Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
» INSTRUMENTE FINANCIARE


INSTRUMENTE FINANCIARE




INSTRUMENTE FINANCIARE

Dezechilibrul dintre nivelul mediu de dezvoltare al tarilor Europei Centrale si de Est, candidate la aderare si tarile membre ale UE, este destul de mare, iar la nivelul regiunilor aceasta este si mai accentuata. Aceste diferente constituie obstacole serioase in functionarea armonioasa a intregului sistem comunitar. Existenta monomului „saracie”, in unele zone de la granita UE, perturba armonia si echilibrul pe cale de a se realiza in cadrul comunitatii si impiedica crearea unei zone de echilibru pe intreg continentul european.

In esenta, pentru a reduce toate aceste dezechilibre, UE acorda sprijin financiar tarilor candidate prin instrumente structurale de pre-aderare, care au un rol deosebit de important in acest proces.




Aceste fonduri sunt alocate in urma unor proiecte de dezvoltare regionala, care, pentru a fi mai eficiente, consideram ca, ar trebui sa se porneasca de la o analiza socio-economica a regiunii, de la strategii si propuneri de finantare, de la durata de aplicare si, nu in ultimul rand de la efectul realizat din punctul de vedere al ridicarii nivelului de dezvoltare in zonele/regiunile respective.

Agenda 2000, evidentiaza faptul ca integrarea tarilor candidate in cadrul politicilor structurale cuprinde mai multe etape:

-Perioada 1989 - 2000, prin intermediul programului PHARE, ale carui obiective au fost reorientate in functie de perspectivele de aderare a continuat cooperarea fianciara si tehnica cu tarile Europei centrale si de Est.

-Din anul 2000, ajutorul structural de pre-aderare, propus de catre Comisia Europeana, sustine diverse realizari ale tarilor candidate prin intermediul a trei instrumente financiare:

-programul Phare revizuit, care, dupa anul 2000 este orientat spre investitii, vizand dezvoltarea regionala integrala;

-programul special de pre-aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (SAPARD), destinat restructurarii agriculturii si dezvoltarii mediului rural;

-Instrumentul Structural de Pre-Aderare (ISPA), destinat infrastructurii de mediu si transport;

1 PHARE:

Primul instrument nerambursabil, conceput de UE in sprijinul Europei Centrale si de Est in evolutia catre o societate democratica si o economie de piata este PHARE.

PHARE este un program de asistenta tehnica si financiara, creat in 1989, pentru a sprijini procesul de reforma si tranzitie economica din Polonia si Ungaria. Acest ajutor a fost motivat in primul rand din dorinta de a incuraja progresul spre democratie a celor doua tari, iar pe masura ce alte state din Europa Centrala si de Est au trecut la un regim democratic, acestea au fost incluse in program, astfel incat in 1996, PHARE a ajuns sa numere 13 state partenere.

Programul PHARE urmareste sa sprijine procesul de reconstructie economica, sa incurajeze schimburile necesare construirii unei economii de piata si sa promoveze intreprinderile particulare din tarile Europei Centrale si de Est. Ajutorul este acordat sub forma de asistenta tehnica si schimb de experienta. Sectoarele prioritare fiind: agricultura, industria, finantele, privatizarea, promovarea investitiilor, protectia mediului inconjurator si pregatirea profesionala.

De asemenea, PHARE, sprijina tarile centrale si est europene in domeniul restructurarii intreprinderilor cu capital de stat, al modernizarii sistemului financiar, incurajand, mai ales, dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, in acelasi timp, PHARE sprijina formarea unei piete a muncii si a sectorului social, accentul punandu-se pe proiecte sectoriale si regionale in domeniile transporturilor, telecomunicatiilor, securitatii nucleare, mediului inconjurator, etc. In anii 1990 si 1991, prin Programul PHARE s-au alocat 193,3 milioane ecu pentru proiectele regionale, iar in 1992, 170 milioane ecu.

La nivelul anului 1990, suma totala a programelor finantate prin PHARE a fost de 500 milioane ecu, in 1991 de 785 milioane ecu (cu 75% mai mult fata de 1990), iar in 1992, 1000 milioane ecu ( cresterea fiind de 200% fata de 1990). Aproape trei sferturi din sumele respective au revenit unor programe de restructurare economica si financiara; 10-15% unor programe de dezvoltare regionala si 5-10% unor programe de ajutor umanitar.

In perioada 1994-1999, prin intermediul PHARE s-au alocat 6,7 miliarde Euro, avand la baza 15 sectoare de dezvoltare. Dintre acestea cele mai importante au fost: infrastructura, dezvoltarea sectorului privat si asistenta pentru afaceri, educatia, formarea profesionala si cercetarea, protectia mediului si restructurarea agriculturii.

In perspectiva crearii celor doua instrumente de pre-aderare, ISPA si SAPARD, sprijinul investitional acordat a fost regandit spre sustinerea tarilor candidate in eforturile lor de adoptare a acquis-ului comunitar.

Programul PHARE a fost orientat catre consolidarea institutionala, sustinerea investitiilor, dezvoltarea regionala si sociala, restructurarea industriala si dezvoltarea IMM-urilor, avand ca scop intarirea institutiilor democratice, a administratiei publice si a organizatiilor care au responsabilitatea implementarii efective si eficiente a legislatiei comunitare.

In consecinta, sprijinul acordat prin Programul PHARE, vizeaza doua prioritati si anume:

1.-Constructia institutionala:

O conditie fundamentala a tarilor candidate, pentru a putea deveni membra a UE este intarirea capacitatii institutionale si administrative. Sprijinul pentru constructia institutionala reprezinta aproximativ 30% din bugetul PHARE.

Constructia institutionala vizeaza doua aspecte, unul legat de sincronizarea legislatiei tarii candidate de cea a UE, iar altul priveste punerea in practica si respectarea ei.

Un instrument de importanta deosebita al dezvoltarii institutionale este „infratirea institutionala” (twinning) la nivel de administratii si agentii. Chiar de la inceput, acest nou instrument a ocupat un loc central in ansamblul asistentei de pre-aderare. Cu sprijin din partea UE, competenta statelor membre este pusa la dispozitia tarilor candidate, prin detasarea unor functionari publici si misiuni de experti, cu scopul de a sprijini tarile candidate pentru indeplinirea obiectivelor infratirii institutionale prin care se combina o varietate de resurse, incluzand formarea profesionala, expertize pe termen scurt si furnizarea de servicii.

Constructia institutionala se pune in practica, atat prin infratirea institutionala cat si prin intermediul:

-contractelor de servicii obtinute pe piata de consultanta,

-furnizori de expertiza in domeniul acquis-ului, prin TAIEX

-reformei administratiei publice si a organismelor de reglementare prin programe SIGMA

2.-Sprijinirea investitiilor:

Adoptarea acquis-ului comunitar impune tarilor candidate adoptarea infrastructurii si a intreprinderilor in atingerea standardelor UE, ceea ce necesita investitii uriase, sprijinul investitional reprezinta aproximativ 70% din bugetul PHARE, aferent tarilor candidate.

Sprijinul investitional se concentreaza pe patru domenii cheie:

-investitii mari – Prin programul PHARE, UE nu poate finanta decat o mica parte din necesarul finantarii investitiilor, asistenta concentrandu-se pe rolul catalizator pe care programul il poate juca in mobilizarea co-finantarii impreuna cu tarile partenere si institutiile financiare internationale (BEI, BERD, BM);

-investitii in norme UE – In al doilea rand, sprijinul este orientat catre aplicarea normelor comunitare in domenii cum ar fi: concurenta, energia, legislatia sociala si cea a muncii, normele veterinare si fitosanitare, protectia consumatorului, comertul, justitia si afacerile interne;

-dezvoltarea regionala - In al treilea rand tarile candidate primesc sprijin pentru implementarea politicilor care le vor permite sa beneficieze de fondurile structurale ale UE;

-sprijinirea IMM-urilor – Actionand prin co-finantare cu institutiile financiare internationale, banci si alte surse comerciale, noile facilitati pentru IMM-uri furnizeaza acestora capital, imprumuturi si garantii;

Fondurile alocate in cadrul programului PHARE sunt nerambursabile si ele contribuie intr-o masura importanta la crearea conditiilor favorabile tranzitiei la economia de piata, in special, prin impactul asupra infrastructurii economice.

Subprogramul PHARE pentru energie are ca scop identificarea problemelor comune acestui domeniu in cele 11 tari ale Europei Centrale si de Est in care se aplica. Programul vizeaza cresterea calitativa a nivelului sistemului energetic din tarile central si est-europene pana la nivelul celui din tarile vestice si cuprind:





1.-interconectarea retelelor electrice ale tarilor din regiune cu cele vestice, cu numeroase avantaje pentru ambele parti;

2.-interconectarea retelelor de gaze naturale;

3.-stabilirea celor mai avantajoase rafinarii cu cel mai mare randament;

-schimburi de exeperienta si tehnologie in domeniul energetic;

5.-armonizarea legislatiei in domeniul energetic;

Valoarea Programului PHARE pentru energie in 1993 a fost de 7 milioane Ecu, din care 1,75 milioane Ecu pentru programul de management; 2 milioane Ecu pentru interconectarea retelelor electrice; 1 milion pentru conservarea energiei electrice, etc.

Pentru perioada 2000-2006, finantarea prin PHARE este de cca. 1,5 mld. Euro/an, iar prioritatile pentru aceasta perioada sunt: cresterea si dezvoltarea infrastructurii institutionale, sustinerea investitiilor, dezvoltarea resurselor umane, sustinerea turismului.

2. ISPA

INSTRUMENTUL POLITICILOR STRUCTURALE PENTRU PRE-ADERARE

ISPA - este un instrument de finantare destinat statelor candidate, creat in 1999 si functional din 2000, cu o abordare similara Fondului de Coeziune.

- este unul dintre cele trei instrumente de finantare nerambursabila care, impreuna cu PHARE si SAPARD, sprijina tarile candidate in pregatirea lor pentru aderarea la Uniunea Europeana.
Scopul ISPA este de a oferi sprijin financiar pentru investitii in domeniul protectiei mediului si al transporturilor, pentru a accelera procesul de armonizare a legislatiei tarilor candidate cu normele europene in aceste doua sectoare

Obiectivele programului ISPA

„Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-aderare” (ISPA) furnizeaza sprijin financiar pentru investitori in domeniile mediului inconjurator si al transportului.

Asistenta in domeniul infrastructurii de mediu se concentreaza pe investitii majore privind:

-aprovizionarea cu apa potabila;

-tratarea apelor reziduale;

-gestiunea deseurilor solide si ale poluarii aerului;

O mica parte a bugetului ISPA este folosita pentru finantarea unor studii pregatitoare si a asistentei tehnice necesare pentru pregatirea si managementul proiectelor.

Masurile referitoare la infrastructura pentru transporturi promoveaza:

-o mobilitate durabila;

-dezvoltarea principalelor legaturi cu UE si intre tarile candidate;

-interconectarea si interoperabilitatea retelelor nationale;

Elementul cheie al strategiilor de dezvoltare economica a acestor tari il reprezinta construirea si reabilitarea infrastructurii si legarea la retele de transport ale Uniunii, fapt pentru care se incurajeaza finantarea:

-proiectelor care sprijina forme durabile ale circulatiei persoanelor si a bunurilor;

-proiectelor care permit tarilor candidate sa indeplineasca obiectivele parteneriatelor de aderare;

Prin urmare ISPA implica investitii majore in domeniul reabilitarii si dezvoltarii cailor ferate, drumurilor, porturilor, aeroporturilor, etc., tinand cont de cerintele impuse pentru un transport durabil.

Asistenta tehnica reprezinta o componenta complementara a programului si include:

-studii privind masurile eligibile

-masuri de sprijin tehnic, inclusiv actiuni de informare si publicitate

Procedurile privitoare la selectarea proiectelor si la alocatiile financiare prevad o valoare minima de 5 milioane euro/proiect, dar dimensiunea efectiva a unui proiect poate fi mai mica, in cazul in care sunt angajate mai multe proiecte. In general, proiectele au valori cuprinse intre 6 – 100 milioane de euro pentru proiecte de mediu si intre 6 – 300 milioane de euro pentru proiectele in domeniul transporturilor. Selectarea si aprobarea se bazeaza pe programele nationale pentru transport si mediu incluse in programul national de adoptare a acquis-ului comunitar.

Alocatiile financiare se stabilesc in functie de populatie, de PIB/locuitor si de suprafata tarii.

Cotele de asistenta ale programului ISPA reprezinta fonduri nerambursabile si prevad posibilitatea acoperirii pana la 75% din costurile proiectului, dar in cazuri exceptionale procentul poate creste pana la 85%. Prin urmare este nevoie de co-finantare (prin BEI, BERD, Banca de Investitii a Nordului, Fondul Nordic pentru Mediu, precum si surse nationale). Comisia Europeana are in vedere dezvoltarea co-finantarii, prin implicarea institutiilor financiare internationale si a sectorului privat (parteneriate intre sectorul public si cel privat).

Programul ISPA se deruleaza in 10 tari candidate din Europa Centrala si de Est, incepand cu 1 ianuarie 2000 pana in 2006, bugetul programului fiind de 7 mld. Euro.

Incepand cu 2007, asistenta financiara prin ISPA va fi inlocuita in mod automat de Fondurile de Coeziune si intregul sprijin financiar va creste substantial, obligand autoritatile romane sa pregateasca si sa consolideze structuri administrative si de coordonare adecvate, in vederea cresterii capacitatii de absorbtie a fondurilor.


Sectoarele care beneficiaza de asistenta:


MEDIU: Alinierea standardelor de mediu ale tarilor candidate la cele ale Uniunii Europene Domenii:
- rezerva de apa potabila

- tratarea apelor reziduale

- administrarea deseurilor solide si a celor periculoase

- poluarea aerului

TRANSPORT : extinderea retelelor de transport trans-europene catre tarile candidate:

- largirea drumurilor nationale

- construirea de variante ocolitoare a unor mari orase

- construirea de autostrazi

- reabilitarea de cai ferate

Beneficiarii

Autoritatile locale si centrale (ministere de resort, consilii judetene, primarii), regii autonome si companii nationale care sunt capabile sa dezvolte proiecte de infrastructura de amploare. Valoarea finantarii nerambursabile se ridica la maximum 75% din valoarea fiecarui proiect, diferenta de 25% reprezentand co-finantarea (componenta locala) ce poate fi asigurata din resurse bugetare si prin imprumuturi de la institutii financiare internationale.



Cum Functioneaza ISPA

Pentru a obtine fonduri ISPA trebuie parcurse urmatoarele etape:

- Beneficiarii vor depune cererile de finantare pentru evaluare la ministerele de resort

- Ministerele de resort verifica proiectele si concordanta lor cu strategiile elaborate si

completeaza cererea de finantare ISPA.

- Proiectele eligibile vor fi trimise prin Ministerul Integrarii Europene (unitate de coordonare centrala a Guvernului Romaniei, care reprezinta principalul punct de legatura cu Comisia Europeana) la Comisia Europeana. Rolul Ministerului Integrarii Europene este de a transmite cererile de finantare, organizarea comitetelor de monitorizare si medierea dintre ministere.
- Cererile de finantare sunt examinate de catre serviciile Comisiei Europene si, atunci cand este necesar, sunt discutate cu tara care a solicitat finantarea. Comisia depune proiectele care indeplinesc conditiile pentru a fi acceptate Comitetului de Management ISPA, compus din reprezentanti ai tarilor membre ale Uniunii Europene.

- Dupa primirea opiniei favorabile din partea Comitetului de Management, Comisia Europeana adopta proiectele si trimite Memorandumul de Finantare tarii beneficiare pentru semnatura.

finanteaza investitiile referitoare la armonizarea Legislatei de mediu a Romaniei cu Directivele de mediu ale Uniunii Europene in domeniile: apa, deseuri, aer.

Criterii pentru proiecte eligibile

- Concordanta cu principiile si politicile de mediu;

- Contributie la indeplinirea treptata a coeziunii economice si sociale a Romaniei la UE;

- indeplinirea prevederilor Planului National de Adoptare a Acquis-ului Comunitar si Politica Nationala de Mediu;

- mentinerea, protejarea si imbunatatirea starii calitatii mediului;

- Sporirea gradului de protectie in zonele sensibile de mediu;

- Intreprinderea de masuri pentru combaterea poluarii la sursa;

Indeplinirea principiului “poluatorul plateste”

Domenii

- lucrari de alimentare cu apa, canalizare si statii de epurare a apelor uzate
- sisteme de management al deseurilor

- lucrari de imbunatatire a calitatii aerului in marele aglomerari urbane


Prioritati pentru selectare

- populatia deservita peste 50000 locuitori (prioritate proiectele care vor deservi un numar cat

mai mare de locuitori)

- capacitatea de cofinantare de cel putin 25%

- impactul asupra mediului

- asigurarea fondurilor locale in pregatirea proiectelor


Criterii de evaluare

- criterii formale: respectarea formularului standard; respectarea conditiilor de eligibiltate

- prezentarea documentatiei complete

criterii tehnico-financiare specifice:cerinte program ISPA cererea de finantare
- formular tip al Comisiei Europene

- aplicatia ISPA

a) formular tip al aplicatiei ISPA;

b) studiul de fezabilitate

c) maser-planul privind politica in domeniul serviciilor publice urbane;

d) analiza economico-financiara a investitiei

e) analiza institutionala a institutiilor locale care vor implementa si gestiona investitiile propuse

f) studiul de impact asupra mediului

g) termenii de referinta pentru selectarea supervizorului proiectului

3.3. SAPARD

PROGRAMUL SPECIAL DE PRE-ADERARE PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

SAPARD , are ca scop sprijinirea eforturilor dezvoltarii rurale si agriculturii durabile in tarile candidate si pregatirii acestora in vederea adoptarii treptate la politica agricola comuna (PAC) si la piata unica. SAPARD corespunde in principal componentei de orientare a FEOGA, pentru componenta de garantare fiind necesar adoptari complexe ale cadrului legislativ si financiar. Programul implica doua obiective majore, explicite si operationale:

-contributia la implementarea acquis-ului comunitar, referitor la PAC si alte prioritati in domeniul agricol;

-sprijin pentru rezolvarea problemelor prioritare si specifice in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale;

SAPARD are la baza Regulamentul Consiliului 1268/1999, adoptat in iunie 1999. Regulamentul precizeaza parametrii sprijinului comunitar, concretizat in masuri pentru agricultura si dezvoltarea rurala acordat celor 10 tari candidate din Europa Centrala si de Est in perioada de pre-aderare. Conform Regulamentului, ajutorul oferit prin programul Sapard, trebuia sa ia forma unei contributii financiare acordate in baza unor reguli conform celor stabilite pentru finantarea Politicii Agricole Comune, prin Regulamentul 1258/1999.

Proiectele finantate prin programul SAPARD, includ domeniile:

1.-Imbunatatirea competitivitatii produselor agricole si piscicole prelucrate:

-imbunatatirea procesului de prelucrare si comercializare a produselor agricole si piscicole;

-imbunatatirea structurilor necesare controalelor calitative, veterinare si de sanatate a plantelor, protectia alimentelor si a consumatorilor;

2.-Imbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltarea rurala si agricola:

-managementul resurselor de apa;

-dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale;



-renovarea satelor si conservarea traditiilor din mediul rural;

-stabilirea si inregistrarea superioara a datelor terenurilor;

-sprijin in reorganizarea terenurilor agricole.

3.-Dezvoltarea economiei rurale:

-investitii in holdinguri agricole (fermele agricole);

-sprijin pentru marketingul proceselor si produselor agricole, precum si pentru marketingul productiei piscicole;

-imbunatatirea structurilor de calitate, veterinare si cresterea controlului sanatatii;

-promovarea unor metode de productie agricola prin urmarirea protectiei mediului inconjurator;

-diversificarea activitatilor economice in mediul rural;

-promovarea reimpaduririlor, protectia zonelor impadurite, investitii in holdinguri forestiere;

-acordarea importantei cuvenite managementului in agricultura si rolului fermelor agricole in dezvoltarea rurala;

-formarea de grupuri de producatori agricoli;

-Dezvoltarea resurselor umane:

-imbunatatirea pregatirii profesionale;

-asistenta tehnica financiara, inclusiv studii care sa contribuie la pregatirea si monitorizarea programului, precum si la campania de publicitate si informare;

Se acorda prioritate proiectelor care au in vedere:

-imbunatirea eficientei pietei, a calitatii si standardelor privind securitatea produselor alimentare;

-mentinerea actualelor locuri de munca si crearea altora noi;

-protectia mediului inconjurator;

Finantarea prin acest program se face pe baza pregatirii unor planuri nationale de catre autoritatile competente ale tarii candidate, acoperind o perioada de sapte ani, incepand cu 1 ianuarie 2000 si va cuprinde:

-o descriere cuantificata a situatiei curente prezentand disparitatile, neajunsurile si potentialul de dezvoltare, principalele rezultate ale operatiunilor anterioare in respectivul domeniu, resursele financiare desfasurate si orice alte rezultate disponibile ale evaluarilor;

-o descriere a strategiei propuse, obiectivele ei cuantificate, prioritatile alese, aria de cuprindere geografica;

-o evaluare preliminara (ex-ante) a impactului economic, social si ambiental scontat, inclusiv efectele asupra ocuparii fortei de munca;

-un tabel financiar general insumand resursele financiare nationale, comunitare si, atunci cand este cazul, particulare, alocate pentru fiecare din prioritatile alese;

-pentru fiecare an acoperit prin perioada de programare, un profil financiar orientativ, pentru fiecare sursa de finantare a programarii;

-daca este cazul, informatii despre studii, activitati de instruire sau asistenta tehnica necesare pentru pregatirea, implementarea sau adaptarea masurilor in cauza;

-autoritatile si institutiile competente desemnate sa duca la indeplinire programul;

-definirea beneficiarilor financiari, adica a intreprinderilor publice sau particulare care raspund de administrarea operatiunilor;

-o descriere a masurilor prevazute pentru implementarea planurilor si, in particular, a schemelor de sprijin, inclusiv informatiile necesare pentru aplicarea regulilor concurentei;

-prevederi care asigura implementarea corecta a programului, inclusiv monitorizarea si evaluarea, fixarea unor indicatori cuantificati de evaluare, precum si aranjamentele referitoare la controale si penalitati;

Beneficiarii acestor programe pot fi:

-producatori agricoli privati;

-asociatii ale producatorilor agricoli;

-intreprinderile mici si mijlocii;

-autoritatile locale;

-O.N.G.-uri

Fondurile SAPARD totalizeaza 540 milioane euro anual. Alocarea pe tari se bazeaza pe anumite criterii, incluzand:

-populatia ocupata in agricultura;

-suprafata agricola;

-PIB/locuitor;

-specificul teritorial al fiecarui stat candidat;

Contributia Comunitatii in cadrul proiectelor este diferentiata astfel:

-in mod normal pana la 75% din totalul cheltuielilor publice eligibile si chiar pana la 100% din aceste costuri, pentru anumite masuri;

-pentru investitiile generatoare de venituri, sprijinul comunitar poate fi de pana la 50% din totalul costurilor eligibile, in cazul in care contributia nu depaseste plafoanele stabilite prin politica privind ajutorul de stat;



ISPA – Instrument for Structural Policies for Pre-Accession

Special pre-Accession Programme for Agriculture and Rural Development




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate