Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Efectele intre adevaratul mostenitor si terti


Efectele intre adevaratul mostenitor si terti




Efectele intre adevaratul mostenitor si terti

Mostenitorul aparent putea, atata timp cat bunurile succesorale s-au aflat in posesia sa, sa incheie diferite acte juridice cu tertii cu privire la acestea. Se pune atunci problema soartei unor atari acte juridice ca urmare a admiterii actiunii in petitie de ereditate. Solutia este diferita in functie de natura actului juridic.

Astfel se admite ca actele de conservare si administrare a patrimoniului succesoral se mentin, devenind opozabile si adevaratului proprietar intrucat ii profita si acestuia. Se mentin, in temeiul art. 1909 C. civ. actele de instrainare a mobilelor, daca tertul dobanditor a fost de buna-credinta.




In privinta actelor de dispozitie privitoare la imobilele succesorale in practica judiciara , urmata de doctrina s-a adus un remediu principiilor consacrate in materie: nemo plus iuris alium transfere potest si resoluto dantis resolvitur ius accipientis prin aceea ca a construit asa-numita «teorie a mostenitorului aparent», bazata pe regula error comunis facit ius. In lumina acestei teorii actele de dispozitie privitoare la imobilele unei succesiuni sunt considerate valabile daca sunt indeplinite urmatoarele conditiuni:

– actul juridic de instrainare sa fie un act cu titlu particular si nu o cesiune de drepturi succesorale, intrucat acestea din urma au un caracter universal sau cu titlu universal, cesionarul aflandu-se exact in situatia mostenitorului aparent, supus pericolului de a fi evins;

– actul juridic sa aiba caracter oneros. Daca actul de instrainare este cu titlu gratuit este preferat adevaratul mostenitor care incearca sa previna o paguba (certat de damno vitando) in fata tertului dobanditor care ar cauta sa mentina un castig (certat de lucro captando)

– tertul dobanditor sa fie de buna-credinta in momentul cumpararii, adica pe baza unei erori comune si invincibile sa fi crezut ca a contractat cu adevaratul mostenitor 4 .

Daca, asadar, actul de instrainare, care indeplineste aceste conditii va fi mentinut, mostenitorul aparent va fi obligat la restituire prin echivalent, in functie de faptul daca a fost de buna sau de rea-credinta, iar daca actul s-ar desfiinta prin aplicarea principiului resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, tertul va fi obligat la restituire fata de adevaratul mostenitor, avand insa actiune pentru evictiune impotriva mostenitorului aparent.



A se vedea: Trib. Suprem, col. civ., decizia nr. 1433/1957, in C.D. 1957, p. 70 si urm.; Trib. Suprem, col. civ., decizia nr. 292/1952, in C.D. 1952-1955, p. 113-115.

A se vedea: M. Eliescu, op. cit., p. 197-200; C. Statescu, op. cit., p. 229; D. Chirica, op. cit., p. 274.

A se vedea M.B. Cantacuzino, op. cit., p. 225.

A se vedea: Camelia Toader, R. Popescu, Consideratii in legatura cu aplicarea principiului aparentei in drept in materia mostenirii, in Dreptul nr. 9/1993, p. 37-38; B. Diamant si V. Luncean, Nota la sentinta civila a Jud. Medias, in Dreptul nr. 3/1993, p. 67-70.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate