Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» METODOLOGIA CERCETARII JURIDICE - TEST GRILA


METODOLOGIA CERCETARII JURIDICE - TEST GRILA




METODOLOGIA CERCETARII JURIDICE - TEST GRILA

  1. "Un ansamblu de principii, de etape si faze, de metode, tehnici si instrumente de investigare si cunoastere stiintifica a fenomenelor juridice" reprezinta definitia:
  1. metodei
  2. metodologiei cercetarii stiintifice juridice
  3. documentarea

ANS: B




  1. Cuvantul grecesc "methodos" inseamna:
  1. metoda
  2. stiinta
  3. investigatie stiintifica

ANS: A

  1. Cuvantul grecesc "logos" inseamna:
  1. metoda
  2. stiinta
  3. cuvant

ANS: B

  1. Metodologia cercetarii stiintifice este structurata astfel:
  1. metode de maxima generalitate, specifice tuturor stiintelor
  2. metode proprii unui grup de stiinte
  3. toate categoriile de metode

ANS: C

  1. Din stiintele juridico-istorice fac parte discipline ca :
  1. Istoria generala a dreptului, Istoria dreptului romanesc
  2. Dreptul civil, Dreptul penal, Dreptul administrative
  3. Nicio varianta

ANS: A

  1. Apartin stiintelor juridice de ramura urmatoarele discipline:

a.        Istoria generala a dreptului, Istoria dreptului romanesc

b.        Drept civil, Drept penal, Drept administrativ

c.        Nicio varianta

ANS: B

  1. Stiinta reda realitatea:
  1. eliminand orice aspect subiectiv
  2. raportata la om, la subiectivitatea lui
  3. in functie de ipotezele stabilite

ANS: A

  1. Structura stiintei cuprinde:
  1. chestionarul
  2. interviul
  3. ambele

ANS: C

  1. Structura stiintei cuprinde:
  1. materialul faptic acumulat istoric
  2. ipoteze confirmate si neconfirmate
  3. toate

ANS: C

  1. Cunoasterea comuna este;
  1. rod al invatarii prin ucenicie
  2. o cunoastere care are o armatura teoretica, metode de investigare, procedee de verificare a ipotezelor, un limbaj propiu
  3. ambele

ANS: A

  1. Cunoasterea stiintifica este:
  1. rod al invatarii prin ucenicie
  2. o cunoastere care are o armatura teoretica , metode de investigare, procedee de verificare a ipotezelor, un limbaj propiu
  3. niciuna

ANS: B

  1. O activitate sistematica si creatoare, menita sa sporeasca volumul de cunostinte, pentru a le utiliza pentru noi aplicatii este o definitie a :
  1. cercetarii stiintifice
  2. aplicatiei
  3. ambele

ANS: A

  1. Cerceterea stiintifica fundamentala este;
  1. o activitate teoretica sau experimentala fundamentala, care are ca scop principal acumularea de noi cunostinte
  2. o activitate de investigare originala orientata spre un scop practic specific
  3. ambele

ANS: A

  1. Cercetarea stiintifica aplicativa este:
  1. o activitate teoretica sau experimentala fundamentala, care are ca scop principal acumularea de noi cunostinte
  2. o activitate de investigare originala orientata spre un scop practic specific
  3. ambele

ANS: B

  1. Cercetarea stiintifica juridical- etape:
  1. alegerea temei, documentarea- invatarea
  2. explicarea fenomenului juridic: formularea ipotezei si verificarea ipotezei si a concluziilor stiintifice, redactarea si sustinerea publica a lucrarii
  3. toate

ANS: C

  1. Sistemul managementului in cercetarea siintifica juridica- subsisteme:
  1. organizatoric, informational, decisional
  2. cel al metodelor si tehnicilor specifice de gestiune
  3. toate

ANS: C

  1. Alegerea temei conditioneaza succesul cercetarii daca :
  1. temele complexe se divid si se incredinteaza unor echipe mai mici sau unor personae individuale
  2. tema i se potriveste ca aspiratie, pregatire si resurse disponibile
  3. ambele

ANS: C

  1. In alegerea temei trebuie respectate urmatoarele criterii:
  1. informarea - documentare prealabila alegerii temei
  2. sa se aiba in vedere importanta si actualitatea teoretica si practica a temei de cercetare, necesitatea incheierii cercetarii la termenul stability
  3. toate

ANS: C

  1. Schita proiectului de cercetare cuprinde numai unul dintre urmatoarele elemente:
  1. metodele propuse
  2. termenul de finalizare a cercetarii
  3. sursele de informare- documentare

ANS: C

  1. Proiectul temei, elaborat numai dupa terminarea documentarii bibliografice, contine numai:
  1. documentarea bibliografica
  2. modul si termenele de prelucrare a informatiilor
  3. termenul de predare la beneficiar

ANS: C

  1. Planul preliminar de structurare a lucrarii cuprinde numai:
  1. selectarea surselor
  2. argumentatia teoretica, practica, juridica si social politica
  3. note bibliografice

ANS: B

  1. Documentarea bibliografica (livresca)- scop:
  1. sa asigure cunoasterea zestrei stiintifice
  2. sa asigure cunoasterea fenomenului practic
  3. ambele

ANS: A

  1. Documentarea directa-specific:
  1. sa asigure cunoasterea zestrei stiintifice
  2. sa asigure cunoasterea fenomenului practice
  3. ambele

ANS: B

  1. Documentele primare-continut:
  1. idei sub forma de documente(legislatie romaneasca, acquis-ul comunitar, jurisprudenta)
  2. idei obtinute prin prelucrarea datelor primare
  3. ambele

ANS: A

  1. Documentele secundare contin:
  1. idei sub forma de documente ( legislatie romaneasca, acquis-ul comunitar, jurisprudenta)
  2. prelucrarea ale documentelor primare
  3. ambele

ANS: B

  1. Documentele tertiare-exemple:
  1. reviste de referate, titluri, sinteze documentare, ghiduri bibliografice
  2. bibliografii, culegeri de traduceri, sinteze de referate
  3. ambele

ANS: B

  1. Documentele microformate include:
  1. fise bibliografice
  2. benzi, discuri, CD, imagini, programul Lex 200
  3. fise de idei

ANS: B

  1. Referatul documentar se realizeaza, in etapa studierii surselor, pe baza:
  1. unei singure surse
  2. mai multor surse
  3. ambele

ANS: A

  1. Referatul documentar de sinteza se realizeaza, in etapa studierii surselor, pe baza:
  1. unei singure surse
  2. mai multor surse
  3. ambele

ANS: B

  1. Fisa de idei retine:
  1. idea si pagina
  2. datele din fisa bibliografica
  3. ambele

ANS: A

  1. Fisa bibliografica contine:
  1. numai o idée si pagina de la care s-a extras
  2. autor , titlu, oras, editura, an si numar de pagini
  3. ambele

ANS: C

  1. Explicarea fenomenului juridic- etape:
  1. formularea ipotezei
  2. verificarea ipotezei
  3. ambele

ANS: C

  1. Ipoteza poate fi definita:
  1. este o presupunere, in baza careia urmeaza sa se explice problema juridica
  2. este o teorie , in baza careia urmeaza sa se explice problema juridical
  3. ambele

ANS: A

  1. De ce este importanta relatia cauzala?
  1. pentru formularea ipotezei
  2. pentru explicarea fenomenului juridic
  3. ambele

ANS: C

  1. Modalitati de verificare a ipotezei si de fundamentare a concluziilor stiintifice-exemple:
  1. experimentul, metode cantitative
  2. studiul de caz
  3. toate

ANS: C

  1. Ipoteza cercetarii este verificata daca:
  1. toate consecintele ei concorda cu datele practicii
  2. toti factorii independenti sunt controlati
  3. ambele

ANS: A

  1. Ipoteza cercetarii este infirmata daca:
  1. nu s-au utilizat metodele de cercetare
  2. si numai o singura consecinta nu concorda cu datele practicii
  3. ambele

ANS: B

  1. Care sunt conditiile pentru redactarea stiintifica a unei lucrari?
  1. daca respecta succesiunea logica
  2. daca respecta formularea si argumentarea clara a ideilor si dimensiunilor adecvate
  3. ambele

ANS: C

  1. Care sunt conditiile pentru redactarea stiintifica a unei lucrari?
  1. daca asigura corectitudinea trimiterilor blibliografice, acuratetea gramaticala si stilistica
  2. eliminarea detaliilor inutile si repetarii ideilor si citatelor
  3. ambele

ANS: C

  1. Notele bibliografice se trimit:
  1. in subsolul paginii, la sfarsitul fiecarui capitol
  2. la sfarsitul lucrarii
  3. toate

ANS: C

  1. Indexul de termeni reprezinta:
  1. ordonarea alfabetica a cuvintelor cheie folosite in text
  2. ordonarea alfabetica a numelor propii utilizate in text
  3. niciuna

ANS: A

  1. Indexul de nume reprezinta:
  1. ordonarea alfabetica a cuvintelor cheie folosite in text
  2. ordonarea alfabetica a numelor propii utilizate in text
  3. niciuna

ANS: B





  1. Pentru investigarea fenomenelor juridice se utilizeaza:
  1. metoda statistica, metode prospective
  2. metoda tipologica
  3. toate

ANS: C

  1. Alte metode de verificare a ipotezei:
  1. metoda istorica , metoda logica
  2. metode cantitative
  3. toate

ANS: C

  1. Metoda logica- caracteristici:
  1. se coreleaza cu metoda istorica
  2. surprinde dinamica interna a raporturilor sociale
  3. ambele

ANS: C

  1. Metoda logica- aplicatii in domeniul dreptului
  1. sistematizarea si interpretarea normelor juridice
  2. activitatea de elaborare si aplicare a legilor
  3. ambele

ANS: C

  1. ISBN inseamna:
  1. International Standard Book Number (numar international de clasificare pentru carti )
  2. International Standard Serial Number (numar international de clasificare bibliografica pentru seriale si periodice)
  3. Ambele

ANS: A

  1. Clasificarea normelor juridice presupune aplicarea:
  1. metodei sociologice
  2. studiul de caz
  3. niciuna

ANS: C

  1. Metoda experimentala si metodele cantitative- caracteristici:
  1. se aplica pe un esantion mare de subiecti
  2. aduc un spor de precizie
  3. ambele

ANS: B

  1. Paragraful inseamna:
  1. cinci blancuri (spatii albe) in stanga textului
  2. un grup de mai multe randuri, continand aceeasi idée
  3. niciuna

ANS: B

  1. Numarul paginii (coloncifru) se pune in:
  1. coltul din dreapta sus, la un cm de celelalte doua margini
  2. coltul din stanga sus, la un cm de cele doua margini
  3. niciunul

ANS: A

  1. Adverbul latin [sic] plasat in citat inseamna;
  1. reproducerea exacta a greselilor din original ("asa", "chiar asa")
  2. sublinierea unei parti din citat, facuta de autorul lucrarii stiintifice("sublinierea noastra")
  3. ambele

ANS: A

  1. Metodele prospective- specific
  1. se raporteaza la functia predictiva
  2. valorizeaza functia descriptiva
  3. ambele

ANS: A

  1. Abrevierea [N.A.] inseamna:
  1. sublinierea unei parti din citat, facuta de autorul lucrarii stiintifice ("sublinierea noastra")
  2. interventia unui autor in textul altuia ("nota autorului")
  3. ambele

ANS: B

  1. Pentru a evita plagiatul ( furt intelectual) trebuie precizata sursa:
  1. (in paranteza), imediat dupa textul preluat
  2. intr-o nota de subsol
  3. ambele

ANS: A

  1. Nota de subsol precizeaza:
  1. autorul (prenume, nume), titlul, orasul, editura,anul, pagina, in ordine numerica
  2. autorul (nume, prenune), titlul, orasul, editura, anul, in ordine alfabetica
  3. niciunul

ANS: A

  1. Lista bibliografica (de la sfarsitul lucrarii) precizeaza:
  1. autorul (prenume, nume), titlul, orasul, editura, anul, pagina, in ordine numerica
  2. autorul (nume, prenume), titlul, orasul, editura, anul, in ordine alfabetica
  3. niciuna 

ANS: B

  1. Daca sunt mai mult de doi autori, in nota de subsol se trec:
  1. numele tuturor autorilor
  2. numele primului urmat de et al. ("si altii")
  3. niciunul

ANS: B

  1. Daca sunt mai mult de doi autori , in lista bibliografica de la sfarsitul lucrarii se trec:
  1. numele tuturor autorilor
  2. numele primului autor urmat de et al. ("si altii")
  3. niciunul

ANS: A

  1. Precizarea (V. supra p. 9) inseamna:
  1. trimiterea la un paragraf   anterior ("vezi mai sus in text la pag. 9")
  2. trimitere la un paragraf ulterior
  3. niciunul

ANS: A

  1. Tipul- caracterizare:
  1. retine trasaturile esentiale fenomenului juridic
  2. elimina elementele secundare
  3. niciunul

ANS: B

  1. Adverbul latin passim din precizarea [ V. pp.78, 88et passim] inseamna:
  1. trimitere la o anumita pagina
  2. "raspandit peste tot", "in diferite locuri"
  3. Niciunul

ANS: B

  1. Cuvantul latin idem inlocuieste;
  1. numele autorului, in nota de subsol, cand se repeta de mai multe ori
  2. numele autorului si titlu lucrarii, in nota de subsol, cand se repeta de mai multe ori
  3. niciunul

ANS: A

  1. Cuvantul latin ibidem inlocuieste:
  1. numele autorului, in nota de subsol, cand se repeta de mai multe ori
  2. numele autorului si titlu lucrarii, in nota de subsol, cand se repeta de mai multe ori
  3. niciunul

ANS: B

  1. Prepozitia latina apud ("dupa") precizeaza:
  1. citirea indirecta, din surse secundare
  2. citirea directa, din surse primare
  3. ambele

ANS: A

  1. Monografia este:
  1. o lucrare axata pe descrierea unei singure teme
  2. o lucrare stiintifica ampla care abordeaza unitar concluzii, principii, teorii in limitele unei stiinte
  3. niciunul

ANS: A

  1. Tratatul este:
  1. o lucrare stiintifica ampla care abordeaza o singura problema
  2. o lucrare stiintifica ampla care abordeaza unitar concluzii, principii, teorii in limitele unei stiinte
  3. niciunul

ANS: B

  1. Studiul stiintific este:
  1. o lucrare de cercetare stiintifica veritabila, care solutioneaza unele probleme si formuleaza altele noi, cu dimensiuni intre 20 si 100 pag.
  2. rezultatul partial sau final al unui studiu stiintific, cu character de informare, pe circa 10 pag.
  3. niciunul

ANS: A

  1. Comunicarea stiintifica este:
  1. o lucrare de cercetare stiintifica veritabila, care solutioneaza unele probleme si formuleaza altele noi, cu dimensiuni intre 20 si 100 pag.
  2. rezultatul partial sau final al unui studiu stiintific, cu character de informare, pe circa10 pag.
  3. Niciunul

ANS: B

  1. Lucrarea de disertatie este:
  1. o lucrare stiintifica care se sustine la sfarsitul celor trei ani de facultate, tratand o problema de specialitate, pe 50 -100 pagini
  2. o lucrare stiintifica care se sustine la sfarsitul celor doi ani de masterat, tratand o problema de specialitate, pe 50 -100 de pagini
  3. ambele

ANS: A

  1. Disertatia se defineste ca:
  1. o lucrare stiintifica care se sustine la sfarsitul celor trei ani de facultate, tratand o problema de specialitate, pe 50-100 pagini
  2. o lucrare stiintifica care se sustine la sfarsitul celor doi ani de masterat, tratand o problema de specialitate, pe 50-100 de pagini
  3. ambele

ANS: B

  1. Dreptul penal este:
  1. o disciplina juridica de ramura
  2. o disciplina juridico-istorica
  3. o disciplina de sinteza

ANS: A

  1. Din punct de vedere al finalitatii, distingem urmatoarele tipuri de cercetare:
  1. cercetare principala si secundara
  2. cercetare fundamentala si aplicata
  3. ambele

ANS: B

  1. Stiinta -componente
  1. o parte a artei
  2. structuri cognitive
  3. nucleu paradicmatic

ANS: C

  1. Metodologia cercetarii-definitie:
  1. ansamblul de etape si instrumente ale cunoasterii stiintifice
  2. teorie a argumentarii
  3. ambele

ANS: A

  1. Este o activitate creatoare si sistematica:
  1. cererea cantitativa
  2. stiinta
  3. cercetarea stiintifica

ANS: C

  1. Specificul cercetarii stiintifice:
  1. sporeste volumul cunostintelor
  2. este o activitate sistematica si creatoare
  3. ambele

ANS: C

  1. Institutul de Cercetari Juridice- apartenenta
  1. Ministerul Educatiei si Cercetarii
  2. Academiei Romane
  3. ambelor

ANS: B

  1. Academia Romana are in subordine:
  1. Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica
  2. Institutul pentru cercetarea si prevenirea criminalitatii
  3. niciuna

ANS:  C

  1. Surse documentare bibliografice- exemple:
  1. culegeri de traduceri
  2. sinteze de referate
  3. ambele

ANS: C

  1. Fisele bibliografice se intocmesc:
  1. in etapa de informare
  2. in faza de culegere a surselor
  3. ambele

ANS: B

  1. Etapele documentarii:
  1. etapa utilizarii resurselor
  2. etapa studierii surselor
  3. ambele

ANS: C

  1. Documentarea prin consultarea specialistilor- specific:
  1. se realizeaza in orice moment al elaborarii lucrarii
  2. se refera atat la aspectele teoretice, cat si la cele metodologice
  3. ambele

ANS: A



  1. O ipoteza isi dovedeste valoarea stiintifica daca:
  1. e raportata la numarul de subiecti din esantion
  2. daca valorifica micro formatele
  3. niciuna

ANS: C

  1. Cerinte ale ipotezei:
  1. sa permita previziuni
  2. sa genereze un bogat continut informational
  3. ambele

ANS: C

  1. Ce tipuri de conexiuni exista intre fenomenele juridice?
  1. relatii de cauzalitate
  2. relatii de conditionare, relatii de interdependenta
  3. toate

ANS: C

  1. Ce fel de relatie exista intre doua fenomene care se succed?
  1. relatie cauzala
  2. o relatie de conexiune
  3. ambele

ANS: A

  1. Care sunt caracteristicile experimentului?
  1. este o obsevatie provocata
  2. presupune delmitarea variabilei independente de cele dependente
  3. ambele

ANS: A

  1. Ce forme ale experimentului se aplica fenomenului juridic?:
  1. de teren sau de laborator
  2. naturale si artificiale
  3. ambele

ANS: C

  1. Care sunt principalele avantaje ale experimentului?
  1. posibilitatea repetarii
  2. se aplica si stiintelor juridice
  3. ambele

ANS: C

  1. Ce metoda se aplica in domeniul criminalisticii?
  1. metoda sociologica
  2. experimentul de laborator
  3. ambele

ANS: B

  1. Simularea - caracteristici
  1. contribuie la clarificari metodologice
  2. o forma particulara a experimentului
  3. ambele

ANS: C

  1. Care sunt etapele experimentului?
  1. alegerea unitatilor de experimentare
  2. delimitarea grupului de control de lotul experimental
  3. ambele

ANS: A

  1. Carei metode ii este propie etapa compararii influientei variabilei independente asupra variabilei dependente?
  1. comparatiei
  2. experimentului
  3. ambele

ANS: B

  1. Ce metoda are ca obiectiv cunoasterea evolutiei fenomenelor juridice?
  1. metodei tipologice
  2. metodelor prospective
  3. ambele

ANS: B

  1. Aplicarea caror metode are ca rezultat prognoza juridica?
  1. metodei sociologice
  2. metodelor cantitative
  3. niciuna

ANS: C

  1. Aplicarea metodelor cantitative in domeniul dreptului se concretizeaza si in:
  1. intocmirea statisticilor judiciare
  2. elaborarea unor noi definitii
  3. ambele

ANS: A

  1. Metoda statistica - importanta:
  1. stratifica observatiile
  2. rezultatele imediate sunt reduse la cateva valori caracteristice
  3. ambele

ANS: C

  1. Studiul de caz- specific
  1. se raporteaza la grupuri
  2. se aplica unui individ, fenomen, norma juridica
  3. ambele

ANS: B

100.Ce metoda are ca si caracteristica incursiunea in istoricul unui fenomen, al unui caz?

  1. a metodei istorice
  2. a studiului de caz
  3. ambele

ANS: B

101.Care este utilitatea studiului de caz?

  1. stabilirea unui diagnostic pentru inculpat
  2. identificarea unor asemanari intre tipuri de infractori
  3. ambele

ANS: C

102.Ce metoda se poate aplica pentru a studia personalitatea martorului sau a victimei?

  1. metoda statistica
  2. anamneza clinica
  3. ambele

ANS: B

103.Cum se pot evidentia sursele disfunctiilor personalitatii infractorului?

  1. studiul de caz
  2. metoda tipologica
  3. ambele

ANS: A

104.Ce metoda se bazeaza pe conceptul de tip?

  1. istorice
  2. experimentale
  3. niciuneia

ANS: C

105. Care sunt formele metodei comparative?

  1. analogica
  2. argumentarea
  3. ambele

ANS: A

Care este specificul metodei comparative?

  1. observarea a cel putin 2 fenomen, norme juridice,etc
  2. realizarea unor diagnoze
  3. ambele

ANS: A

Carei metode ii este specific procedeul concordantei?

  1. metodei sociologice
  2. metodei comparative
  3. ambelor

ANS: B

108. Ce procedee valorifica metoda comparativa?

  1. procedeul variatiilor concomitente
  2. procedeul diferentei
  3. ambele

ANS: C

109. Ce aplicatii in domeniul juridic cunoaste metoda comparativa?

  1. confruntarea ipotezelor cu obiectivele
  2. evaluarea unor fenomene pentru estimarea unor solutii legislative
  3. ambele

ANS: B

110. Ce etape se parcurg pentru realizarea anchetei?

a.       revederea literaturii

b.      culegerea si inregistrarea informatiilor

c.       ambele

ANS: B

111. Care sunt tehnicile specifice anchetei?

  1. chestionarul
  2. interviul
  3. ambele

ANS: C

112. Care este scopul chestionarului?

  1. evaluarea globala a unui fenomen juridic
  2. identificarea genezei relatiilor criminogene
  3. ambele

ANS: B

113. Ce categorii de intrebari delimitam in structura chestionarului?

  1. factuale si de opinie
  2. inchise si deschise
  3. ambele

ANS: C

114. Ce tipuri de chestionare se regasesc in literatura de specialitate?

  1. autoadministrate si administrate prin operatori de ancheta
  2. speciale si omnibus
  3. ambele

ANS: C

115. La ce se refera intrebarile introductive, bifurcate, de control?

  1. dimensiunile chestionarului
  2. structura chestionarului
  3. ambele

ANS: B

116.In ce domeniu se aplica mai mult interviul?

  1. teoria dreptului
  2. dreptul commercial
  3. criminology

ANS: C

117. Ce tipuri de interviu se aplica in criminologie?

  1. interviul formal si neformal
  2. interviul direct si indirect
  3. ambele

ANS: C

118. In ce scop se aplica interviul clinic?

  1. stabilirea relatiilor intre cauzele care au generat o anumita reactie a individului
  2. prognoza fenomenelor socio-juridice
  3. ambele

ANS: A

119. Din punct de vedere  al modului de relationare intre cel care intervieveaza si cel intrevievat, distingem:

  1. interviul sensibil si neutru
  2. interviul neutru si sever
  3. ambele

ANS: C

120. Sursele de analiza in cadrul tehnicii documentare sunt:

  1. dosare penale, civile, comerciale, etc
  2. scrisori, jurnale, biografii
  3. Ambele

ANS: C

121. Cum poate fi definit testul?

  1. un instrument de diagnoza si prognoza
  2. o modalitate de verificare a variantelor independente
  3. ambele

ANS: A

122. Calitatile care certifica valoarea unui test sunt:

  1. validitatea
  2. fidelitatea
  3. ambele

ANS: A

123. Ce metode se aplica in studiul personalitatii unui infractor?

  1. testelor de personalitate
  2. probelor proiective
  3. ambelor

ANS: C

124. Cum se poate anticipa potentialul delincvential al unui individ?

  1. se poate realiza cu ajutorul testelor, acesta fiind scopul lor
  2. este difiicil de realizat, deoarece pot interveni si factori circumstantiali
  3. ambele

ANS: C

125. Ce poate releva testul de personalitate?

  1. gradul de imaturitate social emotionala
  2. hiperagresivitatea in relatiile cu ceilalti
  3. ambele

ANS: C

126. Etapele cercetarii stiintifice pot fi:

  1. alegerea temei de cercetare, documentarea -invatarea
  2. explicarea fenomenului juridic, redactarea si sustinerea publica a lucrarii
  3. ambele

ANS: C

127. Sistemul managementului in cercetarea stiintifica juridica-subsisteme

  1. organizatoric, informational
  2. decizional, al metodelor si tehnicilor
  3. ambele

ANS: C






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate