Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» FORMA STATULUI


FORMA STATULUI




FORMA STATULUI

Este un concept complex care exprima  modul de organizare a conținutului puterii, structura interna și externa a acestui conținut.

Laturile componente ale formei statului sunt: forma de guvernamant, structura de stat si regimul politic.[1]

SECTIUNEA 1

FORMA DE GUVERNAMANT




Montesquieu, in lucrarea sa ”Despre spiritul legilor”, arata ca exista trei forme de guvernamant: ”cel republican, cel monarhic si cel despotic”, definindu-le astfel: ”guvernamantul republican este acela in care intregul popor sau numai o parte a lui detine puterea suprema; cel monarhic este acela in care conduce unul singur, dar potrivit unor legi fixe si dinainte stabilite; pe cand, in cel despotic, unul singur, fara vreo lege si fara vreo regula, mana totul dupa vointa sa si capriciile sale”.[2]

La randul sau, J.J.Rousseau, in lucrarea sa ”Contractul social” distinge tot trei forme de guvernamant: democratia, aristocratia si monarhia[3], deci nu aceleasi definite de Montesquieu, dar – dupa cum rezulta din analiza pe care o efectuaza Rousseau – cu multe elemente caracteristice asemanatoare.

Forma de guvernamant desemneaza modul in care sunt constituite și funcționeaza organele supreme ale statului. Din acest punct de vedere, cele mai intalnite forme de guvernamant au fost si sunt monarhia si republica.[5]

Monarhia[6]

Ca forma de guvernamant se caracterizeaza prin aceea ca seful statului este un monarh (rege, domn, imparat, print, emir) ereditar sau desemnat, potrivit unor proceduri specifice, in functie de traditiile regimului constitutional.

Cele mai cunoscute tipuri de monarhii sunt:

a)     monarhia constitutionala, se caracterizeaza prin limitarea puterilor monarhului de catre legea fundamentala a statului (Constitutia), pe care monarhul nu o poate modifica. Totusi, monarhul poate dizolva Parlamentul, poate organiza noi alegeri, are dreptul (posibilitatea) de a respinge legile votate de Parlament.

b)     monarhia parlamentara, este forma de guvernamant caracterizata printr-o autoritate restransa a monarhului, Parlamentul fiind in fapt abilitat sa formeze guvernul pe baza majoritatii parlamentare. Aceasta forma de guvernamant exista astazi in Anglia, Belgia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda.

Republica[7]

Este aceea forma de guvernamant in care cetatenii aleg un sef de stat, denumit de regula presedinte. Guvernarea se realizeaza prin reprezentanti alesi dupa proceduri electorale. Presedintele poate fi ales direct, prin vot universal, sau de catre Parlament. Din acest punct de vedere, cele mai cunoscute forme de republica sunt:

a)     republica parlamentara, se caracterizeaza prin aceea ca seful statului este ales de catre Parlament, in fata caruia raspunde. Ca urmare, pozitia presedintelui este inferioara Parlamentului, asa cum intalnim in prezent in Germania, Austria, Italia, Finlanda, Ungaria.

b)     republica prezidentiala, se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat fie direct, prin vot universal, egal, secret si liber exprimat de catre cetateni, fie indirect, prin intermediul colegiilor electorale sau electori (cazul alegerii presedintelui SUA).

SECTIUNEA 2

STRUCTURA DE STAT[8]

Forma de organizare (sau structura de stat) inseamna impartirea interna a statului in unitati administrativ-teritoriale, sau in parti politice autonome, si raporturile dintre stat, considerat ca intreg, ti partile sale componente. Din acest punct de vedere statele se impart in state simple sau unitare si state compuse sau federative.

In statele simple exista un singur parlament, un singur guvern, un singur rand de organe judecatoresti, o singura constitutie si o singura cetatenie. Impartirea interna a statului se face in acest caz in unitati administrativ-teritoriale.

In statele compuse (federative) exista mai multe randuri de organe legislative, executive si judecatoresti – federale si ale statelor federate – mai multe constitutii, iar impartirea interna este facuta in parti politice autonome, state componente ale federatiei.



SECTIUNEA 3

REGIMUL POLITIC

A treia componenta a formei statului reprezinta ansamblul metodelor si mijloacelor de conducere a societatii, cu referire imediata la raporturile dintre stat si individ, la modul concret in care un stat asigura si garanteaza, in volum si intensitate, drepturile subiective.

Din punct de vedere al regimului politic statele se clasifica in: state democratice, state oligarhice si state monocratice (despotice).

a)     statele monocratice, se caracterizeaza prin faptul ca autoritatea publica, puterea in expresia ei directa, este exercitata de o singura persoana (monos = singur si tratos = autoritate). Indiferent cum este denumita persoana (rege, imparat, print, conducator, duce sau chiar presedinte), esential este ca puterea suprema in stat sa fie concentrata in mainile unei singure persoane. Monocratia duce in cele din urma la totalitarism, la tiranie, la despotism. Un astfel de stat, exempli gratia, a fost si Romania sub dictatura lui N. Ceausescu.

b)     statele oligarhice, se caracterizeaza prin aceea ca autoritatea publica este detinuta si exercitata de o categorie restransa de persoane, de o minoritate. Aceste grupuri oligarhice nu detin puterea in baza unui mandat acordat de popor, ci pe criterii fixe, prestabilite de: varsta (gerontocratia), avere (plutocratia), nastere (aristocratia).

c)     statele democratice, se caracterizeaza prin faptul ca autoritatea publica se intemeiaza pe vointa poporului, exprimata prin alegeri libere si corecte. Aceasta autoritate proclama si garanteaza libertatile publice, sistemul pluralist, responsabilitatea guvernantilor, exercitarea impartiala a justitiei, separarea puterilor in stat, respectarea fiintei umane si a statului de drept. Democratia inseamna domnia dreptului, domnia legii.



A se vedea C.Voicu, Teoria generala a drepturlui, editie revazuta si actualizata, Editura ”Universul Juridic”, Bucuresti, 2006, p. 77

A se vedea D.Mazilu, op.cit., apud. Montesquieu, Despre natura celor trei diferite forme de guvernamant, in Despre spiritul legilor, I, loc.cit., pp. 18 si urm.

A se vedea D.Mazilu, op.cit., apud. J.J.Rousseau, op.cit.,

A se vedea D.Mazilu, op.cit., p.111

A se vedea C.Voicu, op.cit., 2006, p. 77

Ibidem, p. 77

Ibidem, pp. 77-78

A se vedea N.Popa, Teoria generala a dreptului, Editura ”Actami”, București, 1994, p. 105

Ibidem, p. 105

A se vedea C.Voicu, op.cit., 2006, p. 79




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Drept




Testamentul olograf
Prostitutia: continut legal, subiect activ, continut constitutiv
Contractul de mandat – art. 1532 – 1599 Cod civil
PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE
Sistemul dreptului indian
Protectia creditorilor
Folosirea instrumentelor oficiale false: continut legal, subiect activ, continut constitutiv
Cetatenia
Subiectele dreptului de optiune succesorala
Tipuri istorice drept














loading...