Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Testamentul olograf


Testamentul olograf




Testamentul olograf

Codul civil prevede, in art. 859 ca: „Testamentul olograf nu este valabil decat cand este scris in tot, datat si subsemnat de mana testatorului”. Denumirea lui vine de la cuvintele grecesti holos, care inseamna intreg, total si grapfos care inseamna a scrie. Din formularea data de legiuitor vom retine, asadar, ca nu orice scriere olografa, chiar avand ca obiect transmisiunea bunurilor dupa moartea celui ce lasa mostenirea va putea fi considerata testament olograf ci numai aceea care va fi scrisa integral, semnata si datata de mana testatorului. Este aceasta o solemnitate ceruta de lege ad validitatem si nu ad probationem, altfel intervenind sanctiunea reglementata de art. 886 C. civ. Lipsa oricareia din cele trei conditii va duce la nevalabilitatea testamentului, caci ele se cer a fi indeplinite cumulativ




Ca avantaje ale acestui testament se specifica acela ca este simplu si accesibil oricarei persoane care stie sa scrie; poate fi redactat oricand si oriunde si fara nevoia participarii unor persoane straine asigurandu-se astfel secretul sau. Apoi, data fiind simplitatea formei sale, nu necesita cheltuieli pentru intocmirea sa.

Dar tocmai din simplitatea formelor sale rezulta si unele dezavantaje ale sale. Astfel, el poate fi usor sustras sau distrus, dupa moartea testatorului sau in timpul vietii sale, dar fara cunostinta sa. Nu ne asigura de protectia vointei testatorului impotriva unor influente straine si abuzive sub forma captatiei sau sugestiei sau chiar a violentei din partea celor interesati. Tot din cauza simplitatii sale el poate fi usor falsificat precum poate fi mai usor contestat decat celelalte forme de testament. In alta ordine de idei el poate cuprinde formulari confuze sau contradictorii din care este greu sa se deduca adevarata vointa a testatorului

Asa cum rezulta din textul legal, pentru validitatea testamentului olograf se cer a fi indeplinite trei conditii, cumulativ: scrierea lui in intregime de mana testatorului; datarea lui de catre testator si semnarea lui de catre acesta.

Prima conditie: testamentul sa fie scris in intregime de catre testator. Nu este valabil testamentul scris la masina de scris sau la calculator chiar daca este semnat de catre testator sau chiar daca cuprinde mentiunea ca reprezinta ultima sa vointa. Prin impunerea acestei conditii de a fi scris in intregime de mana testatorului legiuitorul previne eventualele fraude si in caz de contestatie ca testamentul provine de la defunct, da posibilitatea verificarii de scripte prin expertize de specialitate.

Scrierea se poate realiza prin orice mijloace, (cu cerneala, cu creion, cu pasta, cu creta, vopsea, carbune etc.) si pe orice material (pe hartie, pe panza, pe lemn, material plastic, sticla etc.); prin orice scriere (cu caractere de tipar sau de mana, stenografie); in orice limba cunoscuta de catre testator (chiar si intr-o limba moarta ca limba latina) pe un suport material sau mai multe (de pilda pe o singura foaie sau mai multe), cu conditia in acest caz sa existe o legatura materiala sau intelectuala intre ele pentru a constitui un act unitar. Se accepta scrierea pe etape a testamentului, nefiind nevoie nici de formule sacramentale si nici de titulatura ca atare de testament sau testament olograf. Se cere doar ca testamentul sa reprezinte ultima vointa a defunctului

In cazul in care testamentul prezinta stersaturi, adaugiri sau chiar modificari dar facute de mana testatorului, fie cu prilejul intocmirii acestuia, fie ulterior, s-a apreciat ca testamentul ramane valabil chiar daca adaugirile, stersaturile etc. nu sunt semnate si datate de catre acesta cu conditia ca ele sa fie simple corecturi sau interpretari ale dispozitiilor initiale. Daca insa este vorba de dispozitii noi, sau se inlatura unele dispozitii anterioare care duc la modificarea continutului testamentului s-a considerat ca este vorba de un nou testament si trebuie scrise, semnate si datate de mana testatorului. S-a admis si imprejurarea ca testatorul poate fi ajutat de un tert la redactarea testamentului, sau ca in caz de boala si batranete sa-i dea chiar un ajutor fizic la realizarea scrierii sprijinindu-i mana. Problema este insa ca prin acest ajutor sa nu se vicieze vointa testatorului, iar asistenta de catre un tert sa fie pur tehnica . Atunci cand testatorul nu a fost decat un instrument pasiv de exprimare a vointei altei persoane testamentul este lovit de nulitate.

In legatura cu ipoteza cand in cuprinsul testamentului apare o scriitura straina se impun unele precizari.

Astfel atunci cand scriitura straina nu are legatura cu continutul testamentului iar adaosurile nu fac corp comun cu acesta testamentul va fi valabil ca testament olograf intrucat nu exista indicii ca s-a adus astfel vreo atingere libertatii de vointa a testatorului, indiferent ca acesta a cunoscut sau nu existenta scriiturii straine. Daca scriitura interpusa in cuprinsul testamentului are legatura cu continutul acestuia trebuie facuta distinctia intre doua situatii:

– daca interventia din cuprinsul testamentului de catre tert s-a facut cu stiinta acestuia, testamentul va fi nul absolut caci nu a fost scris in intregime de catre testator;

– daca interventia tertului s-a realizat fara stiinta testatorului testamentul va fi valabil intrucat nu s-a incalcat libertatea de vointa a acestuia. Desigur insa cele scrise de catre tert nu vor fi luate in considerare.

A doua conditie este aceea ca testamentul sa fie datat de mana testatorului. Data testamentului prezinta importanta dintr-un indoit punct de vedere. In primul rand, in functie de data redactarii testamentului se poate verifica daca testatorul avea capacitatea de a testa. In al doilea rand, in cazul testamentelor succesive, cu dispozitii contrare sau incompatibile se va putea determina care anume vor fi avute in vedere tinand cont de regula potrivit careia manifestarea ultima de vointa a testatorului produce efecte, revocand dispozitiile anterioare.

Codul civil nu cuprinde dispozitii in legatura cu modul in care trebuie datat testamentul. Se admite insa ca important e faptul ca data sa fie scrisa de mana testatorului. Nu are importanta locul unde este inserata, desi de regula este plasata la sfarsitul actului; ea poate sa fie insa inserata la inceputul actului sau in cuprinsul sau, necesar e faptul de a se putea intelege ca data se refera la intregul act. Data trebuie indicata prin precizarea zilei, lunii si a anului cand testamentul a fost redactat, ea putand fi scrisa in cifre sau in litere. Se considera ca este valabil precizata si cand se face numai referire la o sarbatoare a carei data poate fi cu certitudine stabilita (bunaoara Craciun 2000). Ora si locul intocmirii testamentului nu sunt necesare. In caz de nevoie aceste elemente se vor putea dovedi prin orice mijloc de proba.

Nerespectarea acestor reguli in privinta datei, iar aceasta scrisa de testator este un element esential de forma a testamentului olograf, duce in mod logic la sanctiunea nulitatii absolute. Avand in vedere insa ca data nu are o importanta in sine ci ca element probatoriu privitor la capacitatea sau libertatea de vointa a testatorului s-au propus solutii de atenuare a rigorilor acestei sanctiuni pentru salvarea eficacitatii testamentului permitandu-se uneori stabilirea, intregirea sau rectificarea datei testamentului pe baza unor elemente intrinseci sau extrinseci testamentului. Mai multe ipoteze pot sa apara. Astfel lipsa completa a datei testamentului atrage dupa sine nulitatea absoluta a acestuia . Daca data este inexacta sau incompleta datorita unor erori involuntare se admite ca testamentul va fi considerat valabil daca data se va putea stabili corect cu elemente din cuprinsul testamentului sau completate cu elemente din afara acestuia . In caz contrar testamentul va fi nul.

In cazul in care data este falsa, si acest lucru s-a realizat in mod intentionat de catre testator, testamentul va fi nul, indiferent daca falsitatea datei se datoreaza unei fraude sau nu. Cand s-a urmarit fraudarea legii, proba falsitatii datei se va putea face nu numai cu elemente intrinseci testamentului ci si cu elemente din afara acestuia. Daca insa prin indicarea unei date false nu s-a urmarit fraudarea legii se admite numai proba intrinseca, adica cu elemente din cuprinsul testamentului. In toate ipotezele cand testamentul are data se prezuma ca ea este reala admitandu-se insa proba contrara.





A treia conditie pentru valabilitatea testamentului olograf este semnarea acestuia de catre testator. Semnatura de pe testament atesta faptul ca autorul sau recunoaste ca ii exprima vointa si il insuseste ca atare si, de asemenea, faptul ca actul a fost incheiat in forma definitiva. Altfel se poate crede ca este vorba de un proiect lipsit de eficacitate si, oricum, neinsusit de catre testator ca exprimand vointa sa. Legea nu prevede conditiile in care trebuie executata semnatura. Se admite ca ea nu trebuie neaparat sa cuprinda numele si prenumele testatorului, fiind suficienta semnatura sa obisnuita prin care sa poata fi identificat. Semnatura cu initiale este considerata valabila daca testatorul semna in mod obisnuit in acest fel. Semnatura trebuie sa fie de mana. Nu se admite ca valabila punerea parafei, stampilei ori a sigiliului. Se considera ca este nul testamentul care in locul semnaturii are pus degetul testatorului . Cei care in mod obisnuit folosesc un pseudonim pot semna cu acesta testamentul.

In ce priveste locul semnaturii, daca in mod curent aceasta se afla la sfarsitul actului, se admite ca ea poate sa fie asezata si la inceputul acestuia sau in cuprinsul sau cu conditia sa rezulte ca testatorul si-a insusit continutul intreg al testamentului si ca acesta reprezinta expresia vointei sale libere, chiar daca, de pilda, testamentul este scris pe mai multe foi de hartie. Semnatura de pe plicul in care se afla testamentul s-a considerat ca nu este valabila caci intr-adevar cei interesati ar putea introduce in el un act care sa nu reprezinte vointa testatorului

Cele trei elemente obligatorii ale testamentului trebuie sa reprezinte un tot unitar caci numai impreuna dau intreaga masura a acestui act juridic asa cum legiuitorul l-a gandit.

Codul civil prevede in art. 892 ca testamentul olograf si cel mistic inainte de a fi pus in executare trebuie sa fie prezentat unui notar public de la locul deschiderii mostenirii pentru ca acesta sa constate prin proces-verbal deschiderea lui si starea lui materiala, iar apoi se va pastra la biroul notarial respectiv. Textul nu se mai aplica, caci legea nu prevede nici o sanctiune pentru nerespectarea lui, iar testamentul va putea fi prezentat, si va avea eficienta, chiar daca va fi prezentat numai instantei de judecata cu prilejul judecarii actiunii succesorale. De altfel Legea nr. 36/1995 prevede in art. 71 alin. (5) ca doar testamentul, indiferent de forma lui, gasit cu prilejul inventarierii bunurilor succesorale se semneaza spre neschimbare si se pastreaza in depozit la biroul notarului public. Cand testamentul se prezinta notarului public cu prilejul dezbaterii succesorale necontencioase se deschide si se intocmeste un proces-verbal care constata starea lui materiala [art. 76 alin. (2)].

Forta probanta a testamentului olograf rezulta din caracterul sau de inscris sub semnatura privata chiar daca el este supus formalitatilor pe care le-am vazut. In aceasta privinta se face deosebire intre forta probanta a scriiturii si semnaturii, pe de o parte, si cea a datei testamentului, pe de alta parte.

Daca cei carora li se opune scriitura si semnatura testamentului le contesta, potrivit art. 1176 C. civ. sarcina dovedirii ca testamentul provine si este semnat de catre testator revine celor care-l invoca, dupa principiul de drept comun potrivit caruia cel ce pretinde un drept trebuie sa-l dovedeasca. Aici legatarii care pretind un drept impotriva mostenitorilor legali au sarcina probei iar, potrivit art. 1178 C. civ., instanta, la cererea lor va ordona verificarea actului, potrivit procedurii reglementate de art. 177-184 C. proc. civ. privitoare la verificarea de scripte.

In ce priveste data testamentului olograf, prin derogare de la dreptul comun, daca scriitura si semnatura au fost recunoscute de catre cei carora li se opune sau prin verificarea de scripte s-a dovedit ca apartin testatorului, se considera ca cea indicata are valoare de data certa, fara a se mai urma procedura reglementata de art. 1182 C. civ.; daca data este contestata totusi cel care o contesta are sarcina probei si nu cel care intelege sa invoce testamentul. Avand in vedere caracterul de solemnitate al datei cuprinse in testament cel care o contesta nu o va putea combate decat prin elemente intrinseci testamentului, cu exceptia fraudei sau a lipsei de discernamant a testatorului care pot fi dovedite prin orice mijloc de proba, asadar, chiar extrinseci testamentului.

A se vedea C.S.J., sectia civila, decizia nr. 1409/1992, in Deciziile C.S.J., 1990-1992, p. 130-

Nu e mai putin adevarat ca si sablonizarea prin folosirea unor formule standard introduse mecanic de catre un redactor de specialitate pot duce la falsificarea adevaratei vointe a testatorului, greu apoi de decelat de catre cei chemati a interpreta continutul testamentului, in lumina vointei reale a testatorului.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 204.

A se vedea: M. Eliescu, op. cit., p. 209; C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit., p. 836-837.



A se vedea: C.S.J., sectia civila, decizia nr. 1409/1992, in Deciziile C.S.J. 1990-1992, p. 132.; M. Eliescu, op. cit., p. 208; Fr. Deak, op. cit., p. 205; I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit., p. 504.

S-a sustinut si parerea ca lipsa datei ar fi sanctionata cu nulitatea relativa intrucat dispozitiile art. 859 C. civ. au fost edictate pentru ocrotirea intereselor testatorului. A se vedea, in acest sens, Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 2841/1974 cu Nota critica de Gh.D. Dimitrescu si Nota aprobativa de O. Gheorghiu, in R.R.D. nr. 11/1975, p. 47. Afirmatia ca prin art. 859 C. civ. se apara numai interesele testatorului nu sunt exacte caci se ocrotesc si interesele mostenitorilor care pot, in functie de aceasta, sa dovedesca, bunaoara, ca testamentul este fals sau ca la data redactarii lui testatorul nu avea discernamant etc.

A se vedea: M.B. Cantacuzino, op. cit., p. 365; Fr. Deak, op. cit., p. 207.

In acelasi sens, a se vedea: C. Statescu, op. cit., p. 161; D. Chirica, op. cit., p. 99. In sensul ca si absenta totala a datei ar putea fi suplinita in ipoteza ca cel interesat in mentinerea ca valabil a testamentului reuseste sa faca dovada datei, fie cu mijloace intrinseci acestuia sau chiar cu ajutorul elementelor extrinseci care insa isi gasesc principiul si radacina in elementele intrinseci cu care se coroboreaza, a se vedea: C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit., p. 838-840; M. Eliescu, op. cit., p. 209-211; Fr. Deak, op. cit., p. 207.

A se vedea C. Statescu, op. cit., p. 161.

A se vedea: D. Chirica, op. cit., p. 99; Fr. Deak, op. cit., p. 207.

A se vedea Trib. Suprem, col. civ., decizia nr. 2420/1955, in C.D. 1955, vol. I, p. 199.

A se vedea: M. Eliescu, op. cit., p. 212; D. Chirica, op. cit., p. 100-101; D. Macovei, op. cit., p. 78.

A se vedea, pentru solutia valabilitatii semnaturii pe plic, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit., p. 508; iar pentru o solutie in sensul ca semnatura de pe plic poate fi considerata valabila numai daca intre ea si continutul plicului se poate stabili o legatura indisolubila, a se vedea, Fr. Deak, op. cit., p. 209.

A se vedea: Trib. Suprem, col. civ., decizia nr. 292/1952, in C.D. 1952-1954, vol. I, p. 113-115; Trib. reg. Arad, decizia civila nr. 224/1955, in L.P. nr. 1/1956, p. 116-118.

Pentru forta probanta a inscrisului sub semnatura privata in general a se vedea, A. Ionascu, Probele in procesul civil, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1969, p. 134 si urm.

A se vedea: L. Cristian, Nota la decizia civila nr. 489/1966 a Trib. jud. Bacau, in R.R.D. nr. 6/1968, p. 151 si urm.; C.S.J., sectia civila, decizia nr. 1409/1992, in Deciziile C.S.J. 1990-1992, p. 132.




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Drept




Cauzele coruptiei in societatea romaneasca actuala
Obligativitatea inceperii urmaririi penale inainte de solicitarea emiterii unui mandat de perchezitie
Domeniul de aplicare - insolventa
UNIUNEA EUROPEANA
Notiunea, durata si principiile ocrotirii parintesti
Ineficacitatea legatelor
RESTRICTII LA LIBERA PRESTARE A SERVICIILOR
RASPUNDEREA PRESEDINTELUI ROMANIEI
Omisiunea sesizarii organelor judiciare: continut legal, continut constitutiv
NORMA JURIDICA














loading...