administratorul special, va exercita dreptul de a asista la unele acte procedurale de a contesta sau de a obiectiona actele si masurile procedurale, conform legii.

Dizolvarea societatii comerciale, pronuntata de judecatorul-sindic deodata cu intrarea in faliment va fi urmata, de regula, la inchiderea procedurii falimentului si radierea din registrul comertului. Falimentul ramane astfel o forma particulara de aplicare a regulilor de dizolvare a societatilor, de lichidare a patrimoniului unui comerciant: lichidarea fortata in interesul creditorilor.[2]

2. Situatiile care determina aplicarea procedurii falimentului

Judecatorul-sindic va decide, prin incheiere sau sentinta, dupa caz, in conditiile art. 32 , intrarea in faliment in cazurile enumerate de art. 107 :

A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;

b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul sindic;

c) nici unul dintre celelalte subiecte indreptatite nu a propus un plan de reorganizare,in conditiile prevazute de art. 94 , sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;

B) debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;

C) obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite, in conditiile stipulate prin planul confirmat, sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale;

D) a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea in faliment, a debitorului, potrivit art. 54 alin. 5 sau art. 60 alin. 3.

3. Efectele intrarii in faliment si masurile consecutive

Din continutul art. 107 alin. 2-5 rezulta ca intrarea in faliment produce urmatoarele efecte si impune urmatoarele masuri:

- dizolvarea persoanei juridice debitoare;

- ridicarea dreptului de administrare al debitorului;

- desemnarea unui lichidator provizoriu, in cazul procedurii generale, stabilirea atributiilor si remuneratiei acestuia, in conformitate cu criteriile aprobate;

- in procedura simplificata, confirmarea ca lichidator a administratorului judiciar;

- stabilirea termenului maxim pentru predarea gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar catre lichidator, impreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii, mentionate la art. 46 alin. 2 ;

- intocmirea de catre administratorul judiciar si predarea catre lichidator, in termen de maximum 10 zile de la intrarea in faliment, in cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinzand numele si adresele creditorilor si toate creantele acestora la data intrarii in faliment, cu indicarea celor nascute dupa deschiderea procedurii ; daca dupa deschiderea procedurii debitorul a achitat creanta creditorului la cererea caruia s-a deschis procedura, acest fapt nu este de natura sa opreasca derularea in continuare a etapelor procedurii daca intre timp si alti creditori au depus declaratii de creante; asta, daca se are in vedere specificul procedurii colective care s-a initiat.

- notificarea intrarii in faliment conform art. 108 ;

- respectarea termenelor prevazute la art. 108 alin. 2 sau, dupa caz, art. 109 alin. 2 .

Separat de asta, se prevede ca debitorii intrati in procedura falimentului isi acopera pierderile anuale stabilite prin declaratia de impozit pe profit, din profiturile impozabile obtinute in toata perioada, pana la inchiderea procedurii falimentului ; deci avem o norma derogatorie de la principiul general conform caruia compensarea pierderilor cu profitul se fac pe ani bugetari: in situatia data compensarea pierderilor se face cu profitul intregii perioade de timp in care se desfasoara procedura falimentului, pana la inchiderea acestei proceduri.

4. Notificarea intrarii in faliment

Art. 108 reglementeaza notificarea in cazul intrarii in faliment prin procedura generala, iar art. 109 contine reguli privind notificarea in cazul intrarii in faliment prin procedura simplificata.

Notificarea prevazuta de art. 108, in cazul intrarii in faliment prin procedura generala

Lichidatorul trimite notificarea atat creditorilor mentionati in lista depusa de debitor sau de administratorul judiciar, mentionata la art. 107 alin. 2 lit. e, cat si debitorului, oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului in care este inmatriculat debitorul persoana juridica, pentru efectuarea mentiunii in aceste registre. Pentru creditorii cu sediul sau domiciliul in strainatate, notificarea va fi trimisa reprezentantilor din tara.

Notificarea se va realiza in conformitate cu, dispozitiile codului de procedura civila si va fi publicata, pe cheltuiala averii debitorului, intr-un ziar de larga circulatie si in buletinul procedurilor de insolventa.

Notificarea prevazuta de art. 108 va avea cuprinsul indicat in alin. 2 al acestui articol:

a) termenul limita pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor nascute dupa data deschiderii procedurii, precum si al creantelor al caror cuantum s-a modificat fata de tabelul definitiv de creante sau de programul de plata din planul de reorganizare, ca urmare a platilor facute dupa deschiderea procedurii; aceste cereri vor fi incluse in tabelul suplimentar, daca vor indeplini cerintele mentionate in notificare; termenul pentru inregistrarea cererilor nu va depasi 45 de zile de la data intrarii in faliment;

b) termenul de verificare a creantelor mentionate la alin. 3, in care trebuie sa se incadreze si intocmirea, afisarea si comunicarea tabelului suplimentar; acest termen nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut mai sus la lit. a ;

c) termenul pentru depunerea la tribunal a contestatiilor la tabelul suplimentar; acest termen se va implini cu cel putin 10 zile inainte de data calendaristica stabilita, conform celor prezentate mai jos, pentru definitivarea tabelului consolidat al creantelor;

d) termenul de intocmire a tabelului definitiv consolidat; acest termen nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. b.

4.2. Notificarea prevazuta de art. 109, in cazul intrarii in faliment prin procedura simplificata

Notificarea va fi trimisa de lichidator tuturor creditorilor notificati conform art. 61 , precum si debitorului si oficiului registrului unde este debitorul inmatriculat. Notificarea va contine dispozitia privind intrarea in procedura falimentului si ridicarea dreptului de administrare, precum si dizolvarea debitorului persoana juridica.

In situatia in care debitorul si-a continuat activitatea pana la aprobarea propunerii administratorului judiciar privind intrarea in faliment, lichidatorul va notifica, in termenul prevazut de art. 109 alin. 2, creditorii detinand creante asupra debitorului, izvorate din raporturi juridice de munca, nascute in perioada de observatie. Notificarea adresata acestor creditori va contine si solicitarea conform careia cererile creditorilor sa fie depuse in termen de 10 zile de la primirea notificarii si sa fie insotite de documente justificative.

Toate notificarile vor contine termenele de afisare a tabelului preliminar de creante prevazut la art. 62 alin .1 lit. c si de definitivare a tabelului de creante, prevazut la art. 62 alin. 1 lit. d, asa cum au fost cuprinse si in notificarea prevazuta la art. 61 alin. 1 sau art. 109 alin. 1, dupa caz[12]. Vor fi si in aceasta situatie aplicabile dispozitiile art. 61 privind procedura de notificare.

5. Verificarea creantelor nascute dupa deschiderea procedurii

Toate creantele asupra averii debitorului, nascute dupa data deschiderii procedurii inclusiv cele bugetare, vor fi supuse verificarii.

De asemenea, vor fi verificate creantele al caror cuantum a fost modificat fata de tabelul definitiv de creante sau fata de programul de plata din planul de reorganizare, ca urmare a platilor facute dupa deschiderea procedurii.

Creditorii care nu se conformeaza termenului pentru depunerea cererii vor suferi consecintele prevazute de art. 76[13]. Creantele inscrise in tabelul definitiv consolidat prevazut la art. 74 alin. 1 nu vor mai fi supuse verificarii, iar titularii acestora vor avea calea contestatiei cu privire la celelalte creante din tabelul suplimentar

6. Intrarea in faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare

In cazul intrarii in faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, titularii creantelor participa la distribuiri cu valoarea acestora, inscrisa in planul confirmat, diminuate cu sumele incasate in cursul reorganizarii. Aceasta forma de participare la distribuire face sa se respecte situatia creantelor din planul de reorganizare.

Aceste sume nu sunt supuse restituirii, deci creditorii nu sunt obligati sa restituie sumele incasate in cursul reorganizarii.

Actele juridice efectuate in cursul reorganizarii sunt recunoscute, iar operatiile derulate sunt confirmate prin puterea normei juridice, art.112 al.1 stipuland expres aceasta regula. Solutia se impune intr-un context economic in care debitorul nu se mai bucura de credit. Dar nimic nu impiedica pe cei interesati sa invoce existenta unei fraude. Dar in acest caz contestarea se face dupa normele de drept comun si nu dupa regulile speciale ale insolventei.

S-a observat ca se bucura de acest regim juridic de protectie actele efectuate cu respectarea dispozitiilor art. 49 al. 1 si 2[15], actele permise de planul de reorganizare si actele in legatura pe care cocontractantul le-a savarsit cu buna credinta.

Actele cu titlu gratuit apartinand debitorului si efectuate intre data confirmarii planului de reorganizare si data intrarii in faliment sunt sanctionate cu nulitatea.

Celelalte acte se prezuma ca au fost efectuate in frauda creditorilor.

7. Masuri premergatoare lichidarii

Legea indica expres obligatia de a se lua anumite masuri pregatitoare efectuarii propriu-zise a lichidarii.

Conform dispozitiilor art. 113-115, aceste masuri constau in:

- sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu exceptiile prevazute de art. 113 alin. 3[16], precum si luarea masurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri. Reconstituirea, in masura posibilului, a documentelor prevazute la art. 28 care se refera la bunurile debitorului si care nu au fost prezentate de debitor. Daca nu se identifica nici un bun al debitorului, dar se obtin informatii ca urmare a demersurilor efectuate in conformitate cu art. 56-58 , inventarul se va efectua pe baza acelor informatii scrise transmise de autoritatile relevante;

- luarea in posesie a acestor bunuri, de catre lichidator, in calitate de depozitar judiciar;

- intocmirea inventarului acestor bunuri cu indicarea valorii aproximative sau a valorii stabilite prin expertiza; inventarul va fi semnat de lichidator, de debitor si de expert, daca este cazul.

Prin masura inventarierii, vor fi aplicate sigilii, cu exceptiile prevazute de art. 113 alin. 3:

a) bunurile care necesita a fi valorificate de urgenta pentru a se evita deteriorarea lor materiala sau pierderea din valoare;

b) registrele de contabilitate;

c) cambiile si alte titluri de valoare scadente sau care urmeaza a fi scadente in scurt timp, precum si actiunile ori alte titluri de participatie ale debitorului, care vor fi luate de lichidator pentru a fi incasate sau pentru a efectua activitatile de conservare cerute;

d) numerarul pe care lichidatorul il va depune in banca in contul averii debitorului.

Concomitent cu sigilarea se vor lua si masurile pentru conservarea bunurilor. Documentele vor fi predate judecatorului-sindic.

Pentru bunurile debitorului aflate in alte judete, textul art. 113 alin.4 prevede ca judecatorul-sindic va trimite notificari tribunalului din acele judete, in vederea sigilarii de urgenta a bunurilor, dupa care tribunalele vor remite judecatorului-sindic inventarele si actul de certificare a sigiliilor.

At. 114 prevede ca debitorul trebuie sa fie prezent si sa asiste la inventar numai daca judecatorul-sindic dispune in acest sens. Daca debitorul nu se va prezenta, contrar dispozitiei judecatorului-sindic, el nu va putea contesta datele din inventar. Evaluarea se va face si prin expert evaluator, pe cheltuiala averii debitorului, dar numai cu aprobarea comitetului creditorilor.

Inventarul va fi semnat de lichidator, de debitor, prin administratorul special, sau numai de lichidator, in situatia in care debitorul nu participa.

8. Efectuarea lichidarii

8.1. Regulile de baza ale lichidarii

Conform art. 116 alin. 1, lichidarea se va efectua tinandu-se seama de urmatoarele reguli de baza:

a) lichidarea se efectueaza de catre lichidator, sub controlul judecatorului sindic, in conformitate cu regulamentul de vanzare corespunzator, aprobat de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor;

b) in scopul obtinerii unui pret maxim, lichidatorul va efectua publicitatea si expunerea optima pe piata;

c) bunurile se vor vinde cat mai avantajos si cat mai curand, dar la timpul cel mai potrivit si la pretul maxim;

d) bunurile vor putea fi vandute in bloc - ca un ansamblu in stare de functionare - sau individual;

e) metoda de vanzare a bunurilor, licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua, va fi aprobata de adunarea generala a creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor.

f) in vederea vanzarii, evaluarea bunurilor, necesara pentru stabilirea pretului de vanzare directa ori a pretului de strigare, se va efectua de un expert, persoana fizica sau persoana juridica.

8.2. Vanzarea in bloc

Dispozitiile art. 116, 117 privind vanzarea in bloc a bunurilor debitorului - ca un ansamblu functional - se refera la situatia in care o parte dintre bunurile debitorului sau toate aceste bunuri se dovedesc a fi necesare pentru desfasurarea unei afaceri, iar cumparatorul le obtine la un pret nedefalcat pe bunurile componente .

Lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport care va cuprinde propunerile pentru modalitatea de vanzare in bloc. Raportul va mentiona bunurile, descrise si evaluate, ce urmeaza a fi vandute impreuna, precizandu-se si sarcinile de care, eventual, sunt grevate, insotit de propuneri vizand modalitatile de vanzare. O copie a raportului va fi depusa la grefa tribunalului pentru a fi studiata de orice persoana interesata.

Conform art. 117 al. 2 . raportul va cuprinde propuneri privind modalitatea de vanzare in bloc dupa cum urmeaza, ca modalitati:

a) vanzare prin negociere directa catre un cumparator deja identificat, cu precizarea conditiilor minime ale contractului, cum ar fi pretul si modalitatea de plata;

b) vanzare prin negociere directa, fara cumparator identificat, cu precizarea pretului minim propus. In acest caz, lichidatorul poate negocia pretul concret al vanzarii bunurilor, iar daca pretul minim nu se poate obtine, adunarea creditorilor se va intruni din nou, pentru a decide daca pretul minim initial scade sau urmeaza sa se treaca la vanzarea individuala a bunurilor;

c) vanzare prin licitatie, in conditiile prevazute de Codul de procedura civila





Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor, in termen de maximum 20 de zile de la data sedintei comitetului creditorilor, instiintandu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului si a procesului verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul.

Daca adunarea generala a creditorilor aproba raportul, judecatorul sindic va da dispozitie lichidatorului, prin incheiere sa efectueze actele si operatiunile de lichidare, in conditiile propuse in raport.

Prevederile de mai sus referitoare la vanzarea in bloc a bunurilor se aplica, in mod corespunzator si vanzarii in bloc a creantelor debitorului fata de tertele persoane (art. 117 alin. 5).

8.3. Vanzarea directa a imobilelor

Conform art. 118, imobilele vor putea fi vandute direct, in urma propunerii lichidatorului aprobata de adunarea generala a creditorilor. Propunerea va trebui sa identifice imobilul prin datele de pe teren si cele din registrele de publicitate imobiliara, sa mentioneze sarcinile de care este grevat si sa indice conditiile de supraofertare precum si data pana la care, in caz de aprobare a vanzarii sunt acceptate supraofertele.

Hotararea adunarii creditorilor pronuntata in legatura cu propunerea lichidatorului nu trebuie sa identifice cumparatorul[19].

Propunerea de mai sus va fi notificata debitorului, prin administratorul special, creditorilor care au garantii reale sau drepturi de retentie de orice fel asupra imobilului, precum si comitetului creditorilor. Propunerea va fi supusa votului adunarii creditorilor convocata la un termen de maximum 20 de zile de la data propunerii lichidatorului.

Propunerea de vanzare va fi supusa de lichidator votului adunarii creditorilor.

Sub sanctiunea nulitatii, vanzarea nu va putea fi efectuata in modalitatea directa inainte de implinirea unui termen de 30 de zile de la data ultimei publicari in ziar (art. 118 alin. 4).

In ipoteza in care in cele 30 de zile de la data ultimei publicatii in ziar se anunta o supraoferta relevanta, negocierea directa trebuie sa fie considerata ca fiind depasita si se poate constata existenta premiselor de reusita a unui concurs de oferte, in prezenta a cel putin doi competitori. Situatia creata confera certitudinea ca bunul prezinta atractie pentru cei interesati si se poate obtine un pret mai ridicat decat cel rezultat din negocierea directa.

8.4. Incheierea contractelor de vanzare

Lichidatorul va incheia contracte de vanzare-cumparare in cazul vanzarilor de bunuri imobile si mobile, in bloc sau individual, in numele debitorului. Sumele incasate ca pret vor fi depuse in contul de consemnare deschis la o banca, in conformitate cu dispozitiile art. 4 alin. 2. Recipisele vor fi predate judecatorului-sindic. In cazul licitatiei publice, procesul-verbal va fi titlul de proprietate apt de intabulare.

8.5. Consemnarea in cont bancar a veniturilor

Lichidatorul incaseaza pretul bunurilor vandute, creantele debitorului impotriva unor terte persoane, precum si veniturile obtinute din exploatarea comerciala a cladirilor si a celorlalte bunuri din averea debitorului si consemneaza sumele in acelasi cont bancar, prevazut de art. 4 alin. (2), urmand sa fie supuse distribuirii concomitent cu sumele rezultate ca urmare a vanzarii acelor bunuri.

8.6. Vanzarea valorilor mobiliare

Valorile mobiliare sunt instrumente financiare negociabile, transmisibile prin traditiune sau prin inscriere in cont, care confera drepturi egale pe categorie, dand detinatorilor dreptul la o fractiune din capitalul social al emitentului sau un drept de creanta general asupra patrimoniului emitentului si sunt susceptibile de tranzactionare pe o piata reglementata.

Valori mobiliare pot fi actiunile, obligatiunile, precum si instrumentele financiare derivate sau orice alte titluri de credit incadrate ca atare de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare[20].

Valorile mobiliare aflate in averea debitorului pot fi vandute de lichidator numai printr-o societate de valori mobiliare, conform prevederilor Legii nr. 297/2004 .

Vanzarea bunurilor din averea personala a asociatilor

In situatia in care bunurile din averea unui grup de interes economic ori a unei societati in nume colectiv sau in comandita nu sunt suficiente pentru plata creantelor inregistrate in tabelul definitiv consolidat al creantelor, impotriva grupului sau a societatii, judecatorul-sindic va autoriza executarea silita, in conditiile legii, impotriva asociatilor cu raspundere nelimitata sau, dupa caz, membrilor, pronuntand o sentinta definitiva si executorie, care va fi pusa in executare de lichidator, prin executor judecatoresc.

Ca urmare a constatarii ca bunurile existente in patrimoniul grupului de interes economic sau al societatii in nume colectiv nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul-sindic nu va da o incheiere de inchidere a procedurii, ci va continua procedura prin executare silita impotriva bunurilor din averea personala a asociatilor sau membrilor.

8.8. Distribuirea prealabila in favoarea creditorilor cu garantii reale

Creditorii cu garantii reale asupra bunurilor din averea debitorului sunt favorizati deoarece sunt platiti de catre lichidator cu prioritate din pretul vanzarii bunurilor constituite ca garantii reale in favoarea lor, conform art. 120. Din sumele rezultate ca urmarea a vanzarii bunurilor imobile ipotecate si a bunurilor constituite ca garantii reale mobiliare, vor fi acoperite, mai intai, cheltuielile aferente vanzarii acelor bunuri, inclusiv cheltuielile necesare conservarii si administrarii bunurilor si retributiile persoanelor angajate conform prevederilor art. 12 pct. 1.

Sumele ramase vor fi destinate stingerii creantelor cu garantii reale asupra bunurilor vandute. Mai intai se vor stinge creantele reprezentand dobanzi(art. 1111 C.civ.), majorari, penalitati si cheltuieli si apoi se vor stinge creantele reprezentand capitalul (art. 121 alin. 1 pct. 2 ).

Rezultatul efectuarii platilor catre creditori cu garantii reale asupra bunurilor vandute poate fi concretizat in trei ipoteze :

a) acoperirea exacta si stingerea integrala a creantelor garantate;

b) stingerea numai partiala a creantelor garantate;

c) stingerea totala a creantelor garantate si degajarea unui excedent de fonduri.

Partea, din creantele cu garantii reale, ramasa nestinsa cu pretul vanzarii bunurilor constituite ca garantie va avea regimul juridic de creanta chirografara. Aceasta creanta chirografara va concura cu celelalte creante chirografare si nu va mai produce dobanzi sau alte majorari.

Daca se sting integral creantele cu garantii reale asupra bunurilor vandute si rezulta o diferenta in plus, fondurile excedentare vor fi consemnate de lichidator in contul prevazut de art. 4 alin. 2.

Daca se fac distribuiri de sume inainte de vanzarea bunurilor care au fost constituite ca garantii in favoarea unui anumit creditor, acesta poate participa la distribuire( art. 121 alin. 3) in fraza initiala in calitate de creditor chirografar. Sumele primite de acest creditor chirografar intr-o asemenea distributie vor fi luate in calcul in momentul vanzarii bunurilor care s-au constituit ca garantie a creantei sale.

Conform prevederilor art. 121 alin 3, acest creditor nu va putea primi, in total, tinand seama si de ceea ce a primit anterior, mai mult decat pretul obtinut din vanzarea bunului constituit ca garantie a creantei sale. Asadar, suma primita la distribuirea precedenta este considerata ca un avans asupra platii cuvenite creditorului din pretul bunului constituit ca garantie a creantei sale si numai pentru motivul ca acest bun s-a vandut abia ulterior celeilalte distribuiri.

Pentru a beneficia de avantajul prioritatii reglementat prin dispozitiile art. 121 alin 1, creditorul trebuie sa posede o garantie reala legal constituita. Nu se poate prevala de acest beneficiu, spre exemplu, creditorul care a acceptat, sub incidenta dispozitiilor art 478-489 din codul comercial, un gaj fara deposedare lipsit de efecte juridice. El nu poate invoca dispozitiile art 102 pct. 2 din Titlu VI al Legii nr. 99/1999 conform carora "garantiile si sarcinile reale create potrivit legii in vigoare la data constituirii lor vor produce efecte in ceea ce priveste ordinea de preferinta si dreptul de a urmarii bunurile afectate garantiei", deoarece sunt aplicatie imediata numai noile norme privind executarea garantiilor si ordinea de preferinta[22].

Planurile de distribuire periodica intre creditori

1. Raportul si planul

Conform dispozitiilor art. 122 al Legii nr. 85/2006, la fiecare trei luni, calculate de la data inceperii lichidarii si cuprinse intr-un program de administrare a lichidarii care trebuie intocmit in 30 de zile de la numire, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante si un plan de distribuire intre creditori.

Raportul va prevedea si plata remuneratiei lichidatorului, precum si toate celelalte cheltuieli la care se refera art. 123. pct. 1.Termenul pentru prezentarea raportului si a planului de distribuire poate fi prelungit, de catre judecatorul sindic, cu cel mult o luna, pentru motive temeinice, sau poate fi scurtat.

Planul de distribuire va fi inregistrat la grefa tribunalului de catre lichidator. Totodata, lichidatorul va notifica fiecarui creditor inregistrarea. Copia raportului si copia planului de distribuire se vor afisa si la usa tribunalului. Procesul-verbal de afisare va fi intocmit si semnat de grefierul care il asista pe judecatorul-sindic in acel dosar de faliment.

Atat comitetul creditorilor cat si oricare din creditori pot contesta raportul si planul in termen de 15 zile de la afisare. Textul art. 122 alin 3 este categoric cu privire la momentul de la care se calculeaza termenul pentru formularea obiectiunilor: 15 zile de la afisarea raportului si planului. Chiar daca aceste documente au fost comunicate in fapt creditorilor, aceasta comunicare nu modifica data inceperii termenului pentru formularea de obiectiuni. Conform alin. 2 al art. 122, ceea ce se notifica fiecarui creditor este inregistrarea planului la grefa tribunalului si nu insusi planul.

Conform art. 122 al. 4, in termen de 20 de zile de la afisare, judecatorul-sindic va tine o sedinta cu lichidatorul, debitorul si creditorii in care va solutiona deodata, prin sentinta, toate contestatiile. Sentinta poate fi atacata cu recurs (art. 12) in termen de 10 zile de la comunicare, numai in ceea ce priveste modul de solutionare a contestatiilor la planul de distribuire.

Daca nu s-au inregistrat contestatii la planul de distribuire, dupa expirarea termenului legal de inregistrare a acestor contestatii, lichidatorul poate efectua distribuirea, nefiind legal prevazuta necesitatea unei aprobari a raportului de distribuire de catre judecatorul-sindic, in situatia necontestarii acestora de catre creditori.

2. Ordinea distribuirii

Intre creditorii fara garantii reale, distribuirea se va efectua, in cazul falimentului, in ordinea prevazuta de art. 123.

1. taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii instituie prin prezenta lege inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin 2, art,23, 24 si ale art. 98, alin. 3, sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. 4 ;

2. creantele izvorate din raporturi de munca;

3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;

4. creantele bugetare;

5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate mijloacelor de existenta;

6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;

7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, a celor rezultate din vanzari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;

8. alte creante chirografare;

creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:

a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respective din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;

b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.

Deci inainte de orice distribuire se recupereaza cheltuielile procedurii pe seama averii debitorului; aici se includ si cheltuielile de conservare si de administrare a bunurilor precum si creantele Administratiei Rezervelor de Stat[23]. Textul art. 5 alin. 2 al Legii nr. 82/1992(modificat) prevede ca in situatia in care debitorul se afla sub incidenta prevederilor Legii nr. 64/1995, obligatia acestui debitor de rambursare a imprumutului se asimileaza cheltuielilor efectuate pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, care se satisfac cu prioritate fata de toti creditorii. Aceasta creanta privilegiata contine atat cuantumul valoric al imprumutului efectiv acordat, cat si penalizarile de intarziere calculate pana la data deschiderii procedurii .

Urmeaza apoi creantele de munca, creditele acordate dupa deschiderea procedurii si creantele bugetare.

Dispozitiile art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 23/2000[25] consacra principiul prioritatii platii de catre agentii economici a obligatiilor, catre regiile autonome si companiile nationale mentionate. Principiul nu se aplica in procedura speciala a insolventei ci numai in procedurile de executare silita individuale sau in plaati voluntare. Dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 23/2000 nu modifica nici implicit ordinea de prioritate a creantelor stabilita prin art 124 al Legii nr. 85/2006 si nu asimileaza creantele regiilor autonome si ale companiilor nationale cu creantele privilegiate prevazute de pct. 4 al art. 122 .

Nici creantele apartinand Corpului Gardienilor Publici nu pot fi calificate drept creante bugetare apartinand bugetului local, cum este definit prin Ordonanta Guvernului nr. 39/1993. Din textele art. 24 alin. 2 si 3 din Legea nr. 26/1993 rezulta ca aceasta institutie nu primeste alocatii de la bugetul local si nu varsa la acest buget sumele necheltuite, iar incasarile pe baza contractelor incheiate ii revin in intregime si nu se vireaza la bugetul local[27].




Se platesc apoi consecutiv sumele datorate de debitor unor terti ca obligatie de intretinere, alocatii pentru minori, ori obligatii de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta, sumele destinate pentru intretinerea insasi a debitorului.

Dupa efectuarea acestor plati urmeaza pe rand, daca mai exista fonduri creditele bancare negarantate, platile creantelor provenite din livrari de produse, de servicii.

Urmeaza apoi alte creante chirografare.

Intre creditorii situati la aceeasi pozitie, sumele se distribuie proportional cu suma cu care a fost inscrisa fiecare creanta in tabelul creantelor.

O situatie aparte au sumele incasate de un creditor din urmarirea garantilor fidejusori ai debitorului. Nefiind plati efectuate de debitor, nici sume rezultate din valorificarea bunurilor debitorului, aceste sume incasate de la fidejusori sau garanti cu cautiune reala se cuvin exclusiv creditorului beneficiar al fidejusiunii sau al cautiunii reale si nu sunt supuse distribuirii in ordinea prevazuta de art. 123.

In situatia in care a vandut in bloc toate bunurile debitorului, inclusiv cele care au fost constituite ca garantii reale se va tine seama de evaluarea facuta anterior fiecarui bun, se calculeaza procentual cota pe care o reprezinta fiecare bun gajat sau ipoteca din totalul valorii bunurilor debitorilor si sumele rezultate se platesc creditorilor cu garantii reale, imediat dupa sumele mentionate la pct. 1 art. 123, prin derogare de la ordinea de prioritate obisnuita, daca garantiile au fost constituite mai inainte de a fi exigibile creantele prevazute de pct. 4 al art. 123.

3. Consemnarea unor sume (art. 127)

Conform dispozitiilor art. 127, cu ocazia distribuirilor periodice vor fi consemnate in contul prevazut de art. 4 urmatoarele sume:

1. sumele proportionale, datorate creditorilor ale caror creante sunt supuse unei conditii suspensive care nu s-a realizat inca;

2. sumele proportionale datorate proprietarilor de titluri la ordin sau la purtator, care si-au inscris creantele pe baza copiei titlului(cambia, bilete la ordin) si nu au prezentat inca originalele titlurilor.

3. sumele proportionale, datorate creantelor admise provizoriu;

4. rezervele destinate sa acopere cheltuielile viitoare ale averii debitorului

Textul art. 128, care se refera la pastrarea sumelor la banca, intr-un cont special de depozit, concordant cu noul text al art. 4 alin. 3, este adecvat si aplicarii dispozitiilor art. 127.

4. Distribuirea finala (art. 129,130)

Dupa vanzarea tuturor bunurilor din averea debitorului si dupa rezolvarea tuturor contestatiilor cu privire la creante, lichidatorul intocmeste si prezinta judecatorului-sindic raportul final si situatiile financiare finale.

Debitorului si fiecaruia dintre creditori li se comunica in copie aceste inscrisuri, iar o alta copie se afiseaza la usa tribunalului.

Intr-un termen de maxim 30 de zile de la afisarea raportului final, judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor.

Obiectiile creditorilor la raportul final trebuie sa fie inregistrate cu cel putin 5 zile inainte de data adunarii creditorilor. In sedinta adunarii creditorilor, judecatorul-sindic se pronunta prin incheiere asuprea tuturor obiectiunilor la raportul final.

Daca obiectiunile vor fi respinse in totalitate, incheierea va aproba raportul final. Daca obiectiunile vor fi admise, judecatorul-sindic va analiza necesitatea de modificare a raportului final sau de reface a acestuia. Nu participa la distribuire nici in cadrul final creantele care, la data predarii raportului final catre judecatorul-sindic, erau inca afectate de conditie.

Dupa aprobarea raportului final si in conformitate cu acesta, lichidatorul va efectua distribuirea finala a fondurilor din averea debitorului.

In cazul fondurilor nereclamate in termen de 90 de zile, acestea vor ramane in contul prevazut de art. 4, iar lichidatorul va depune extrasul de cont la registrul de valori al tribunalului. Aceste fonduri vor putea fi utilizate pentru alimentare fondului de lichidare in conditiile art. 4 alin. 4.



Ion Turcu, Tratat de insolventa, ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2006, p.490

Vasile Luha, Drept comercial, ed. Altip, Alba Iulia, 2003, p.63

Art. 32 prevede ca: "(1) Daca cererea debitorului corespunde conditiilor prevazute la art. 27, judecatorul-sindic va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii generale, iar daca prin declaratia facuta conform art. 28 alin. (1) lit. h) debitorul isi arata intentia de a intra in procedura simplificata sau nu depune documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. a) - f) si h) la termenul prevazut la art. 28 alin. (2) ori se incadreaza in una dintre categoriile prevazute la art. 1 alin. (2), judecatorul va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii simplificate.

(2) Prin incheierea de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului sa efectueze notificarile prevazute la art. 61. In cazul in care, in termen de 15 zile de la notificare, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va tine, in termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, debitorul si creditorii care se opun deschiderii procedurii, in urma careia va solutiona, deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile. Admitand opozitia, judecatorul-sindic va putea pastra deschisa procedura insolventei, cu consecinta calificarii cererii debitorului de deschidere a procedurii ca fiind prematura, sau va putea revoca incheierea de deschidere a procedurii. Deschiderea ulterioara a procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data aparitiei starii de insolventa. Reaua-credinta a debitorului trebuie dovedita de creditorul care se opune la deschiderea procedurii insolventei.

Art. 107 prevede ca: "(1) Judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin incheiere, in conditiile art. 32, intrarea in faliment in urmatoarele cazuri:

A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;

b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul-sindic;

c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, in conditiile prevazute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;

B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;

C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale;

D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului in faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3).

(2) Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment, judecatorul-sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare si va dispune:

a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului;

b) in cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum si stabilirea atributiilor si a remuneratiei acestuia, in conformitate cu criteriile aprobate prin hotarare a Guvernului;

c) in cazul procedurii simplificate, confirmarea, in calitate de lichidator al administratorului judiciar, desemnat conform art. 19 alin. (2) sau art. 34, dupa caz;

d) termenul maxim de la intrarea in faliment in cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar catre lichidator, impreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii mentionate la art. 46 alin. (2);

e) intocmirea de catre administratorul judiciar si predarea catre lichidator, in termen de maximum 10 zile de la intrarea in faliment, in cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinzand numele si adresele creditorilor si toate creantele acestora la data intrarii in faliment, cu indicarea celor nascute dupa deschiderea procedurii;

f) notificarea intrarii in faliment.

(3) In cazul intrarii in faliment, incheierea sau, dupa caz, sentinta va indica si termenele prevazute la art. 108 alin. (2) sau, dupa caz, la art. 109 alin. (2).

(4) Dupa intrarea in faliment in procedura generala, dispozitiile art. 62 - 76 vor fi aplicate, daca este necesar, in mod corespunzator, in ceea ce priveste creantele nascute intre data deschiderii procedurii si data intrarii in faliment, precum si procedura de admitere a acestora.

(5) Debitorii intrati in procedura falimentului isi acopera pierderile anuale, stabilite prin declaratia de impozit pe profit, din profiturile impozabile obtinute in toata perioada, pana la inchiderea procedurii falimentului.

Art. 94 prevede ca: "(1) Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare in conditiile de mai jos:

a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii, potrivit art. 28, a intentiei de reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta, si potrivit art. 33 alin. (6), in cazul in care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;

b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la implinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante, cu conditia sa isi fi manifestat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2);

c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2), detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante, in termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante.

(2) La cererea oricarei parti interesate, judecatorul-sindic poate scurta, pentru motive temeinice, perioadele prevazute la alin. (1).

(3) Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare.

(4) Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, intr-un interval de 5 ani anteriori formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite in baza prezentei legi si nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru infractiuni prevazute in Legea nr. 21/1996 sau ai carui administratori, directori si/sau asociati au fost condamnati definitiv pentru: bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea nr. 21/1996, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii.

(5) Nerespectarea termenelor prevazute la alin. (1) conduce la decaderea partilor respective din dreptul de a depune un plan de reorganizare si, ca urmare, la trecerea, din dispozitia judecatorului-sindic, la faliment.

Art. 46 al. 2 prevede ca: " Debitorul si/sau, dupa caz, administratorul judiciar sunt obligati sa intocmeasca si sa pastreze o lista cuprinzand toate incasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii, cu precizarea naturii si valorii acestora si a datelor de identificare a cocontractantilor.

Creantele existente la data intrarii in faliment sunt cele nascute anterior deschiderii procedurii generale si neachitate integral pe parcursul acestei proceduri. Daca unele au fost achitate partial in perioada de observatie de catre debitor in lista vor fi incluse doar partile ramase neachitate. In mod similar se procedeaza si cu creantele achitate partial in procedura de reorganizare. In acest sens a se vedea Ion Turcu, Legea procedurii insolventei, ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007, p.413

Ileana Izabela Dolache, Cosmin Horia Mihaianu, Reorganizarea judiciara si falimentul, practica judiciara, ed. Hamangiu, Bucuresti, 2006, p. 175- 176;

Art.108 prevede ca: "(1) In cazul intrarii in faliment in procedura generala, lichidatorul va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor/administratorul judiciar, mentionata la art. 107 alin. (2) lit. e), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole unde debitorul este inmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. Dispozitiile alin. (2) si (3) ale art. 61 se aplica in mod corespunzator.

(2) Notificarea va cuprinde:

a) termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor mentionate la alin. (3), in vederea intocmirii tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii in faliment, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila;

b) termenul de verificare a creantelor mentionate la alin. (3), de intocmire, afisare si comunicare a tabelului suplimentar al acestora, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. a);

c) termenul de depunere la tribunal a contestatiilor, care va fi de cel putin 10 zile inainte de data stabilita prin incheierea de intrare in faliment, pentru definitivarea tabelului definitiv consolidat;

d) termenul de intocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. b).

(3) Vor fi supuse verificarii toate creantele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, nascute dupa data deschiderii procedurii sau, dupa caz, al caror cuantum a fost modificat fata de tabelul definitiv de creante sau fata de programul de plata din planul de reorganizare, ca urmare a platilor facute dupa deschiderea procedurii.



(4) Creantele admise in tabelul definitiv de creante, in conditiile art. 74 alin. (2), nu vor mai fi supuse verificarii; titularii acestor creante vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de lichidator in tabelul suplimentar prevazut la alin. (2) lit. b).

(5) Tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creantelor admise impotriva averii debitorului, existente la data intrarii in faliment, cu respectarea dispozitiilor art. 110.

(6) Titularilor de creante nascute dupa deschiderea procedurii, care nu depun cererea de admitere a creantelor in termenul prevazut la alin. (2) lit. a), li se aplica, in mod corespunzator, prevederile art. 76.

Art. 109 prevede ca: "(1) In cazul intrarii in faliment prin procedura simplificata, lichidatorul va trimite o notificare privind intrarea in procedura falimentului si, in cazul debitorului persoana juridica, ridicarea dreptului de administrare si dizolvarea acestuia, tuturor creditorilor notificati conform art. 61, debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori registrului asociatiilor si fundatiilor in care debitorul este inmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. In cazul in care este justificata majorarea, in sensul art. 62 alin. (2), a termenelor de afisare a tabelului preliminar de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. c), si de definitivare a tabelului de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. d), noile termene astfel fixate vor fi notificate creditorilor.

(2) In cazul in care, pana la aprobarea propunerii administratorului judiciar prevazute la art. 54 alin. (4), debitorul aflat in faliment prin procedura simplificata si-a continuat activitatea, lichidatorul va notifica, in termen de 5 zile de la data intrarii in faliment, creditorii detinand creante asupra debitorului, avand prioritate conform dispozitiilor art. 123 pct. 2, nascute in perioada de observatie, solicitandu-le sa inscrie, in termen de 10 zile de la primirea notificarii, cereri de creanta insotite de documente justificative. Notificarea va cuprinde si termenele de afisare a tabelului preliminar de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. c), si de definitivare a tabelului de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. d), asa cum au fost cuprinse si in notificarea prevazuta la art. 61 alin. (1) sau la alin. (1) al prezentului articol, dupa caz. Dispozitiile alin. (2) si (3) ale art. 61 se aplica in mod corespunzator.

(3) Vor fi supuse verificarii toate creantele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, nascute dupa data deschiderii procedurii.

(4) Titularilor de creante nascute dupa deschiderea procedurii, care nu depun cererea de admitere a creantelor in termenul prevazut la alin. (2), li se aplica, in mod corespunzator, prevederile art. 76.

Art. 61 prevede ca: " (1) In urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor in conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dupa caz, in conditiile art. 32 alin. (2), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori altor registre unde debitorul este inmatriculat/inregistrat, pentru efectuarea mentiunii.

(2) Daca creditorii cu sediul sau cu domiciliul in strainatate au reprezentanti in tara, notificarea va fi trimisa acestora din urma.

(3) Notificarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza conform prevederilor Codului de procedura civila si se va publica, totodata, pe cheltuiala averii debitorului, intr-un ziar de larga circulatie si in Buletinul procedurilor de insolventa.

Art. 62 prevede ca: "(1) Notificarea va cuprinde:

a) termenul limita de depunere, de catre creditori, a opozitiilor la sentinta de deschidere a procedurii, pronuntata ca urmare a cererii formulate de debitor, in conditiile art. 32 alin. (1), precum si termenul de solutionare a opozitiilor, care nu va depasi 10 zile de la data expirarii termenului de depunere a acestora;

b) termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila;

c) termenul de verificare a creantelor, de intocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar de creante, care nu va depasi 30 de zile pentru procedura generala sau, respectiv, 15 zile, in cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului prevazut la lit. b);

d) termenul de definitivare a tabelului creantelor, care nu va depasi 30 de zile in cazul procedurii generale si, respectiv, 15 zile in cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului corespunzator fiecarei proceduri, prevazut la lit. c);

e) locul, data si ora primei sedinte a adunarii generale a creditorilor, care va avea loc in maximum 5 zile de la expirarea termenului prevazut la lit. c).

(2) In functie de circumstantele cauzei si pentru motive temeinice, judecatorul-sindic va putea hotari o majorare a termenelor prevazute la alin. (1) lit. b), c) si d) cu maximum 30, 15, respectiv 15 zile.

Art. 76 prevede ca; "(1) Cu exceptia cazului in care notificarea deschiderii procedurii s-a facut cu incalcarea dispozitiilor art. 7, titularul de creante anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creantelor pana la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1) lit. b), este decazut, cat priveste creantele respective, din urmatoarele drepturi:

1. dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii generale a creditorilor;

2. dreptul de a participa la distribuirile de sume in cadrul reorganizarii si falimentului;

3. dreptul de a-si realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanei juridice debitoare, ulterior inchiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pentru efectuarea de plati ori transferuri frauduloase.

(2) Decaderea va putea fi invocata oricand, de orice parte interesata, pe cale de actiune sau exceptie.

Art 74 prevede ca: " (1) Dupa ce toate contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul judiciar/lichidatorul va inregistra, de indata, la tribunal si va avea grija sa fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor impotriva averii debitorului, aratand suma, prioritatea si situatia - garantata sau negarantata - a fiecarei creante.

(2) Dupa inregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creantelor inregistrate in tabelul definitiv pot sa participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartitii de sume in caz de faliment in procedura simplificata.

Art. 49 prevede ca: "(1) Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, dupa cum urmeaza:

a) sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare, in sensul art. 28 alin. (1) lit. h), si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare;

b) sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.

(2) Actele, operatiunile si platile care depasesc conditiile mentionate la alin. (1) vor putea fi autorizate in exercitarea atributiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o sedinta a comitetului creditorilor in vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, in termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia.

(3) In cazul propunerilor de instrainare a bunurilor din averea debitorului grevate de garantii, se va tine seama de prevederile art. 39 referitoare la acordarea unei protectii corespunzatoare creantei garantate.

Art. 113 al.3 prevede ca: "(1) Vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comerciala, arhiva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, marfurile si orice alte bunuri mobile apartinand averii debitorului.

(2) In situatia prevazuta la art. 55, inventarul bunurilor debitorului se va face dupa obtinerea relatiilor scrise privind situatia bunurilor debitorului. Daca in urma demersurilor efectuate conform prevederilor art. 56 - 58, administratorul judiciar nu identifica nici un bun, inventarul se incheie pe baza comunicarilor scrise transmise de autoritatile relevante.

(3) Nu vor fi puse sub sigilii:

a) obiectele care vor trebui valorificate de urgenta pentru a se evita deteriorarea lor materiala sau pierderea din valoare;

b) registrele de contabilitate;

c) cambiile si alte titluri de valoare scadente sau care urmeaza a fi scadente in scurt timp, precum si actiunile ori alte titluri de participatie ale debitorului, care vor fi luate de lichidator pentru a fi incasate sau pentru a efectua activitatile de conservare cerute;

d) numerarul pe care lichidatorul il va depune in banca in contul averii debitorului.

(4) Cand debitorul are bunuri si in alte judete, judecatorul-sindic va trimite notificari tribunalelor din acele judete, in vederea sigilarii de urgenta a bunurilor.

(5) Documentele intocmite de alte tribunale, certificand ca sigiliile au fost aplicate, vor fi trimise judecatorului-sindic.

(6) In timpul actiunii de sigilare, lichidatorul va lua masurile necesare pentru conservarea bunurilor.

Art.56 prevede ca: "Pentru celeritatea procedurii de insolventa, in conditiile art. 1 alin. (2) lit. c) sau d) instanta poate stabili, pentru creditorul care a solicitat deschiderea procedurii de insolventa sau administratorul judiciar desemnat, indatoriri in ceea ce priveste prezentarea probelor cu inscrisuri, relatii scrise, poate solicita la interogatoriu persoanele identificate ca facand parte din administratia societatii, poate solicita asistenta si concursul acestora la efectuarea actelor de procedura, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei.

Art. 57 prevede ca: "Pentru celeritatea procedurii de insolventa, in conditiile art. 1 alin. (2) lit. c) sau d) instanta poate stabili, pentru creditorul care a solicitat deschiderea procedurii de insolventa sau administratorul judiciar desemnat, indatoriri in ceea ce priveste prezentarea probelor cu inscrisuri, relatii scrise, poate solicita la interogatoriu persoanele identificate ca facand parte din administratia societatii, poate solicita asistenta si concursul acestora la efectuarea actelor de procedura, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei.

Art. 58 prevede ca: "Pentru celeritatea procedurii de insolventa, in conditiile art. 1 alin. (2) lit. c) sau d) instanta poate stabili, pentru creditorul care a solicitat deschiderea procedurii de insolventa sau administratorul judiciar desemnat, indatoriri in ceea ce priveste prezentarea probelor cu inscrisuri, relatii scrise, poate solicita la interogatoriu persoanele identificate ca facand parte din administratia societatii, poate solicita asistenta si concursul acestora la efectuarea actelor de procedura, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei.

Pentru detalii a se vedea: Gheorghe Albu, Valorificarea bunurilor unei societati falite prin vanzarea in bloc, in Revista Phoenix nr.1/2002 p.10;

C.de Ap. Cluj Napoca, com., dec. nr. 1812 din 21 oct. 2003, in buletinul jurisprudentei, 2003, p.411;

Pentru detalii a se vedea Eugenia Florescu, Regimul juridic al valorilor mobiliare, ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2005, p.82.

Monitorul oficial nr. 571 din 29 iunie 2004

C.de Ap. Cluj Napoca, com., dec.nr. 76 din 13 febr. 2001, nepublicata, citata de Ion Turcu in Tratat de insolventa, ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2006, p.506;

Administratia Rezervelor de Stat este reglementata prin Legea nr.82 /1992, modificata prin O.U.g nr. 133/1999, aprobata prin legea nr. 428/2001 din monitorul oficial nr. 410 din 25 iulie 2001;

C.de Ap. Cluj Napoca, com., dec.nr. 675 din 11 sept. 2001, in Buletinul jurisprudentei, 2001, p. 416;

Monitorul oficial nr. 36 din 29 ianuarie 2000

C.de Ap. Cluj Napoca, com., dec.nr. 1053 din 6 nov. 2001, in Buletinul jurisprudentei, 2001, p.462;

C.de Ap. Cluj Napoca, com., dec.nr. 92 din 27 ian. 2004, nepublicata, citata de Ion Turcu in Tratat de insolventa, ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2006, p.510;




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate