Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Dreptul american


Dreptul american


Dreptul american

Dreptul Statelor Unite ale Americii face parte din marea familie de common-law, sursa sa imediata fiind dreptul englez, care a fost transplantat pe continentul american, recunoscandu-si insa radacinile indepartate mediate in dreptul roman, filosofia greaca, morala crestina, care au contribuit decisiv la formarea dreptului Europei Occidentale [1].

Asemanarile dintre dreptul englez si dreptul SUA in privinta structurii izvoarelor, a principalelor institutii, a gandirii juridice, nu estompeaza insa particularitatile dreptului american.

Deosebirile se datoreaza, in primul rand, structuri federale a Statelor Unite. Nu trebuie omis, de asemenea, nici faptul ca asupra dreptului american, influenta sistemelor romaniste si indeosebi a dreptului francez s-a facut resimtita mult mai puternic decat asupra dreptului englez. Este de mentionat ca unul dintre statele ce intra in componenta S.U.A., Lousiana, fosta colonie franceza, a receptat dreptul francez si poseda coduri dupa modelul celor franceze.



Specificitatea dreptului american poate fi inteleasa daca avem in vedere perioada coloniala. Astfel, coloniile engleze din America de Nord nu au fost niciodata unificate si nu au avut legaturi juridice intre ele. Cand cele 13 colonii s-au proclamat independente, ele au format o federatie, dar si-au pastrat autonomia legislativa. Cea mai mare parte a coloniilor au fost la inceput "colonii proprietate". Coroana britanica acorda unui "proprietar" terenuri in America cu dreptul de a le coloniza si guverna in numele regelui, contra unei plati.

In cadrul acestora "proprietarii" se bucurau de o adevarata autonomie juridica, ce le-a permis sa creeze variante locale de drept.

Problema dreptului aplicabil in coloniile engleze s-a pus pentru prima data in anul 1608, in legatura cu cazul Calvin.

S-a statuat atunci ca dreptul englez urmeaza pe supusii britanici atunci cand se stabilesc pe teritorii "ce n-au fost stapanite pana atunci de natiunile civilizate" in masura in care aceste norme sunt potrivite cu conditiile de viata existente in aceste teritorii. Dobandirea independentei in 1776 a marcat momentul de nastere a dreptului american. Daca regulile de common-law si equity au fost in general acceptate ca atare, cele de statute-law, reprezentand legea scrisa a fostei metropole, au fost repudiate. A aparut in schimb o legislatie a noului stat, menita sa inlocuiasca pe cea engleza.

Datorita structurii feudale, legislatiei statelor din cuprinsul federatiei i se va adauga legislatia uniunii. Cel de-al X-lea amendament la Constitutia S.U.A. adoptat in 1791, stabileste principiul competentei legislative a statelor membre ale federatiei. Organele federale nu au decat in mod exceptional competenta de a legifera si numai in masura in care se intemeiaza pe un text din Constitutie. Curtea Suprema a Statelor Unite controleaza prin intermediul unui recurs special, conformitatea cu Constitutia a legilor emise de diferitele state membre ale Uniunii, avand competenta sa anuleze legile care sunt neconstitutionale.

Dreptul american ramane un drept al precedentelor, common-law si equity sunt izvoare principale, constatand, in acelasi timp, rolul insemnat al legii.

Cat priveste specificul common-law-ului avand in vedere structura federala a statului, disputa jurisprudentiala si doctrinara in aceasta materie a relevat ca nu exista un common-law federal, ci doar un common-law specific fiecarui stat constatandu-se insa si o anumita unitate fundamentala a common-law-ului din S.U.A. De notat ca, spre deosebire de dreptul englez, dreptul american cunoaste si posibilitatea revirimentului de jurisprudenta. Curtea suprema a Statelor Unite si curtile supreme nu sunt tinute sa isi respecte propriile decizii, putandu-se deci pronunta, in alte spete, in chip diferit.

Equity, de asemenea, a avut o evolutie specifica in dreptul american. Asa de pilda, ca o particularitate importanta, equity complineste rolul pe care il au in Anglia instantele ecleziastice care au in competenta actiunile de dreptul familiei, cum ar fi divortul sau anularea casatoriei, materia fiind reglementata de dreptul canonic, in conditiile in care S.U.A. nu cunosc nici dreptul canonic, nici instantele ecleziastice.

Common-law si equity impreuna formeaza in S.U.A. obiectul unor sistematizari si culegeri de o deosebita importanta practica si teoretica. Astfel este "Restatement of the Law", o vasta culegere de jurisprudenta sistematizata care se bucura de autoritate stiintifica sau "Annotated Report System", colectie inceputa inca din 1871 si continuata astazi prin American Law Reports. Actele normative sunt publicate in culegeri specializaate dintre care cele mai insemnate sunt "Status at Large" si "Session Laws". In fata marcatei tendinte a legilor, unele state au incercat chiar sa adopte coduri (California, Dakota de Nord, Dakota de Sud, Montana s.a.) care sunt inca percepute de catre juristi americani mai degraba ca incercari de consolidare a jurisprudentei existente in materie, decat ca adevarate acte normative.



H. J. Berman, Talks on American Law, New York, 1971, pag. 3 - 19; R. David, op. Cit., pag. 319 - 467; V.D. Zlatescu, op. cit., pag. 170 - 178 s. a.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate