Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Curtea cu jurati - institut indispensabil al procesului contradictorial


Curtea cu jurati - institut indispensabil al procesului contradictorial




Curtea cu jurati - institut indispensabil al procesului contradictorial

Desi in Republica Moldova institutul Curtii cu jurati nu are aplicare, deoarece Codul de procedura penala nu prevede aceasta procedura, totusi este necesar a accentua importanta acestui institut pentru implementarea principiului contradictorialitatii in procesul penal. Consideram ca in viitorul apropiat, o data cu dezvoltarea procesului penal, in Republica Moldova se va institui Curtea cu jurati ca un instrument caracteristic procesului penal contradictorial clasic.

Curtile cu jurati, in felul cum actioneaza actualmente in alte tari, au aparut, pentru prima data, in Anglia, care a servit drept o cucerire pentru lumea civilizata in lupta pentru libertatile progresiste la acea ora, mai ales pentru garantiile libertatii individuale ale fiecarui cetatean. Traditiile vechi engleze de infaptuire a justitiei au ramas si pana in prezent un model de asigurare a drepturilor si libertatilor persoanei si, dupa cum mentioneaza unii autori, "marile transformari sociale din ultimele secole nu au facut decat sa perfectioneze, sa amplifice si sa consacre vechile deziderate ale moralei si ale filozofiei juridice'43. Astfel, Curtile cu jurati, aparute in sec. al XVIII-lea, avand menirea de a nu permite abuzul de putere din partea judecatorilor si a statului in general, devin o parte a sistemului statal, ele ramanand ca temelie a sistemului judiciar englez actual44. La inceput, Curtea cu jurati a fost formata pentru solutionarea litigiilor financiare.




In procedura penala aparitia Curtilor cu jurati este legata de Sinodul de la 1215, cand Papa Inocentiu al III-lea a interzis slujitorilor bisericii de a exercita ceremoniile religioase in timpul ordaliilor, astfel acestea au fost lichidate si nu se mai foloseau ca metode de efectuare a anchetei judiciare. A aparut necesitatea de a introduce o noua metoda de procedura judiciara, eforturile in aceasta directie soldandu-se cu instituirea Curtilor cu Jurati.

Notiunea de juriu era definita drept un grup de persoane neprofesioni-ste chemate prin dispozitia regala pentru stabilirea vinovatiei si pronunta­rea verdictului. Aceasta procedura elibereaza judecatorul de o povara, dar si da garantii depline ca aici o persoana nu va fi invinuita pe nedrept de comiterea unei crime. Juriul care participa la proces era compus din persoane care cunosteau localitatea si obiceiurile. Ele trebuiau sa serveasca ca garanti ai persoanei impotriva samavolniciei puterii regale si judecatoresti. indeplinirea functiei de jurat se considera o datorie publica, iar eliberarea de la exercitarea ei ca un privilegiu.

Legea cu privire la Curtile cu jurati din 1825 stabilea un cenz de varsta si avere pentru candidatii in juriu: de varsta de la 21 pana la 60 ani; de avere - venitul net de la folosirea pamantului sau a casei sa nu fie mai mic de 10 lire pe an. in 1972, conform Legii despre judecata penala, cenzul de avere se anuleaza. Dreptul englez prevede ca fiecare persoana, incepand cu varsta de 17 ani, are dreptul la examinarea cauzei de Curtea cu jurati, in cazul in care pedeapsa stabilita de lege pentru comiterea infractiunii depaseste termenul de 3 luni privatiune de libertate. Daca inculpatul nu este de acord cu macar un singur punct din actul de invinui­re, atunci urmatoarea etapa a procesului judiciar este formarea juriului.

Din toate persoanele chemate pentru a participa prin tragere la sorti, se aleg 12 jurati, care intra in componenta juriului. Verdictul se pronunta cu majoritatea voturilor. Daca juratii nu pot ajunge la o intelegere, judeca­torul, care este presedinte al Curtii in proces, poate dizolva Curtea. De competenta Curtii mai tine si incriminarea altei infractiuni inculpatului, ce nu se acuza conform actului de invinuire. Astfel, Curtea il poate absolvi pe inculpat de o infractiune, dar sa-i incrimineze alta.

in Franta aparitia Curtii cu jurati este legata de Revolutia Franceza, care a lasat generatiilor urmatoare marile principii democrate, unele din ele devenind norme ale dreptului international. in acea perioada au suferit schimbari radicale toate institutiile de stat ce urmau sa devina sprijinul de baza al statalitatii Frantei. Una dintre garantiile asigurarii drepturilor si liber­tatilor individuale este ideea participarii poporului la infaptuirea justitiei.

O adanca urma in istoria Curtilor cu jurati din Franta a lasat-o perioada lui Napoleon. Acesta tindea sa organizeze o societate noua, tinand cont de tot ce este necesar pentru activitatea vitala. Codul de procedura penala de la 27 noiembrie 1908, cu unele modificari, a fost in vigoare pana in 1958. in 1941, in timpul regimului fascist, Curtile cu jurati au fost supuse unor reorganizari substantiale. Au fost lichidate cele doua colegii (juriul neprofesionisti si judecatorii profesionisti), sentinta urmand sa fie pronuntata de judecata in componenta a sase jurati si trei judecatori profesionisti.46

Noul Cod, care a intrat in vigoare la 2 martie 1959, a introdus modifi­cari esentiale in ceea ce priveste componenta Curtilor cu jurati, modifi­cand si ordinea de votare. Numarul juratilor a crescut pana la noua persoane si s-a decis ca fiecare hotarare nefavorabila pentru inculpat sa fie luata numai cu majoritatea calificata de voturi - adica nu mai putin de opt, cu scopul excluderii posibilitatii de acuzare a inculpatului sau de adoptare a unei hotarari daca impotriva acesteia au votat majoritatea juratilor.

in Germania institutia Curtilor cu jurati a fost introdusa de armata lui Napoleon, fiind acceptata de sistemul judiciar german. in unele regiuni ale Germaniei, in anii 50 ai sec. al XlX-lea s-au introdus si judecatile seffeni, in a caror componenta intrau judecatori si asesori. Deosebirea intre Curtea cu jurati si judecata seffeni consta in faptul ca in ultima functiona un singur colegiu mixt care solutiona toate chestiunile cauzei, de asemenea si termenul pedepsei, fiind alcatuita din 7-11 membri.





Codul german de procedura penala, care functioneaza cu unele modi­ficari pana in prezent, a fost adoptat la 1 februarie 1877. in Capitolul II al Codului este reglementata si procedura judiciara in Curtile cu jurati. O data cu instaurarea dictaturii fasciste, in Germania au fost lichidate bazele democratice ale procedurii penale si organizarii judiciare, justitia fiind transformata in unealta de rafuiala. Toate institutiile judiciare trec sub controlul "conducerii politice supreme'.47 La 12 septembrie 1950 este adoptata o noua lege privitor la organizarea judiciara si a procedurii penale, conform careia Curtile cu jurati au fost restabilite, in componenta lor intrand trei judecatori si sase jurati.

Un rol important il joaca Curtile cu jurati in procedura austriaca. in Austria, participarea poporului la infaptuirea justitiei este reglementata de art.91 al Constitutiei. Curtile cu jurati examineaza cauzele in compo­nenta a trei judecatori si opt jurati. in aceasta tara este stabilita drept judecata de prima instanta si judecata de seffeni in componenta a doi magistrati specializati si doi asesori, cu drepturi egale. Pe seama Curtilor cu jurati este pusa examinarea tuturor cauzelor legate de comiterea infrac­tiunilor politice, de asemenea si infractiunile pentru care se prevede ca termenul privatiunii de libertate sa depaseasca 10 ani. Pentru exercitarea functiei de jurati, aceasta fiind o datorie obsteasca, persoana nu este remunerata, primind doar unele compensatii. Pentru a indeplini functia de jurat este necesara cetatenia austriaca si varsta de 30 de ani.

Asemanatoare celor austriece sunt si Curtile cu asizi in Italia. Art. 102 al Constitutiei italiene prevede participarea directa a poporului la infaptui­rea justitiei. Curtile cu jurati au fost introduse in Italia conform decretului de la 23 martie 1931 in care se specifica ca colegiul unic solutioneaza chestiunea privind vinovatia sau nevinovatia inculpatului, aplicarea pe­depsei si pronuntarea sentintei. Aceste Curti se compuneau din doi judeca­tori si cinci asesori. in prezent, in Italia Curtile cu jurati functioneaza pe langa Curtile de Apel.

Curtile cu jurati ocupa un loc important si in sistemul organelor judi­ciare ale S.U.A. Aceasta institutie si-a pastrat importanta mai mult decat in Anglia. in S.U.A. istoria Curtilor cu jurati este strans legata de istoria tarii, institutia data fiind fondata aproximativ in aceeasi perioada cand a fost adoptata si Constitutia. Fiind prima Constitutie a statului in istoria omenirii, reglementeaza si participarea poporului la infaptuirea justitiei. Articolul 3 al Constitutiei presupune ca toate cazurile provenite din infrac­tiuni, cu exceptia celor de impiciment, sa fie solutionate de Curtile cu jurati. Dreptul persoanei de a fi judecat de concetatenii sai este un drept constitutional care este revendicat atat de cetateni, cat si de juristi profesionisti, anume din cauza ca aceasta institutie asigura incontestabil ocroti­rea si garantarea drepturilor partilor. Legislatia federala stabileste doua tipuri de juriu: juriul mare si juriul mic. Juriul mare determina daca persoana a comis infractiunea care i se incrimineaza, juriul mic este ales din randul locuitorilor localitatii respective pentru a constata daca este sau nu vino­vata persoana care se acuza. in componenta juriului intra 12 persoane, insa in unele state pot fi si mai putine. Verdictul este pronuntat prin vot secret, cu majoritatea de voturi.

Curtile cu jurati, ca institutii ale puterii judiciare, ocupa un loc impor­tant in sistemele judiciare ale tarilor cu traditii democratice. Atat reprezen­tantii poporului, cat si juristii profesionisti, vad in aceasta institutie o garantie a respectarii drepturilor si libertatilor cetatenilor, o asigurare a solutionarii obiective si nepartinitoare a cauzelor, o forma de participare a poporului la activitatea puterii a treia. Istoria Curtilor cu jurati ne dove­deste ca, aparute ca rezultat al activitatii umane, aceste institutii cu traditii bogate vor functiona atata timp cat va exista insasi puterea judiciara. In nici o perioada aceasta institutie nu a prezentat pericol pentru ordinea de drept democratica. Aceasta institutie a fost ignorata doar in timpul instau­rarii dictaturilor. in societatile civilizate insa Curtea cu jurati a fost folosita si ca garant al justitiei democratice in conditiile luptei politice. Curtea cu jurati a fost tot timpul necesara pentru confirmarea adevaru­lui si justetei. Aparitia Curtilor cu jurati este legata de necesitatea introdu­cerii in panza judecatoreasca a "elementului popular' in persoana jurati­lor. Juratii, spre deosebire de judecatorul profesionist, nu depind de structurile puterii nici din punct de vedere material, nici din punct de vedere juridic ori psihologic. Componentul cantitativ (12 jurati) si prezenta reprezentantilor diferitelor grupuri sociale ii atribuie procesului judecato­resc elementul controlului social.




Juratii reinnoiesc increderea cetatenilor in justitie, care incep sa vada in ei pe reprezentantii sai, care sunt garantii protectiei drepturilor si intere­selor lor legale. Juratii nu iau cunostinta cu materialele dosarului, pentru ca pana la inceperea judecatii la ei sa nu se formeze o idee preconceputa, pentru ca ei sa fie maximal de obiectivi si impartiali. Juratii nu au dreptul de a aprecia partea juridica a infractiunii savarsite. Ei sunt Judecatorii faptului'. Pe ei ii intereseaza in judecata numai trei intrebari: daca este demonstrat ca fapta respectiva a avut loc, daca fapta data a fost savarsita de inculpat si daca el este vinovat sau nu.

Discutia asupra problemelor mentionate se desfasoara in camera de consiliu in lipsa altor persoane si a judecatorului profesionist. in timpul examinarii cauzei de catre Curtea de jurati avocatul are posibilitate reala de a concura cu procurorul. inca o prioritate a Curtilor cu jurati este ca ele apara independenta judecatorilor. Chiar si in cazul celor mai favorabile circumstante, judecatorul, care adopta o hotarare nepopulara, nimereste sub critici opiniei publice, iar uneori si a unor functionari publici, ceea ce-i poate dauna lui, familiei sale si carierei sale. Juratii, pastrand anonima­tul dupa terminarea cauzei si nefiind cunoscuti opiniei publice, sunt o buna forma organizatorica a solutionarii cauzelor dificile, in caz daca adoptarea hotararilor de catre judecator a fost insotita de dificultati. Ne­ocupand un post oficial, nefiind legati de stat, neavand ambitii politice, ei sunt intr-adevar independenti.

Trebuie de avut in vedere ca fara Curtea cu jurati nu intotdeauna este posibila judecata independenta, iar fara judecata independenta nu este posibila intronarea legalitatii si respectului fata de lege. Independenta si inviolabilitatea juratului are mare importanta pentru justitie, insa exista o circumstanta nu mai putin, ci chiar si mai importanta: puritatea constiintei omului care a devenit jurat. Rationalitatea includerii Curtii cu jurati in sistemul judecatoresc se intemeiaza nu numai pe sperante efemere ca in virtutea naturii sale democratice va da garantii sigure impotriva unor oarecare erori judecatoresti, dar si pe apelarile la faptul ca pentru concluzia privind nevinovatia persoanei trase la raspundere penala sunt suficiente constiinta si bunul simt.

Activitatea Curtii cu jurati reduce in mare masura riscul abuzului si erorilor judecatoresti, considerabil dezvolta contradictorialitatea dezbate­rilor judiciare, contribuind astfel la rolul activ al invinuirii si apararii, excluderea din judecata a spiritului birocrat, cresterea activitatii sociale a cetatenilor, sporeste responsabilitatea lor pentru destinul oamenilor, increderea oamenilor simpli in judecata ca fiind una echitabila, dezintere­sata si obiectiva.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate