Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Raspunderea juridica


Raspunderea juridica




Raspunderea juridica
1. Conceptul raspunderii juridice

Dreptul ca fenomen social are finalitati complexe la nivel macro si micro-social referitoare la asigurarea coerentei, functionalitatii si autoreglarii sistemului social, in solutionarea conflictelor relatiilor interumane, in apararea si promovarea valorilor sociale, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. In acest sens, normele juridice orienteaza, stimuleaza, influenteaza si determina comportamente umane, interventia sa normativa specifica, de natura imperativa, fiind asigurata la nevoie prin forta de constrangere a statului. Nu orice conduita umana are relevanta din punct de vedere juridic, ci numai aceea care cade, intr-o forma sau alta, sub incidenta normelor juridice. Conduita umana poate sa fie conforma normelor juridice sau, dimpotriva, sa contravina acestora. In primul caz, conduita este licita, legala, iar in al doilea caz, ea este ilicita sau ilegala.




Conduita licita este exprimata in anumite actiuni sau in abtinerea de a savarsi anumite actiuni prin care subiectele de drept folosesc in limitele prescrise drepturile subiective sau isi indeplinesc obligatiile juridice pe care le au. Deci, conduita licita este data de actiunile sau inactiunile conforme sau chiar determinate de normele juridice.

Pentru calificarea comportarii licite nu intereseaza motivele, care pot fi extrem de diverse, de la convingere, pana la teama de pedeapsa, ce determina persoana la o asemenea comportare. Trebuie retinut insa ca are valoare juridica numai comportarea constienta, responsabila.

Astfel, comportarea unui alienat mintal nu are valoare juridica, nu poate fi calificata ca licita sau ilicita, deoarece ea nu este rezultatul unei deliberari constiente si ca atare, alienatul mintal nu poate avea raspunderea juridica a faptelor sale.

Conduita ilicita consta intr-o actiune sau inactiune contrara prevederilor normelor juridice, savarsite de o persoana care are capacitatea de a raspunde pentru faptele sale. In principiu, incalcarea prevederilor normelor juridice atrage raspunderea juridica a persoanei vinovate.

Dintr-o perspectiva mai larga se poate aprecia ca raspunderea juridica este o expresie specifica a ideii de responsabilitate sociala in conformitate cu care, fiecare om trebuie sa isi asume si sa suporte consecintele faptelor sale. Oamenii traiesc in societate si pe parcursul istoriei isi castiga diverse grade de libertate, dar aceasta nu inseamna in nici un caz liber arbitru, a actiona dupa bunul plac. Fiecare individ trebuie sa accepte si sa permita libertatea altuia.

Pe de alta parte, colectivitatea insasi nu poate ramane indiferenta fata de comportamentele care incalca regulile sociale. Raspunderea indivizilor fata de comportamentele lor poate avea forme diverse: politica, morala, religioasa, culturala, juridica. In cazul raspunderii juridice se pot remarca o serie de caracteristici care sunt conferite de specificul dreptului, al normelor si sanctiunii juridice, de faptul ca ea implica, in diverse grade constrangerea statala.

Raspunderea juridica poate fi definita ca un raport statornicit de lege, de norma juridica, intre autorul incalcarii normelor juridice si stat, reprezentat prin agentii autoritatii, care pot sa fie instantele de judecata, functionarii de stat sau alti agenti ai puterii publice. Continutul acestui raport este complex, fiind format in esenta din dreptul statului ca reprezentant al societatii de a aplica sanctiunile prevazute de normele juridice persoanelor care incalca prevederile legile si obligatia acestor persoane de a se supune sanctiunilor legale, in vederea restabilirii ordinii de drept.

Intre raspunderea juridica si sanctiunea juridica se instituie relatii complexe. Astfel, sanctiunea juridica apare ca o premisa a institutiei raspunderii juridice, deoarece raspunderea juridica are ca temei incalcarea normelor juridice dotate prin excelenta cu sanctiuni juridice. Apoi, sanctiunea juridica constituie asa cum am aratat, obiectul raspunderii juridice, ea aflandu-se la capatul acesteia ca scop, ca finalitate, desi singura a raspunderii juridice. Din aceasta perspectiva, raspunderea juridica apare ca un cadru juridic de realizare si intruchipare a sanctiunii juridice.

Sanctiunea juridica poate consta in restituirea unui lucru, anularea unui act, repararea unei pagube, cat si intr-o pedeapsa. Aceasta din urma ca specie a sanctiunii juridice este caracterizata prin faptul ca ea implica constrangere, suferinta chiar, exercitata de stat, in numele societatii in mod nemijlocit asupra persoanei si a atributelor ei esentiale. Cele mai semnificative pedepse sunt cele din domeniul dreptului penal.

2. Formele raspunderii juridice

Se pot distinge mai multe forme ale raspunderii juridice in functie de o serie de factori care trebuie considerati interdependenti si interferenti ca de pilda, valorile sociale lezate, tipul de norma juridica a carei dispozitie a fost incalcata, gradul de pericol social al faptei ilicite, vinovatia faptuitorului etc.

Astfel, in domeniul fiecarei ramuri de drept s-au conturat forme specifice ca: raspunderea penala, raspunderea civila, raspunderea contraventionala, raspunderea disciplinara etc.

Raspunderea penala este definita ca "insusi raportul juridic penal de constrangere, nascut ca urmare a savarsirii infractiunii, intre stat pe de o parte, si infractor, pe de alta parte, raport complex al carui continut il formeaza dreptul statului ca reprezentant al societatii de a trage la raspundere pe infractor, de a-i aplica sanctiunea prevazuta pentru infractiunea savarsita si de a-l constrange sa o execute, precum si obligatia infractorului de a raspunde pentru fapta sa si de a se supune sanctiunii aplicate in vederea restabilirii ordinii de drept si restaurarii autoritatii legii".





Raspunderea civila delictuala are drept continut obligatia civila de reparare a prejudiciului cauzat printr-o fapta ilicita. S-a apreciat ca natura juridica a acestei raspunderi este data de faptul ca ea atrage o sanctiune specifica dreptului civil aplicata pentru savarsirea faptei ilicite cauzatoare de prejudicii, ea avand un caracter reparator, fara a dicta, in acelasi timp, o pedeapsa. Raspunderea civila delictuala este de mai multe feluri:

a)     raspunderea pentru fapta proprie (art. 998-999 c. civ.);

b)     raspunderea pentru fapta altei persoane (art. 1000, al. 2,3,4 c. civ.);

c)     raspunderea pentru lucruri, edificii si animale (art. 1000, al. 1, art. 1001, art. 1002).

Raspunderea civila contractuala are fata de raspunderea civila delictuala, care este dreptul comun al raspunderii civile, un caracter special, derogator. Daca in cazul raspunderii delictuale, obligatia incalcata este o obligatie legala, cu caracter general, care revine tuturor - obligatia de a nu vatama drepturile altuia prin fapte ilicite, in cazul raspunderii contractuale, obligatia incalcata este o obligatie concreta, stabilita printr-un contract preexistent, valabil, incheiat intre cel pagubit si cel care si-a incalcat obligatiile, - contractuale.

Raspunderea contraventionala este atrasa in cazul comiterii unei contraventii care este definita ca o fapta ce prezinta un pericol social mai redus decat infractiunea, fapta care este prevazuta ca atare, de lege, sau alt act normativ si care este savarsita cu vinovatie.

Raspunderea disciplinara a fost definita ca "o institutie specifica dreptului muncii si consta intr-un ansamblu de norme legale privind sanctionarea faptelor de incalcare cu vinovatie de catre orice persoana incadrata, indiferent de functie sau de postul pe care il ocupa, a obligatiilor asumate prin contractul de munca". Aceste fapte sunt numite abateri disciplinare si atrag sanctiuni ca: mustrare, avertisment, reduceri de salariu, desfacerea contractului de munca.

Din perspectiva teoriei generale a dreptului remarcam faptul ca intre formele raspunderii juridice exista relatii complexe. Astfel nu in mod necesar unei ramuri de drept ii corespunde o unica forma a raspunderii juridice. De exemplu, in materia dreptului administrativ se pot declansa diverse forme de raspundere juridica: disciplinara, contraventionala, penala, civila.

Uneori formele raspunderii juridice se exclud, nu pot exista cu privire la aceeasi fapta. De pilda, raspunderea penala cu raspunderea contraventionala sau dimpotriva, sunt compatibile si se pot cumula ca in cazul raspunderii penale cu raspunderea civila.

Cu toata diversitatea si dinamica formelor raspunderii juridice, acestea sunt fundamentate pe o serie de principii comune ca: legalitatea raspunderii, aceasta fiind declansata si realizata in conformitate cu normele juridice ce o reglementeaza, principiul raspunderii personale, principiul raspunderii pentru vina, principiul individualizarii raspunderii juridice etc. In acelasi timp, formele raspunderii juridice au si note comune, nu pot exista fara intrunirea unor conditii care se regasesc in general, indiferent de forma raspunderii juridice.

3. Conditiile raspunderii juridice

Pentru angajarea raspunderii juridice trebuie sa existe:

o conduita ilicita;

un rezultat vatamator al acestei conduite care poate fi exprimat de pilda, intr-o dauna materiala sau in alt fel, prin vatamarea sanatatii corporale;




legatura cauzala intre conduita ilicita si rezultatul produs;

vinovatie din partea subiectului actului ilicit;

sa nu existe imprejurari sau cauze care inlatura in principiu, raspunderea juridica.

Conduita ilicita este exprimata intr-o actiune sau inactiune care contravine prevederilor normei juridice.

Rezultat socialmente vatamator, care provoaca daune societatii sau personal unui individ, aduce atingere valorilor aparate de drept. Acest rezultat permite sa se aprecieze, in majoritatea cazurilor, pericolul social al faptei ilicite.

In toate cazurile in care pentru existenta faptului ilicit este necesara si producerea unor consecinte ilicite, se impune examinarea legaturii intre fapta si rezultatul ei; trebuie sa fie stabilita existenta sau inexistenta unui raport de cauzalitate intre fapta si rezultatul produs.

Vinovatia reprezinta o alta conditie a raspunderii juridice ce desemneaza latura subiectiva a incalcarii dreptului. Orice actiune sau inactiune a omului se caracterizeaza nu numai prin anumite trasaturi materiale, ci constituie totodata si o manifestare a vointei si constiintei sale.

Vinovatia este atitudinea psihica a unei persoane fata de fapta socialmente periculoasa savarsita de ea, precum si fata de consecintele acestei fapte. Vinovatia se exprima sub forma intentiei sau culpei.

Cand consecintele ilicite au fost urmarite de persoana care le-a provocat, avem de-a face cu o intentie directa, iar cand producerea consecintelor a fost numai admisa, acceptata, intentia este indirecta.

Culpa este o forma mai putin grava a vinovatiei. In cazul culpei, persoana prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, sau nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada. Cand persoana care a comis actiunea sau inactiunea ilicita a prevazut posibilitatea survenirii unor urmari ilicite, pe care nu le-a dorit, nici nu le-a acceptat dar a crezut in mod usuratic ca le-ar putea preveni, avem de-a face cu culpa savarsita cu previziune sau imprudenta, iar cand persoana care a comis actiunea (inactiunea) ilicita nu a prevazut posibilitatea survenirii unor urmari ilicite, desi, trebuia sau putea sa le prevada, ne aflam in cazul culpei fara previziune (neglijentei).

Cauze care inlatura raspunderea juridica in penal: legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica, constrangerea morala, cazul fortuit, iresponsabilitatea, starea de betie fortuita completa, minoritatea faptuitorului, eroarea de fapt.

In materia dreptului civil, culpa nu desemneaza o anumita forma a vinovatiei, ci vinovatia cu toate formele ei. Formele culpei civile sunt: dolul, violenta, leziunea si eroarea.

In dreptul civil vinovatia ridica importante aspecte specifice, ca de pilda, cele referitoare la ideea de risc, paza juridica si garantie care conduc in unele cazuri la suprimarea vinovatiei ca element al raspunderii juridice, aceasta declansandu-se deci si in cazul constatarii inexistentei vinovatiei.

Cauzele care inlatura in principiu, raspunderea juridica, prevazute de lege, difera de la o ramura de drept la alta.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate