Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Cauzele coruptiei in societatea romaneasca actuala


Cauzele coruptiei in societatea romaneasca actuala




Cauzele coruptiei in societatea romaneasca actuala

Cercetarea criminologica a fenomenului coruptiei are drept obiectiv imediat identificarea si explicarea cauzelor de ordin obiectiv si subiectiv care determina savarsirea unor astfel de fapte antisociale, iar ca finalitate, propunerea unor masuri si programe eficiente de prevenire si controlare a acestui fenomen.

Exista o complexitate cauzala a genezei coruptiei, pe ansamblul sau si pe diferite forme concrete de manifestare in virtutea careia pot fi explicate nu numai explozia infractionala din prezent, ci si evolutia sa probabila.

Etiologia deviantei si delincventei nu poate fi abordata in termenii unor indicatori distincti, luati separat, ci numai tinandu-se seama de interactiunea si interconditionarea factorilor bio-psiho-sociali. Factorii criminogeni se localizeaza la nivelul macrosocialului, socialului cu grad mediu de generalizare, microsocialului si individualului, iar relationarea lor configureaza complexitatea cauzala generala si complexitatea cauzala a unor tipuri distincte de fapte penale. Procesul complex si dificil, uneori contradictoriu, de transformari si restructurari radicale pe care il implica trecerea de la un sistem politic la altul, de la economia hipercentralizata la economia de piata, are in continutul sau intense fenomene de dezorganizare sociala, inerente oricarei noi organizari. De aceea, ca si in cazul altor tipologii infractionale, cauzele de ordin individual si social ale actelor de coruptie trebuie privite intr-o stransa interdependenta si raportate la procesele schimbarii profunde care afecteaza ansamblul societatii romanesti.




Specialistii privesc coruptia ca un fenomen complex si aproape universal. Ceea ce nu inseamna ca flagelul coruptiei se manifesta in acelasi grad si cu aceleasi forme pretutindeni. In fapt, formele, cauzele si intensitatea fenomenului de coruptie difera in functie de anumiti factori economici, sociali, culturali si comportamentali. Altfel spus, coruptia ca dimensiune si forme de manifestare sunt intotdeauna expresia unui anumit context socio-cultural.[1]

a.  Factori cu rol determinant in geneza fenomenului de coruptie

Transformarile structurale produse in societatea romaneasca in ultimii ani au dezvaluit lipsa unor principii morale solide si a unui redus sentiment de responsabilitate la unii indivizi, ca urmare a unei educatii si a unei formari spirituale grav afectate de intentia de depersonalizare, intr-o societate care-si propunea uniformizarea prin reducerea pretentiilor de viata ale omului la nevoile sale primitive.

Coruptia nu poate fi desprinsa din cortegiul proceselor antrenate de profundele schimbari care afecteaza societatea din zilele noastre. Astfel, o prima cauza e negarea ordinii sociale si a legilor, ceea ce conduce la procese destructive, neurmate in timp util de procese de restructurare pe baze noi ale statului de drept.

Principala cauza a coruptiei, ca fenomen social, se afla in zona politicului. S-a manifestat din plin incoerenta politica in materia adoptarii legilor necesare functionarii statului de drept si, in special, a legilor destinate sa asigure cadrul corect de desfasurare a vietii economice. Abrogarea unora din legile anterioare (ex. Legea patrimoniului cultural-national) si neadoptarea rapida a altora (ex. Legea responsabilitatii ministeriale) ori adoptarea unor legi cu serioase vicii de fond (ex. Legea nr. 18/1990) au creat un vid legislativ tactic care a incurajat disolutia ilicita a avutiei publice (vanzarea flotei, a intreprinderilor rentabile, a terenurilor, a valorilor care trebuiau protejate).

Incapacitatea factorilor politici s-a suprapus peste o situatie-premisa deosebit de bine organizata, anume complexul birocratico-totalitar. Format timp de decenii, acest complex nu a putut fi inlaturat de evenimentele revolutionare. Consolidat, greoi si complicat, acest aparat functioneaza inca la toate nivelele administratiei de stat. In plus, in conditiile democratice, el actioneaza fara retinere, in interes propriu, fara riscul de a mai fi supravegheat si tras la raspundere de cineva. Asa s-a ajuns la obligativitatea obtinerii "bunavointei" functionarului public pentru solutionarea oricarei probleme administrative, situatie inrautatita uneori de utilizarea functiilor publice ca recompensa pentru clientele partidelor politice, ducand, in final, la politizarea administratiei. Neaplicarea criteriului profesionalismului si competentei afecteaza serios activitatea administratiei de stat si, implicit, a institutiilor abilitate sa depisteze sau sa sanctioneaza coruptia.

Starea de criza economica rezultata din starea de dereglare a normelor care guverneaza aria economicului a favorizat aparitia unui "homo economicus" hraparet, necinstit, agresiv, incapabil sa recunoasca valoarea unei norme legale sau morale.

Coruptia isi mai are sorgintea si in descentralizarea deciziilor si a structurilor administrative, autonomia functionala si liberalizarea economica la nivelul institutiilor publice si al agentilor economici, in conditiile lipsei de fermitate si de autoritate a organelor de control si institutiilor publice, precum si in intarzierea restabilirii legalitatii incalcate, in absenta unei legislatii corespunzatoare, in implicarea directa in acte de coruptie si alte infractiuni a celor desemnati sa apere legea, in imoralitatea unor functionari ai statului.

Legislatia e si ea un factor coruptogen in sensul ca unele acte normative incita la ilegalitati.[2]

b.  Factori cu caracter agravant in amplificarea coruptiei

Factorii care genereaza amplificarea coruptiei sunt multipli. Se considera ca, in perioada actuala, coruptia este favorizata, in special la nivel local, in principalele sfere de activitate sociala, constand in scaderea controlului social si normativ, criza de autoritate si credibilitate a unor institutii si organe, slaba influenta a normelor legale asupra conduitei indivizilor, toleranta manifestata de cei care controleaza aplicarea legii, implicarea unor functionari publici in activitati ilegale si abuzuri.

De amplificarea coruptiei sunt responsabile vechile structuri si grupari ale vechiului regim care dispun de resurse financiare importante, ca si modul defectuos, inadecvat si chiar ilicit in care se desfasoara procesul de privatizare. Dupa castigarea puterii in urma alegerilor generale, libere si democratice, factorii de putere au esuat in planul competentei celor numiti in posturile cheie ale proceselor economice majore.




Asa cum am precizat la punctul a ca legislatia incita la fapte de coruptie, atunci administratia e un amplificator al fenomenului coruptiei.

c.  Factori generali si specifici care influenteaza sau determina fenomenul de coruptie

Ca si in cazul altor tipologii infractionale, cauzele de ordin individual si social ale actelor de coruptie trebuie privite intr-o stransa interdependenta si raportate la procesele schimbarii profunde care afecteaza societatea romaneasca in ansamblul ei.

Astfel, avem cauze economice: starea de saracie, deteriorarea nivelului de trai, criza din economie (haos economic, absenta controlului, a legislatiei, modul inadecvat de privatizare, insuficienta delimitare intre proprietatea de stat si cea privata), somajul, incompetenta profesionala, mentinerea vechilor structuri in economie etc.

Dintre cauzele morale se desprind dorinta de parvenire si imbogatire prin mijloace ilicite, deficientele morale generale ale indivizilor (lacomia, necinstea, imoralitatea, etc.), mentalitatile mostenite in perioada regimului comunist; lipsa de moralitate a factorilor de putere si a aparatorilor legalitatii, perceperea schimbarii ca o excelenta oportunitate pentru savarsirea unor fapte antisociale orientate spre profit, pasivitatea opiniei publice.

Fara indoiala ca principalele cauze care determina si amplifica fenomenul coruptiei (favorizeaza coruptia ca fenomen social) se afla in zona politicului[3]: lipsa de competenta si de fermitate a autoritatilor politice si economice in exercitarea unui control eficient, implicarea directa a puterii si liderilor politici in acte de coruptie, perpetuarea vechilor structuri la nivelul puterii, ineficienta functionarii institutiilor politice, "setea" de putere politica, chiar cu riscul tolerarii coruptiei, ritmul lent imprimat de autoritati procesului de democratizare.

Fenomenul de coruptie este privit astazi ca o "maladie" a unui organism social bolnav, macinat de conflicte endemice si dominat de o puternica tendinta de dereglare in toate planurile si la toate nivelele.[4]



v. H. Benaissa, "Corruption and the Socio-Cultural Context" (Coruptia si contextul socio-cultural), A cincea conferinta internationala anticoruptie. Amsterdam, 1992

v. J. Blalock, "Mismanagement and corruption" (Proasta organizare si coruptia), A cincea conferinta internationala anticoruptie. Amsterdam, 1992

V. Dobrinoiu, "Coruptia in dreptul penal roman", Ed. Atlas Lex, Bucuresti, 1995

D. Banciu, S. Radulescu, op. cit. pag. 112




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate