Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE


PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE




PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE

Potrivit art.256 alin.1 C.pen., fapta consta in primirea de catre un functionar, direct sau indirect, de bani ori de alte foloase, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia.

Primirea de foloase necuvenite, fapta incriminata prin art.256 C. pen., nu este altceva decat o varianta de specie a infractiunii de luare de mita.

Infractiunea sus-amintita -manifestare antisociala incompatibila cu calitatea de functionar, ca si luarea de mita - este totusi mai putin grava decat aceasta . In literatura juridica de specialitate de specialitate s-a aratat ca cel care da sau promite inainte de a se efectua actul, o face din nevoie pentru ca actul sa fie asa cum il doreste. Cel care da dupa ce actul functional s-a efectuat, o face din multumire, de bunavoie. Inainte de efectuarea actului exista un fel de constrangere, dupa efectuare, o totala libertate . Or, aceste deosebiri, evidente, nu raman fara repercursiuni asupra gradului de pericol social al celor doua infractiuni in discutie, care - asa cum rezulta si din limitele diferite ale pedepselor prevazute de lege- este mai redus in cazul primirii de foloase necuvenite .




Conditii preexistente

  1. Obiectul infractiunii

a.)    Obiectul juridic special. Primirea de foloase necuvenite, are ca obiect juridic special relatiile sociale privitoare la activitatea de serviciu, activitate a carei buna desfasurare presupune indeplinirea cu cinste, corectitudine si probitate de catre functionari sau "alti functionari", chiar si dupa indeplinirea atributiilor de serviciu a acestor indatoriri.

Pe de alta parte, in cazul luarii de mita exista din partea subiectului activ o comportare mult mai periculoasa, el isi comercializeaza, isi vinde functia inainte sau concomitent cu indeplinirea actului care poate fi si ilegal, conditionand efectuarea acestuia de primirea unor foloase, pe cand primirea de foloase necuvenite, presupune acceptarea unor favoruri dupa ce functionarul a efectuat un act legal intrand in atributiile de serviciu.

b.)Obiectul material. Infractiunea de primire de foloase necuvenite nu este susceptibila de obiect material. Banii sau alte foloase primite de functionar constituie bunuri dobandite prin comiterea infractiunii in sensul art.118 lit.d C.pen., si nu obiectul material al infractiunii; aceste bunuri supuse confiscarii speciale, conform art.256 alin.2 C.pen. In literatura de specialitate juridica se sustine ca atunci cand foloasele necuvenite constau in prestarea unor munci (repararea unui imobil, zugravirea unor incaperi, efectuarea uneai instalatii,etc.) obiectul asupra carora se efectueaza aceste prestatii devine obiectul material al infractiunii .

B. Subiectii infractiunii

a.)Subiectul activ. In cazul infractiunii de primire de foloase necuvenite, subiectul activ nu poate fi decat un functionar sau "alt salariat" .

In practica judiciara mai veche s-a admis ca avocatul poate fi subiect al infractiunii, intrucat are calitatea de "alt salariat", in sensul art.148 C.pen. . Persoanele care indeplinesc, insa, functii in organelle de conducere sau in aparatul baroului de avocati, sunt retribuite din fondurile comune ale baroului tocmai pentru ca ele indeplinesc "o insarcinare in serviciul acestuia",in sensul prevederilor art.147 alin.2 C.pen. , astfel incat, pot fi subiecti ai infractiunii de primire de foloase necuvenite .

O persoana care coopereaza nemijlocit la comiterea faptei, dar care nu are calitatea de functionar sau "alt salariat", nu poate raspunde pentru coautorat, ci numai penru complicitate la savarsirea infractiunii. Persoana care da folosul necuvenit nu este participant si nu se pedepseste. "Nu este condamnabil sa dai, ci sa primesti un dar" .

b.)Subiectul pasiv. Infractiunea de primire de foloase necuvenite are ca subiect pasiv autoritatea publica, institutia publica sau orice alta persoana juridical in al carei serviciu se gaseste functionarul sau "salariatul", care se face vinovat de comiterea faptei.

CONTINUTUL CONSTITUTIV

  1. Latura obiectiva

a.)Elementul material. Potrivit art.256 C.pen., elemental material al infractiunii consta in actiunea de primire de catre un functionar sau de "alt salariat" a unei sume de bani sau a altor foloase. Primirea inseamna incasarea, luarea in posesie a banilor sau foloaselor care au fost remise, fie in mod direct, fie prin intermediul altei persoane.

In literatura juridica s-a decis ca, daca subiectul activ a indeplinit actul prin incalcarea indatoririlor de serviciu, fapta acestuia va putea constitui infractiunea de neglijenta in serviciu sau abuz in serviciu, dupa cum cel care a savarsit-o a actionat din culpa sau cu intentie, ori luare de mita daca se constata existenta unei intelegeri prealabile intre autor si beneficiarul acestui act ilicit .

Pentru existenta infractiunii de primire de foloase necuvenite trebuie sa fie indeplinite mai multe conditii:

Se cere ca banii sau foloasele primate de subiectul sa fie necuvenite, adica sa fie vorba de o retributie, de o rasplata pentru indeplinirea unui act concret, determinat;

Pentru existenta infractiunii se cere ca primirea banilor sau altor foloase sa aiba loc ulterior realizarii actului determinat si fara existenta unei intelegeri anterioare;

Tribunalul Suprem a decis ca dispozitiile art.256 C.pen., sanctioneaza pe functionarul care primeste bani ori alte foloase dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia, iar nu pe functionarul care- chiar daca primeste foloasele dupa efectuarea actului a conditionat indeplinirea acestuia de primirea acelor foloase sau a traficat cu functia sa .

b.)Urmarea imediata. In cazul infractiunii de primire de foloase necuvenite, urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru bunul mers al activitatii unui organ, institutii publice sau al oricarei alte persoane juridice in serviciul careia se afla faptuitorul actului de improbitate, legea necerand si neconditionand existenta infractiuni de producerea unui rezultat.

c.)Raportul de cauzalitate. Pentru existenta infractiunii pe care o analizam, este necesar sa existe o legatura de cauzalitate intre fapta(activitatea infractionala) si urmarea imediata, aceasta legatura de cauzalitate rezultand din insasi materialitatea activitatii desfasurate de faptuitor.(ex re)





B. Latura subiectiva. Primirea de foloase necuvenite se comite cu intentie directa, deoarece faptuitorul cunoscand ca banii sau foloasele ce i se ofera, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia, nu i se cuvin in mod legal, le primeste in mod voit si constient, urmarind realizarea in acest mod a faptei si implicit crearea starii de pericol mentionata anterior. Deci, fapta se savarseste cu vointa faptuitorului de a primi bani sau alte foloase dupa indeplinirea actului si cu stiinta ce foloasele sunt necuvenite.

Nu va exista infractiunea prevazuta in art.256 C.pen., in cazul in care functionarul este in eroare (nu-si da seama ca primeste foloase necuvenite legal) sau ca persoana care da banii sau alte foloase functionarului se afla in eroare (crede ca prin actiunea sa realizeaza o remuneratie legala a unei activitati de serviciu) .

FORME. MODALITATI. SANCTIUNI.

  1. Forme. La primirea de foloase necuvenite actele pregatitoare nu sunt sanctionate nici sub forma unei modalitati alternative a elementului material- deci, ca infractiune consumata-, asa cum se intampla, de pilda, la luarea de mita. Tentativa la infractiunea analizata, desi este posibila in modalitatea imperfecta, nu se pedepseste.
  2. Modalitati. Infractiunea de primire de foloase necuvenite are o singura modalitate normativa insa, poate prezenta o multitudine de modalitati faptice, determinate de diverse circumstante concrete cum ar fi, de exemplu, natura si importanta actului indeplinit anterior, natura si cuantumul foloaselor daca primirea de bani sau alte foloase s-a efectuat direct sau prin intermediar, daca initiativa a apartinut functionarului sau celui ce a dat folosul etc.
  3. Sanctiuni. In conformitate cu prevederile art.256 C.pen., infractiunea de primire de foloase necuvenite se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Potrivit art.65 C.pen., instanta poate aplica si pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, daca sunt indeplinite conditiile legale si se apreciaza, in cazul dat ca necesara.

Potrivit art.256 alin.2 C.pen., banii, valorile sau orice alte bunuri primate se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

In situatia cand activitatea infractionala a fost savarsita in participatie, iar bunurile si valorile date nu se mai gasesc, instanta este datoare sa stabileasca ce anume bunuri si valori au revenit fiecarui participant si sa-l oblige pe fiecare, separate, la plata echivalentului in bani al acelor bunuri si valori de care a profitat.

ASPECTE PROCESUALE

Actiunea penala in cazul acestei infractiuni se pune in miscare din oficiu. Cercetarea penala o efectueaza organele de politie, iar judecata in prima instanta revine judecatoriei.

TRAFICUL DE INFLUIENTA

Potrivit art.257 alin.1 C.pen.,constituie infractiunea de trafic de influienta primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase, ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influienta sau lasa sa se creada ca are influienta asupra unui functionar pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de rerviciu.

CONDITII PREEXISTENTE

  1. Obiectul infractiunii

a.) Obiectul juridic special. Infractiunea de trafic de influienta are ca obiect juridic special relatiile sociale privitoare la desfasurarea activitatii unitatilor publice sau private in conditii care sa asigure increderea si prestigiul de care sa se bucure personalul acestora. Prin comiterea faptei de catre subiectul activ, se creeaza o stare de neincredere in legatura cu corectitudinea functionarului public sau functionarului ori altor salariati.

b.) Obiectul material. In cazul infractiunii de trafic de influienta, obiectul material lipseste. In literatura juridica se sustine ca, totusi, daca faptuitorul primeste un bun exista si un obiect material constand in acel bun . De asemenea atunci cand folosul primit de faptuitor consta in prestarea unei munci de catre cumparatorul de influienta(repararea unui automibil, efectuarea unei instalatii, legarea unei colectii de carti), obiectul muncii prestate devine si obiect material al infractiunii.

Se considera, ca bunurile sau foloasele pretinse ori primite de faptuitor nu sunt obiecte materiale ale infractiunii, ci lucruri date pentru savarsirea acesteia.

  1. Subiectii infractiunii

a.)     Subiectul activ. La infractiunea de trafic de influienta subiect activ nemijlocit poate fi orice persoana. Subiectul activ poate fi chiar un functionar, dar intr-o asemenea ipoteza, acesta apare ca un simplu tert in raport cu functionarul vizat de a indeplini actul de serviciu.

b.)     Subiectul pasiv. Traficul de influienta fiind o infractiune in legatura cu serviciul poate avea ca subiect pasiv, in principal, organul de stat, institutia publica sau orice alta persoana juridical in al carei serviciu se gaseste functionarul public, functionarul ori alt salariat pentru a cariu influientare faptuitorul primeste foloase sau accepta daruri, iar in secundar, cei mentionati mai sus, in ale caror atributii de serviciu intra efectuarea unui act pentru care este real interesata persoana careia I se promite interventia si asupra careia fapta arunca suspiciune.

CONTINUTUL CONSTITUTIV

  1. Latura obiectiva

a.)    Elementul material. In cazul infractiunii de trafic de in fluienta, elementul material consta in actiunea de traficare a influientei care se poate realiza in una din urmatoarele modalitati alternative: pretinderea de la o persoana interesata a unei sume de bani sau a unui alt folos pentru a interveni pe langa un functionar asupra caruia subiectul are sau lasa sa se creada ca are influienta; acceptarea de promisiuni facute in scopul mentionat de catre o persoana interesata; primirea de la o persoana interesata, in acelasi scop, a unei sume de bani sau a altor foloase; acceptarea de daruri oferite, in vedeera aceleiasi finalitati de persoana interesata.




Termenii folositi de textul incriminator "pretindere", "primire" etc., au intelesul din vorbirea curenta si nu difera de sensul termenilor utilizati la infractiunea de luare de mita.

Pentru existenta infractiunii de trafic de influienta se cer sa fie indeplinite mai multe conditii, mai multe cerinte esentiale.

in primul rand, se cere ca subiectul activ sa aiba influienta ori sa se creada ca are influienta asupra functionarului sau "alt salariat".

A avea influienta asupra unui functionar sau "alt salariat", inseamna a avea trecere, a se bucura in mod real de increderea acestuia, a fi in mod real in bune relatii cu el . Faptuitorul va lasa sa se creada ca are influienta asupra unui functionar atunci cand, fara a avea trecere pe langa acel functionar, creaza persoanei falsa impresie ca se bucura de aceasta trecere, ca este in bune relatii cu functionarul, ca se bucura de increderea acestuia .

De asemenea, nu intereseaza daca faptuitorul atribuind un nume acelui functionar, numele atribuit este real sau fictiv. Prin urmare, esential este ca influienta faptuitorului sa fi constituit pentru persoana interesata motivul determinant al tranzactiei .

O a doua conditie pentru existenta infractiunii de trafic de influienta, consta in aceea ca subiectul activ sa promita interventia sa pe langa un functionar public spre a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

Daca nu intra in atributile de serviciu ale functionarului, fapta va constitui infractiune de inselaciune. Nu intereseaza daca interventia promisa a avut sau nu loc si nici daca prin interventie s-a urmarit efetuarea de carte functionar a unui act legal sau a unui act ilegal si nici daca acel act a fost sau nu efectuat.

In fine, o alta cerinta esentiala consta in aceea ca actiunea ce constituie elementul material al infractiunii, sa fie realizata mai inainte ca functionarul, pe langa care s-a promis ca se va interveni, sa fi indeplinit actul ce constituie obictul interventiei sau cel mai tarziu in timpul indeplinirii acestuia.

b.)    Urmarea imediata. In cazul infractiunii de trafic de influienta, realizarea elementului material are ca urmare imediata crearea unei stari de pericol in ceea ce priveste buna desfasurare a activitatii unui organ de stat, institutii sau altei persoane juridice, in serviciul careia se afla functionarul care este solicitat de faptuitor, starea de pericol izvorand din atingerea adusa prin expunerea reputatiei acestora la neincredere si suspiciune.

c.)    Raportul de cauzalitate. Infractiunea de trafic de influienta subzista numai atunci cand exista o legatura de cauzaitate intre activitatea desfasurata de faptuitor si urmarea imediata, respectiv, starea de pericol social.

  1. Latura subiectiva. Infractiunea de trafic de influienta se comite sub aspect subiectiv numai cu intentie directa, respectiv, faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si-l urmareste. Forma de vinovatie-intentia directa-deriva din scopul pentru care actioneaza faptuitorul: primeste, pretinde ori accepta banii sau alte foloase pentru a determina un functionar public, functionar sau alt salariat sa-si incalce indatoririle de serviciu prin indeplinirea sau neindeplinirea unui act ce intra in atributiile lor de serviciu.

Forme. Modalitati. Sanctiuni

A.     Forme

Actele preparatorii. Daca se examineaza esenta actiunilor incriminate ca trafic de influienta , se observa ca cel putin acceptarea de promisiuni nu este altceva decat un act pregatitor al primirii efective a unor foloase necuvenite, pe care din ratiuni de politica penala legiutorul a inteles sa-l situeze pe acelasi plan, sub raportul semnificatiei penale cu primirea de asemenea foloase.

Tentativa. In cazul traficului de influienta , legea nu contine o dispozitie de sanctionare a tentativei, potrivit art.21 alin.1 C.pen.

Infractiunea consumata. Din examinarea art.257 C.pen., rezulta ca infractiunea se consuma prin savarsirea oricareia dintre actiunile tipice prevazute alternativ in norma de incriminare; or, pretinderea de foloase care nu este decat o tentativa asimilata cu infractiunea cu infractiunea consumata, exclude existenta unei conventii intre cumparatorul si traficantul de influienta, fiind un act unilateral al celui din urma.

Tribunalul Suprem a statuat ce infractiunea de trafic de influienta se consuma in momentul in care infractorul, prevalandu-se de influienta presupusa sau reala pe care o are pe langa un functionar, pretinde bani sau alte foloase spre a-l determina sa efectueze un act, indiferenta daca ulterior a intervenit sau nu in acest sens.

B.     Modalitati. Traficul de influienta poate fi savarsit in oricare din urmatoarele modalitati: primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase; acceptarea de promisiuni de daruri.

C.     Sanctiuni. In cazul infractiunii de trafic de influienta, pedeapsa principala consta in inchisoare de la 2 la 10 ani. Desi textul nu prevede si pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, instanta de judecata o poate pronunta in cazul in care durata pedepsei inchisorii stabilita este de cel putin doi ani, si , in raport de natura si gravitatea infractiunii, de imprejurarile cauzei si persoana faptuitorului, o apreciaza ca necesara.

Conform art. 257 alin. 2 C. pen., banii, valorile sau alte bunuri la care se refera textul legal,se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

In cazul in care infractiunea de trafic de influienta s-a savarsit in participatie, instanta este obligata ca in situatia in care bunurile sau valorile date nu se mai gasesc, sa stabileasca, in mod concret, ce anume bani, valori sau orice alte bunuri au revenit fiecarui participant si sa il oblige pe fiecare separat la plata echivalentului in bani a celor bunuri si valori de care a profitat .

Aspecte procesuale.

In cazul infractiunii de trafic de influienta actiunea penala se pune in miscare din oficiu. Urmarirea penala o efectueaza procurorul, iar judecata in prima instanta revine tribunalului.



BIBLIOGRAFIE :



B.Braustein "Dreptul penal al R.P.R., Partea speciala"(partea a II-a)- Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1960, p.346

Georgeta Marcov- nota la dec. nr. 1543/1965, a Trib.reg.Galati, in J.N. nr.5/1966, p.147

In conditiile legislatiei anterioare s-a exprimat totusi si un alt punct de vedere "faptul acestei remuneratii injuste posterioare indeplinirii datoriei e tot atat de periculos.. ca si primirea de mita", (I.Ionescu-Dolj, Comentare in lucrarea colectiva", Codul penel adnotat vol. II., Bucuresti, 1937, p.122)

V.Dongoroz s.a., op.cit., vol.IV, p.147. In acest sens, a se vedea si Triv.Supr., Sect.pen.,dec.nr.25/1975, in R.R.D.nr.6/1975,p.69- Se sustine ce sumele de bani primate constituie obiectul material al infractiunii.

Asupra sensului acestor notiunii-a se vedea explicatiile date in paginile anterioare.

Trib.Supr., Sect.pen.dec.nr.2611/1973, in C.D.pe anul 1973p.426.

Art.148 C.pen.a fost abrogate. In present art.147 alin.2 C.pen., se refera si la "alti salariati".

Curtea Suprema de Justitie, Sect.pen., dec.nr.569/1990, "Probleme de drept din deciziile Curtii Supreme de Justitie"(1990-1992), Editura Orizonturi Bucuresti, 1993, p.380-383.

V.Papadopol, in lucrarea colectiva "Codul penal al R.S.R. comentat si adnotat, Partea generala", Editura Stiintifica, Bucuresti, 1972, p.157.

T.Vasiliu s.a., op.cit.,p.366

Trib.Supr.,Sect.pen.,dec.nr.1505/1979, in C.D.p.435; R.R.D nr.3/1980 p.72.

Ioana Vasiu, op.cit.,vol.II, p.354

O.Loghin, T.Toader, op.cit.,p.367

S.Kahane, in op. cit., p.154

Trib. Supr., Sect. pen., dec. nr. 1202/1983 in R.R.D. nr. 5/1984, p. 64

O. Loghin, T. Toader, "Drept penal roman partea speciala" Casa de Editura si Presa "Sansa" S.R.L. Bucuresti 1997 p. 368.

Trib.Supr.,Sect.pen.,dec.nr.6983/1970 in CD.pe anul 1970,p.414

Trib. supr., dec. de indrumare nr.3/1973, in R.R.D. nr.6/1973, p.97; T.Vasiliu, D. Pavel s.a.,op. cit., p.104




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate