Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
» DEZVOLTAREA POTENTIALULUI BALNEAR AL LACURILOR SARATE DIN REGIUNEA NORD VEST - DEJ - DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE


DEZVOLTAREA POTENTIALULUI BALNEAR AL LACURILOR SARATE DIN REGIUNEA NORD VEST - DEJ - DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE




Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor

PROGRAMUL DE COEZIUNE ECONOMICA SI SOCIALA - PHARE 2005

DEZVOLTAREA POTENTIALULUI BALNEAR AL LACURILOR SARATE DIN REGIUNEA NORD VEST - DEJ

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE

Volum 3C

Specificatii tehnice - drumuri, parcari, alei pietonale, zid de sprijin

DRUMURILE

FUNDATII

Prevederile generale

Aceasta specificatie se aplica la fundatii in constructia de drumuri publice si include conditiile de urmat in timpul constructiei fundatiilor cu privire la excavare, transport, compactare, nivelare si finisare a lucrarilor, cat si la controlul calitatii si criteriile de acceptare.

Contractantul va executa, intr-un laborator autorizat, toate verificarile cerute de catre specificatii si oricare alte verificari cerute de catre inginer.

In plus fata de specificatii, Contractantul se va conforma cu conditiile standardelor si normelor in vigoare.

Cu 14 zile inainte de inceperea lucrarilor, Contractantul va prezenta inginerului spre aprobare, expunerea metodei pentru constructia fundatiilor care va include:

Program detaliat al constructiei fundatiilor

Echipamentul necesar de excavare, transport, distribuire, udare, compactare si finisare

Puturi improvizate sau locuri de depozitare in pamant (temporare si permanente) si expunerea de metoda corespunzatoare precum si accesul la fiecare dintre ele

Devierile temporare de traficul public in timpul lucrarilor de constructie

Digrama de dispunere a fundatiilor

Pentru a determina detaliile expunerii de metoda pentru compactare, sectiunile de incercare vor fi executate de catre Contractant, pe cheltuiala lui proprie; marimea si locatia sectiunilor de proba vor fi decise impreuna cu inginerul

Dupa executarea sectiunii de proba, expunerea metodei va fi completata cu informatii privind expunerea de metoda

Caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea in avelope, parametrii de vibrare, viteza)

Numarul de treceri pentru obtinerea gradului de compactare in comformitate cu conditiile din specificatia tehnica

Grosimea stratului inainte si dupa compactare

Contractantul va da asigurari ca prin toate procedurile aplicate, el indeplineste cerintele specificatiilor tehnice

Contractantul va inregistra zilnic date referitoare la constructia obiectivului si rezultatele obtinute la masuratori, esantioane si testari.

Materialele

Solul de suprafata

Suprafata pamantului 'bun de vegetatie' va fi utilizata sa acopere suprafetele care vor trebui sa fie insamantate si plantate

Soluri pentru fundatii

Tipurile de soluri folosite pentru fundatii sunt prezentate in tabele 1a si 1b.

In cazul in care solul din locul unde se vor executa fundatii este de calitate proasta sau foarte proasta (Vezi tabelul 1b), acesta va fi inlocuit cu un sol de calitate corespunzatoare sau va fi stabilizat atat prin metode mecanice cat si folosind lianti (var nestins, cenusa de la centralele electrice, etc).

Inlocuirea sau stabilizarea solului va fi executata pe intreaga suprafata a platformei cu o adancime minima de 20 cm pentru solul de "calitate proasta" si cu o adancime minima de 50 cm pentru solul de "calitate foarte proasta" sau in cazul in care densitatea in stare uscata este mai mica de 1.5g/cmc

Solul de tip argilos 4d va fi inlocuit sau stabilizat pana la o adancime de minim 15 cm.

Solurile argiloase de calitate "medie' pot fi folosite cu conditia sa respecte stipularile prevazute de STAS 1709/1,2,3-90 referitor la prevenirea deteriorarii cauzate de inghet.

Solurile anorganice de calitate "proasta' si 'foarte proasta' precum si cele organice, aluviuni, noroi, soluri de suprafata, solurile moi (cu indice de consistenta mai mic de 0.75) si solurile care contin mai mult de 5% saruri solubile in apa, nu vor fi folosite pentru construirea de taluzuri.

Contractantul nu va utiliza materiale care:

sunt inghetate;

contin materiale organice in descompunere (iarba, crengi, radacini).

Solul care contine sulfati solubili in apa, mai mult de 1.9 g/l (SO3) nu va fi depozitat ori folosit ca material de umplere in apropierea/in proximitatea lucrarilor din beton.

Apa

Apa folosita pentru compactare la fundatii va fi curata si nu va contine suspensii anorganice sau organice.

Controlul calitatii solurilor

Inainte de inceperea lucrarilor, Contractantul va determina calitatea si va estima cantitatea materialelor din balastiere. Documentele vor fi inaintate inginerului pentru aprobare.

Materialele folosite pentru fundatii vor avea de asemenea aprobarea inginerului inaintea inceperii lucrarilor.

Tabel 1a - Tipurile de soluri (soluri fara coeziune)

Tipurile principale de soluri - denumire, caracteristici

Tipe

(Simbol)

Continut in particule fine

% din masa totala

Indice de iregularitate 

Un

Indice de plasticitate pentru particule mai mici de

0,5 mm Ip

Capacitate de umflare

UL (%)

Calitatea materialului pentru fundatii

<0,005 mm

<0,05 mm

<0,25 mm

Granule mari:

Fractia > 2 mm reprezinta mai mult de 50% din masa

Bulgari, pietre, pietris

Foarte putine particule fine, neregulate (granulatie omogena)

Insensibile la inghet sau variatia umiditatii

1a

< 1

< 10

< 20

> 5

Foarte buna

Id.1a, granulatie neomogena

1b

£

Foarte buna

Medii si fine:

fractia < 2 mm reprezinta mai mult de 50% din masa

Pietris cu nisip, nisip grosier, particule medii sau fine

Cu particule fine,neregulate (granulatie omogena);

Sensibilitate medie la inghet sau variatia umiditatii

2a

< 6

< 20

< 40

> 5

£

Foarte buna

id 2a, granulatie neomogena

2b

£

Buna

Medii si fine cu sol de coeziune si lianti

Fractia < 2 mm reprezinta mai mult de 50% din masa; soluri de coeziune si lianti

Pietris cu nisip; nisip grosier, particule medii si fine, cu noroi ca liant

Cu particule fine numeroase;

Sensibilitate ridicata la inghet sau variatia umiditatii;

Fractiunea fina are capacitate scazuta de dilatare

3a

³

³

³

> 10

£

Satisfacatoare

Id 3a, Fractiunea fina are capacitate de dilatare medie sau ridicata

3b

> 40

Satisfacatoare

Tabel 1 b - Tipurile de soluri (soluri de coeziune)

Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri de soluri

Simbol

Granulometrie conform diagramei nomografice Cassagrande

Indice de plasticitate Ip pentru particule mai mici de

0,5 mm

Capacitatea de dilatare UL%

Calitatea materialului pentru fundatii


o       Nisip pulbere

o       Pulbere nisip

o       Nisip argilos

o       Nisip argilos pulbere

o       Argila pulbere

o       Pulbere

o       Argila nisipoasa pulbere

o       Argila nisipoasa

o       Argila

o       Argila fertila

Anorganic

- C si U scazute

- S i-d mediu

4a

Indice de plasticitate - Ip

< 10

< 40

Satisfacatoare

Anorganic

- C mediu

- U scazut sau mediu

- S i-d foarte mare

4b

< 35

< 70

Satisfacatoare

Organic (OM>5%):

C si U scazut

- S i-d mediu

4c

£

£

Satisfacatoare

 

Wc = 50%

4d

Anorganic

- C si U mare

- S i-d mediu

4d

Wc = 30%

> 35

Proasta

 

4a

Organic (OM>5%):

- C mediu

- U mediu sau scazut

- S i-d foarte mare

4e

4b

< 35

< 75

Proasta

 

4f

Organic (OM>5%):

- C mare

- U mare sau mediu

- S i-d foarte mare

4f

4c

4e

³

Foarte proasta

Limita de debit - Wc (%)

Diagonala: Ip = 0,73 x (Wc - 20)

 

Nota: OM = material organic

C = compresibilitate

U = capacitate de dilatare

S i-d = sensibilitate la inghet

Table 2 - Teste pentru verificarea solului

Nr.

Caracteristici

Frecventa minima

Metode de determinare conform STAS

Granulometrie

In functie de neregularitatea solului, cel putin un test la fiecare 5000 m3.

Limite de plasticitate

In functie de neregularitatea solului, cel putin un test la fiecare 5000 m3.

Caracteristici de compactare

In functie de neregularitatea solului, cel putin un test la fiecare 5000 m3..

In caz de umplere in spatele lucrarilor de arta sau pentru soluri cu straturi protectoare, pentru fiecare strat prevazut.

Indice de neregularitate

In functie de neregularitatea solului, cel putin un test la fiecare 5000 m3.

Capacitate de dilatare

In caz de umplere in spatele lucrarilor de arta sau pentru soluri cu straturi protectoare, cel putin un test la fiecare 1000 m3.

Sensibilitatea la inghet

In teren natural, sub fundatii si decupaje, cel putin un test la fiecare 250m de drum

Umiditate

Zilnic la fiecare 500 m3.

Densitate maxima in stare uscata

In functie de neregularitatea solului, cel putin un test la fiecare 5000 m3.

Nota:

1. Cand aprobam sursa pentru sol este necesar sa prezentam testele referitoare la materiale organice (in conformitate cu STAS 7107/1-76), saruri solubile in apa (in conformitate cu STAS 7107/3-74) si compresibilitate (in conformitate cu STAS 8942/1-84).

2. Contractantul poate solicita aprobarea inginerului pentru alte norme si metode de testare care au aprobare tehnica in Romania.

Constructia de fundatii

1.1.3.1 Jalonari

Inginerul va preda la Contractant cotele de nivel localizate din afara limitelor constructiei (cel putin 2 cote/km) si o lista indicand coordonatele punctelor principale ale aliniamentelor si ale cotelor.

Inainte de a incepe lucrarile, Contractantul va restabili cotele (daca este necesar) si va executa jalonarea sectiunii transversale, pe cheltuiala lui proprie.

La terminarea jalonarii liniei mediane, Contractantul va marca pe teren urmatoarele:

Inaltimea umpluturii

Punctele de intersectie ale taluzului cu terenul solid

Inclinarea pantei

Pe toata durata lucrarilor constructiei, Contractantul va asigura, pe cheltuiala lui proprie, intretinerea tarusilor si indicatorilor de cote, inclusiv renuntarea si dislocarea lor daca este necesar.

In timpul jalonarii toate utilitatile existente localizate in interiorul ori in apropierea limitelor constructiei vor fi vizibil marcate pentru cazul in care este necesar sa fie mutate in alt loc ori protejate.

Lucrari preliminare

Inainte de inceperea fundatiilor, urmatoarele lucrari vor fi executate:

Taierea copacilor care se transporta impreuna cu tufele (incluzand radacini de copac smulse) la locatii aprobate de catre inginer;

Mutarea frunzelor, cu ramurile si iarba si transportarea la locatii aprobate de catre inginer

Mutarea si stocarea pamantului de suprafata in locatiile aprobate de catre inginer;

Asigurareadrenajului la teren;

Demolarea constructiilor existente.

Pe sectiunile unde apa de suprafata poate sa se descarce in limitele de constructie, Contractantul va canaliza apa din afara limitelor constructiei, pe cheltuiala lui proprie.

Aceste lucrari vor fi executate oriunde este necesar si Contractantul va asigura dispozitive adecvate pentru depozitarea apei inainte de decarcare.

Constructiile existente in regiunea de lucru, pe teren sau subteran, vor fi demolate pana la o adancime a 1.00 m sub nivelul de fundatie. Dupa demolare, gaurile rezultate vor fi curatate si umplute cu material potrivit.

Pamantul ramas, santurile, canalele colectoare, cablurile si tevile, cat si orice alta ingradire, vor fi indepartate pana la cel putin 1.00 m de regiunea lucrarilor.

Drenajele, canalele si santurile existente, care au devenit nefolositoare, din cadrul limitelor de constructie, vor fi sigilate pentru a preveni scurderea apei sub limitele de constructie.

Materialele ce au rezultat din demolare vor fi transportate la locatii aprobate de catre inginer.

Orice goluri (beci, pivnita si alte gauri - inclusiv cele rezultate dupa smulgerea radacinilor de copaci) vor fi deschise, cratate si umplute dupa cum urmeaza:

Daca sunt localizate in regiunea de lucrari, cu material corespunzator de umplere si apoi compactate la o valoare indicata in tabelul 4

Daca sunt localizate in afara regiunii lucrarilor, cu material similar solului inconjurator si apoi compactat la aceeasi valoare ca a solului inconjurator.

Contractantul va incepe fundatiile numai dupa ce lucrarile preliminare au fost verificate si acceptate de catre inginer.

Contractantul va utiliza numai metode si echipament potrivite pentru tipul materialului umpluturii.

El este responsabil sa mentina in bune conditii materialele aprobate, astfel incat atunci cand acestea sunt distribuie si compactate, cerintele acestei specificati tehnice sa fie indeplinite.

Constructia fundatiilor va fi oprita in caz ca cerintele acestei specificatii tehnice nu sunt indeplinite datorita vremii nefavorabile. Constructia fundatiilor pe vreme rece, sub +5o c, pot sa se realizeze luand masuri speciale, stipulate de catre norme tehnice in vigoare (C 16-84).

Operatiuni de umplere nu vor fi executate cand solul este inghetat, contine gheata ori zapada, sau in caz ca umiditatea nu este in limitele potrivite pentru compactare.

Dispunerea fundatiilor

Unul dintre scopurile dislocarii maselor de pamant este sa permita utilizarea materialului rezultat din sapaturi ca material de umplere pentru taluzuri. In timpul executarii lucrarilor, Contractantul va prezenta inginerului spre aprobare graficul dislocarilor maselor de pamant, in functie de sursele de sol aprobate.

Materialul in exces precum si solurile necrespunzatoare pentru umplere vor fi transportate pentru stocare la locatiile propuse de Contractant si aprobate de catre inginer.

In cazul in care solul excavat nu este suficient pentru umplere, materialul aditional va fi luat din gropile de imprumut propuse de Contractant si aprobate de catre inginer.

Contractantul va inceta folosirea acestuia si va informa inginerul daca calitatea solului indiferent de provenienta devine necorespunzator. In cazul decuparilor, lucrarile pot fi desfasurate in continuare prin transportarea materialului excavat la un loc de depozitare aprobat. In cazul in care este vorba de o groapa suplimentara, autorizatia pentru acea groapa suplimentara va fi suspendata. Pentru gropile de imprumut, aprobarea inginerului se solicita conform procedurii initiale.

Transportul solului in taluzuri ori alte regiuni de stocare va incepe cand in zona functioneaza un numar suficient de echipamente pentru imprastiere si compactare.

Gropile de imprumut si depozitele de pamant

Locatia pentru gropile de imprumut si depozitele de pamant, indiferent daca sunt temporare ori permanente, va fi identificata si propusa de Contractant care va cere de asemenea aprobarea inginerului.

Propunerea va fi prezentata inginerului cu cel putin 7 zile inainte de inceperea folosirii unei gropi de imprumut sau a unui depozit de pamant si va avea anexate urmatoarele documente:

Raport privind calitatea solului din gropile de imprumut, inclusiv rezultatele testelor si analizelor de laborator executate;

Cantitatea estimativa (pentru gropile de imprumut);

Grafic de executie pentru excavare (gropi de imprumut) sau program de depozitare;

Plan de dispunere al zonei dupa incheierea lucrarilor;

Aprobarea proprietarului privind utilizarea gropilor de imprumut sau a depozitelor de pamant;

Aprobare de la autoritatea de mediu;

Alte acorduri ori aprobari, daca este necesar.

Proiectul impreuna cu toate taxele de investigare, testare, inchiriere si altele pentru exploatarea gropilor de imprumut, depozitelor de pamant sau drumurilor de acces vor fi pe cheltuiala Contractantului.

In timpul excavarii gropilor de imprumut, Contractantul va respecta urmatoarele:

Solul de suprafata va fi inlaturat si stocat in depozitele de pamant aprobate;

Partea inferioara a gropilor de imprumut nu va fi mai joasa decat partea inferioara a canalizarii apei

Partea inferioara a gropii de imprumut va avea o inclinare transversala de 1-3% spre exterior precum si una longitudinala pentru a asigura drenajul apei;

In planurile de inundare majora a raurilor, gropile de imprumut vor fi plasate in aval avand o zona de separare de cel putin 4 m latime de la baza pantei.

Inclinarile gropilor de imprumut dispuse de-a lungul drumului vor avea o panta de 1:1.5-1:3. In cazul in care nu exista nicio platforma de drum intre baza pantei si marginea gropii de imprumut, inclinarea va fi de 1:3.

Excavarea in groapa de imprumut poate fi realizata in continuarea decuparii pantei.

Depozitele de pamant se vor conforma urmatoarelor cerinte:

In cazul in care depozitul este in apropierea taluzului, primii 5m ai depozitului se vor supune acelorasi cerinte ca si constructia taluzului (Compactare, nivelare si finisare)

Inaltimea depozitului nu va depasi inaltimea taluzului drumului.

Locatia depozitului va fi decisa astfel incat sa se evite inzapezirea drumului.

Gropile de imprumut si stocurile de pamant nu vor afecta stabilitatea lucrarilor existente si nu vor cauza eroziuni datorate apelor de suprafata sau subterane. Contractantul este responsabil pentru orice vatamare sau paguba adusa la o proprietate publica sau privata care poate sa fie cauzata de lucrarile de constructie.

Inginerul poate refuza sa aprobe constructia gropilor de imprumut sau a locurilor de stocare pamant in cazul in care acestea afecteaza incadrarea in zona sau drenajul apei.

Decupari

Excavarea si constructia pantelor in conformitate cu sectiunea transversala proiectata vor incepe in acelasi timp pe intreaga latime.

Marirea adancimii decuparii va fi evitata. In caz ca acest lucru se intampla, decuparea va fi umpluta pana la nivelul proiectat, pe cheltuiala Contractantului si in conformitate cu cerintele de umplere din aceasta specificatie tehnica.

Decuparile care necesita umplere vor fi inchise de indata ce stadiul lucrarilor in zona permite acest lucru.

Cand excavarea se face in soluri sensibile la umiditate, lucrarile se vor executa progresiv si va fi asigurat drenajul rapid al apei de ploaie, evitand afectarea echilibrului hidrologic al zonei sau al nivelului panzei freatice.

In cazul in care in timpul excavarii, Contractantul observa o combinare de materiale corespunzatoare si necrespunzatoare si daca nu se specifica altfel in proiect, Contractantul va executa sapaturi astfel incat materialele corespunzatoare sa fie excavate separat. Se va proceda astfel pentru a le putea folosi la lucrarile permanente si pentru a evita contaminarea lor cu materiale necorespunzatoare.

Inginerul poate decide o modalitate de a imbunatati capacitatea de sustinere in cazul in care solul descoperit la nivelul proiectat nu indeplineste calitatea ceruta si nici capacitatea de sustinere conform proiectul.

Acolo unde exista diferente insemnate referitoare la tipurile de sol, fata de stipularile din proiect, Contractantul poate inainta spre aprobare inginerului o propunere de modificare a inclinarii pantei.

Inclinarea pantei pentru o decupare de maxim 12m adancime este prezentata in tabelul 3.

Tabelul 3 - Inclinarea pantei

Tipul de sol decupat

Inclinarea pantei

Sol argilos: argila, in general, nisipoasa sau pulbere, nisip argilos sau pulberi

Sol argilos

Soluri macroporoase (soluri loess si loessoide

Roci de stanca degradate: inclinarea depinde de gradul de deteriorare precum si de adancimea taieturii

Roci de stanca stabile (nedegradate)

Roci de stanca stabile dispuse favorabil

vertical sau in consola

La decuparea solului argilos la adancimi mai mari de 12m sau in conditii hidrologice nefavorabile (umiditate, infiltrari de apa) la orice adancime, inclinatia pantei va fi decisa in urma unor analize de stabilitate.

Bulgarii de pamant, pietrele si stancile instabile vor fi inlaturate din panta si stocate impreuna cu materialul rezultat din decupari.

Daca in timpul lucrarilor de constructie, Contractantul observa pierderea stabilitatii, el va suspenda imediat lucrarile, va anunta inginerul si va lua masuri de consolidare a lucrarilor.

Partea inferioara a decuparii va fi compactata pana la un grad de compactare de 100% Normal Proctor, masurat la o adancime de 30cm. Daca la nivelul proiectat solul nu are calitatea si capacitatea de sustinere din proiect, inginerul poate cere constructia unui strat ajutator. In acest caz, stratul superior al decuparii, sub stratul ajutator, va fi compactat pana la un grad de compactare de 97% Normal Proctor.

In timpul constructiei, pantele cat si partea superioara vor fi verificate frecvent, in special dupa explozii si ploi grele ori lungi pentru a observa in timp util orice semn de pierdere a stabilitatii.

Declaratia de metoda pentru nivelarea terasamentului de drum in solul pietros va fi propusa de catre Contractant si inaintata inginerului pentru aprobare. Nivelarea se va realiza pe cheltuiala Contractantului.

Contractantul va lua toata masurile necesare pentru a preveni deteriorarea sau inmuierea solului excavat din decupari, care urmeaza sa fie folosit ca material de umplere.

1.1.3.6 Pregatirea solului sub taluz

Solul sub taluz va fi compactat pana la un grad de compactare de 100% Normal Proctor masurata la o adancime de 30 cm.

In cazul in care panta solului este mai mare decat 20%, Contractantul va executa racorduri cu o inaltime egala cu grosimea straturilor de umplere. Panta transversala este de 4% spre exterior.

1.1.3.7 Constructia taluzului

In cazul in care vremea nefavorabila afecteaza calitatea taluzului, stabilita de specificatiile tehnice si de legislatia in vigoare, lucrarile vor fi oprite. Ele se vor relua dupa primirea aprobarii inginerului si la momentul in care cand solicitarile pentru lucrarile de constructie vor fi in concordanta cu specificatiile tehnice.

Taluzurile vor fi executate in straturi netede, in paralel cu linia proiectata, pe intreaga latime a platformei si pe o anumita lungime conform declaratiei de metoda aprobata.

Separari, inegalitati ale drumului si variatii ale continutului de umiditate vor fi evitate.

In cazuri speciale, cu aprobarea inginerului, latimea straturilor de pamant poate fi diminuata. In aceste imprejurari, taluzul va fi construit cu mai multe racorduri adiacente. Diferenta de inaltime a doua racorduri adiacente nu va depasi grosimea unui strat.

Materialul adus pe platforma va fi imprastiat si nivelat pentru grosime de compactare potrivita, asa cum s-a stabilit pe sectiunea de proba si respectand sectiunea longitudinala proiectata.

Suprafata fundatiei precum si fiecare strat vor fi netezite si vor avea o panta transversala de 4% spre exterior.

In cazul taluzurilor mai mari de 3 m, baza poate fi construita din pietra sau blocuri de beton cu dimensiunea maximuma de 50 cm. Dupa pozitionare, blocurile de beton pot fi fixate in pamant. Grosimea stratului de fixare va fi stabilit astfel incat grosimea umpluturii omogena de deasupra este de cel putin 2 m.

Umplerea si compactare se vor realiza la un continut potrivit de umiditate. Contractantul va lua toata masurile necesare pentru a obtine cel mai bun grad de umiditate, prin:

Combinare si amestecare;

Tratare cu var;

Combinare, imprastiere si umezire.

Compactare fiecarui strat va fi prestat in conformitate cu parametrii stabiliti pe sectiunea de proba, in conformitate cu caracteristicile solului folosit.

Echipamentul de compactare va asigura realizarea tuturor cerintelor pentru fiecare traseu si tip de sol.

Gradul Normal Proctor va fi obtinut conform tabelului 4.

Tabel 4 - Grad de compactare

Zonele de taluzuri supuse compactarii

Sol fara coeziune

Sol de coeziune

a) Primii 30 cm de sol natural sub taluz, cu inaltimea

h £ 2,00 m

h > 2,00 m

b) In taluz, sub stratul suport la adancimea de:

h £ 0,50 m

0,50 < h £ 2,0 m

h > 2,0 m

c) In decupare, la 30 cm adancime de stratul suport

Contractantul poate solicita acceptarea unui strat cand in toate punctele masurate, gradul de compactare este egal cu (sau mai mare decat) nivelul cerut.

Frecventa minima a verificarilor va fi in conformitate cu tabelul 5.

Tabel 5 - Frecventa verificarilor

Test

Frecventa minima

Observatii

Continutul optim de umiditate la compactare (test Proctor)

La fiecare 5000 m3

Pentru fiecare tip de sol

Continut de umiditate

6 teste pentru fiecare 2000 m2 de platforma

Pe fiecare strat de pamant

Grad de compactare

6 teste pentru fiecare 2000 m2 de platforma

Pe fiecare strat de pamant

Sectiuni si pante

Lucrarile vor fi executate astfel incat dupa compactare si curatare, pantele se incadreaza intre limitele permise. Sectiunea pantei se va realiza fara reumplere.

Inclinarea pantei depinde de tipul de sol folosit pentru taluz precum si de tipul si capacitate de sustinere a solului sub taluzul.

Inclinarea pantei va fi 1:1.5,cu inaltimea maxima indicata in tabelul 6.

Tabel 6 - inaltimea taluzului

Tip de material folosit pentru taluz

Inaltimea maxima. (m)

Argila pulbere sau nisipoasa

Nisip argilos sau pulbere argiloase

Nisipuri

Pietris sau balast

In cazul care exista diferente intre materialele indicate in proiect si cele stipulate in STAS 2914-84, tabelul 1a si 1b, Contractantul va prezenta inginerului spre aprobare, o propunere bazata pe investigatii in teren, pentru a modifica inclinarea si inaltimea pantei.

Inclinarea pantei va fi verificata dupa compactare si finisare.

Taluzurile de pana la 12 m inaltime vor avea inclinarea pantei de 1:1.5 pentru inaltimea indicata in tabelul 6, masurate de la stratul suport in jos si 1:2 pentru inaltimea care ramane spre baza.

Pentru taluzurile mai mari de 12 m precum si pentru cele din zonele inundabile, vai, baltoace sau mlastini, cu fundatia din soluri fine sau foarte fine, inclinarea pantei va fi decisa pe baza unui calcul de stabilitate. In acest sens un factor de stabilitate de 1.3-1.5 va fi luat in considerare, conform STAS 2914-84 iar tabelul 7 va fi de asemenea respectat.

Tabelul 7 - Inaltimea maxima a taluzului in functie de caracteristicile solului de fundatiei

Inclinarea fundatiei

a) unghiul intern de frictiune (grade



 

Taluzuri pentru soluri sensibile la apa

Cand pregateste declaratia de metoda, Contractantul va include masuri speciale care se vor lua in considerare in cazul solurilor sensibile la apa, cum ar fi:

Umplerea si combinarea solului;

Tratamentul cu var;

Constructia de drenaje deschise.

Taluz pietros

Cand se utilizeaza pentru taluz, materialul pietros va fi imprastiat in straturi si nivelat pentru a se obtine un amestec omogen cu continut minim de goluri.

Grosimea straturilor va fi stabilita in concordanta cu dimensiunea materialului si cu capacitatea echipamentului de compactare, dar nu va fi mai mare de 80 cm. Ultimii 30 cm de sub stratul suport nu va contine blocuri mai mari de 20 cm.

In cazul in care raman totusi goluri dupa compactare, stratul va fi completat cu un material de umplere aprobat astfel incat toate golurile de suprafata sunt umplute.

In cazul pantelor neacoperite, blocurile vor fi fixate peste cel putin 2/3 din grosimea lor.

Finisarea umplerii structurilor (ziduri de sustinere, piloni,pereti suport,etc)

Daca nu se precizeaza altfel decat in specificatiile tehnice, finisarea umplerii structurilor va fi executata folosind acelasi material ca pentru taluz, in afara de materialul pietros. Dimensiunea maxima a materialului care poate fi utilizat este 1/10 din latimea de umplere.

Umplerea va fi executata in straturi netede cu o grosime de maxim 25 cm.

Umplerea va fi compactata mecanic pana cand se realizeaza gradul de compactare conform tabelului 4.

Protectie la actiunea apei

Contractantul va asigura protectia taluzului impotriva eroziunii cauzate de apa de ploaie (Se va lua ca referinta cea mai grea ploaie din ultimii 10 ani).

1.1.3.8 Santuri si rigole

Santurile si rigolele vor fi construite in paralel cu baza pantei.

1.1.3.9 Finisarea stratului suport

Stratul suport va fi compactat, nivelat si finisat cu respectarea nivelului, inclinarii si latimii stipulate in proiect.

Contractantul va limita accesul intregului echipament la stratul suport dupa procedura de finisare.

Protectie cu sol de suprafata

Pantele care trebuie acoperite cu sol de suprafata vor fi in prealabil decupate in trepte sau consolidate cu un grilaj confectionat din brazde, impletituri sau prefabricate .

Dupa ce au fost acoperite cu sol de suprafata, pantele vor fi fertilizate si insamantate.

Dupa insamantare, pantele vor fi irigate de mai multe ori pana cand semintele de iarba incep procesul de vegetatie.

In timpul sezonului de crestere, pantele cu iarba vor fi cosite de doua ori pe an. Iarba cosita va fi colectata si mutata la locatiile aprobate de inginer.

Controlul constructiei si acceptarea lucrarilor

Controlul constructiei

Controlul calitatii fundatiilor include:

Verificare dispunerii;

Verificarea calitatii, starii si pregatirii solului fundatiei;

Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat ca material de umplere;

Controlul caracteristicilor straturilor executate;

Controlul caracteristicilor platformei de drumului

Contractantul nu va incepe constructia nici unui strat inainte ca stratul anterior sa fie terminat, verificat si acceptat de inginer. Contractantul va asigura, pe cheltuiala proprie intretinerea straturilor acceptate inainte de adaugarea straturilor urmatoare.

Acceptarea fiecarui strat va fi solicitata din nou in cazul in care trec mai mult de 7 zile de la data acceptarii initiale pana la data constructiei stratului urmator. Aceasta procedura este de asemenea obligatorie daca in decursul acestei perioade de timp inginerul considera ca stratul acceptat nu indeplineste conditiile de a fi acoperit.

Masuratorile de abateri se vor face folosind un dispozitiv de masurare corespunzator normelor CD 31-24.

Frecventa minima de verificare a gradului de compactare va fi cea indicata in tabelul 5.

Verificarea calitatii solului este determinarea caracteristicilor acestuia conform tabelului 2.

Contractantul poate propune folosirea metodelor alternative de testare dar ele se vor lua in considerare numai daca sunt aprobate de catre inginer.

Verificarea marcajelor cu tarusi

Constructia fundatiilor poate sa inceapa numai dupa ce dispunerea a fost verificata si aprobata de catre inginer.

Limitele permise in marcarea cu tarusi sunt de ± 50 mm.

Verificarea caracteristicilor solului de fundatie

Pentru a verifica calitatea solului de fundatie,se vor lua mostre din aria de lucru. Vor fi 3 mostre pentru fiecare 100m lungime de drum dispuse astfel incat intreaga arie de lucru este verificata.

Analizele si testele se vor realiza conform tabelului 1 si 2.

Masurarea devierilor se va face in sectiune transversala pe 6 fasii (4 benzi de circulatie si 2 benzi de urgenta), oriunde este necesar, dar cel putin pe fiecare sectiune transversala din proiect.

Capacitatea de sustinerea a stratului de fundatie este considerata realizata atunci cand valoarea deformarii elastice, este masurata conform prevederilor normativului CD 31-94, este mai mica decat cea permisa conform tabelului 8, in cel putin 90% dintre punctele de masurare si este mai mica decat 600 1/100 mm in celelalte puncte de masurare.

Uniformitatea este considerata ca satisfacatoare daca coeficientul variatiei este < 50%.

Tabel 8 - limitele deformarii elastice

Tip de sol conform STAS 1243-88

Limita deformarii elastice (1/100 mm)

Nisip pulbere, nisip argilos

Pulbere de nisip, pulbere de nisip argilos, pulbere argiloasa, pulbere

Argila pulbere, argila nisipoasa, argila pulbere nisipoasa, argila

Pentru a verifica gradul de compactare al solului de fundatie, se vor respecta indicatiile tabelelor 4 si 5 si se va face o corelatie cu punctele unde se observa o capacitate scazuta de sustinere.

Limita de toleranta pentru constructia taluzului este de +50 cm.

Verificarea caracteristicilor straturilor executate

Urmatoarele determinari se vor realiza pentru straturile compactate:

Gradul de compactare - pe fiecare strat, in sectiune transversala, minim 6 teste /2000mp de strat conform STAS 2914-84. In cazul solurilor de coeziune,se vor lua 3 probe din fiecare punct (suprafata,mijloc si baza), daca grosimea este mai mare de 25 cm si 2 mostre (suprafata si baza) pentru grosime mai mica de 25 cm. In cazul solurilor fara coeziune se va lua 1 mostra din fiecare punct de la mijlocul stratului.

Grosimea si inclinarea sectiunii transversale a stratului - pentru fiecare strat

Masurarea abaterilor-la fiecare al 3-lea strat sau dupa ploaie sau pentru ultimul strat

Aceasta masuratoare se va realiza in sectiune transversala la o distanta maxima de 25 cm pe 6 fasii.

Valorile gradului de compactare sunt date in tabelul 4.

Inclinarea sectiunii transversale dupa compactare va fi 4%, avand o toleranta de ± 1%

Controlul caracteristicilor stratului suport

Controlul caracteristicilor stratului suport implica examinare si masuratori de abateri la nivelul stratului suport si asupra gradului de compactare realizat.

Dimensiunile si nivelul stratului suport sunt masurate oriunde este necesar, dar cel putin in sectiunile transversale proiectate.

Limitele respective permise pentru stratul suport sunt urmatoarele:

Latime: ±5 cm de la linia centrala a drumului; ±10 cm peste intreaga platforma de drum;

Nivel:intre +2.5 si 5.0 cm.

Inclinarea transversala a stratului suport dupa compactare va fi 4%, cu o toleranta de ± 1%.

Deformarea elastica este masurata oriunde este necesar, pe 6 fasii in sectiunea transversala, dar cel putin in sectiunile transversale proiectate.

Capacitatea de sustinere a stratului suport va fi realizata daca valoareaa deformatiei elastice masurate este mai mica decat valoarea permisa conform tabelului 8.

Controlul caracteristicilor stratului suport si verificarea globala a fundatiilor executate (Dimensiunile si uniformitatea suprafetei stratului suport si pantelor) se vor face in acelasi timp.

Limitele permise pentru uniformitatea suprafetelor stratului suport si pantelor, masurate folosind 'marginea dreapta de 3 m' sunt cele din tabelul 9.

Tabel 9 - uniformitatea suprafetei

Sectiunea

Limite

Roci compacte

Roci necompacte sau soluri

Platforma fara strat imbunatatit

5 cm

3 cm

Platforma cu strat imbunatatit

10 cm

5 cm

Panta neacoperita

10 cm

Nota (*) - cand se intentioneaza executarea stratului imbunatatit deasupra platformei.

Acceptarea lucrarilor.

Dupa ce lucrarile sunt terminate pe o sectiune de drum acestea vor fi supuse aprobarii inginerului inainte ca urmatorul strat sa poata fi pus.

La verificarea lucrarilor care urmeaza a fi efectuate, trebuie stabilit daca acestea sunt executate in conformitate cu planul cat si cu Specificatiile Tehnice.

Dupa aceasta procedura va fi incheiat un raport de aprobare pentru a continua autorizatia contractantului in vederea urmatorului stadiu de constructie.

Inginerul stabileste subiectul stadiilor de constructie la acceptarea in programul de aprobare pentru constructia urmatoarelor stadii, care este anexat in desene de lucru si se refera la urmatoarele:

trasarea;

nivelul si sectiunea finala in cazul sapaturii;

- natura si compactarea fundatiei solului;

in cazul taluzului, pentru fiecare curs(traseu) dupa compactare

Stratul de balast sau amestecul optim de balast

Prevederile generale

Specificatiile Tehnice se aplica la constructia traseului fundatiei din balast sau balast optim ale structurii drumului. Acestea cuprinde conditiile tehnice pe care trebuie sa le aiba materiale folosite, furnizate prin STAS - precum si cerintele pentru constructia fundatiei de balast in conformitate cu STAS -

Contractantul va executa, intr-un laborator autorizat, toate testele si determinarile cerute de catre Specificatiile Tehnice cat si orice alte teste cerute de catre inginer.

In afara de Specificatiile Tehnice, contractantul se va conforma cu prevederile si normele standardelor in vigoare.

Contractantul va prezenta spre aprobarea inginerului, o expunere a metodei de executie, cu 7 zile inainte de inceperea lucrarilor. Aceasta va include:

Programul sau lista de executie pentru traseul fundatiei;

Echipamentul folosit pentru producerea si transportul agregatului ;

Echipamentul folosit pentru producerea amestecului optim;

Echipamentul folosit pentru extractia , transportul, distributia, imprastierea,

compactarea si finisarea amestecului optim;

Sursele (Gropile de balast sau furnizorii) si stocurile agregatelor, incluzand

accesul la fiecare.

La stabilirea detaliilor privind declaratia metodei de compactare, contractantul va executa sectiunea de incercare. Marimea si locatia va fi stabilita de comun acord cu inginerul.

Dupa terminarea sectiunilor de incercare, declaratia metodei de constructie va fi completata cu informatii privind declaratia metodei de compactare cum ar fi:

Caracteristicile echipamentului de compactare (Greutate, latime, presiunea aerului din camera, caracteristicile de vibratie, viteza);

Numarul trecerilor cu si fara vibratie pentru atingerea gradul de compactare in conformitate cu conditiile stipulate de Specificatiile Tehnice;

Numarul substraturilor de balast unde va fi executat traseul fundatiei (Cand nivelul de compactare nu mai poate fi realizat printr-un alt traseu)

Grosimea stratului de balast/stratul optim de balast inainte cat si dupa compactare.

Contractantul va face totul ca prin procedurile aplicate sa raspunda cerintelor Specificatiilor Tehnice.

Contractantul va inregistra zilnic o baza de date privind executia lucrarilor, cat si rezultatele masuratorilor, testelor si investigatiilor.

Contractantul va executa examinari suplimentare, oricand acestea vor fi cerute de catre inginer.

Materialele

Agregatele naturale

Pentru a executa traseul fundatiei din balast sau balast optim contractantul va utiliza fie balast natural fie balast optim pregatit din tipuri de agregate naturale, care au caracteristicile indicate in tabelul 1

Agregatele vor proveni din stanci stabile, care nu sunt afectate de apa, aer sau ger si nu vor contine material strain (bulgari de pamant, carbune, putregai sau reziduu de vegetatie) sau orice alte materiale.

Fiecare sursa de agregate (balast natural sau sortimente de balast optim) vor fi propuse de catre Contractant si supuse spre aprobarea inginerului.

Propunerea va fi prezentata inginerului cu cel putin 7 zile inainte de deschiderea gropii de balast sau prezentand oferta si vor fi anexate urmatoarele:

Raportul privind calitatea agregatelor, care va include rezultatele testelor efectuate in laborator si analizele efectuate. Verificarile vor fi conduse in conformitate cu tabelul 1 si cu stipularile date de SR 662-2002 (Tabel 19);

Analiza de conformitate in relatie cu conditiile Specificatiilor Tehnice;

Cantitatea estimata;

Graficul aratand felul gropii de balast care este exploatata ori un grafic indicand oferta;

Ruta de transport;

Planul terenului de depozitare

Plan de aranjare a regiunii dupa terminarea exploatarii (in cazul gropii de balast) ori stocul (rezerva);

Acordul proprietarilor privind posesiunea si exploatarea regiunii

Acordurile, aprobarile si autorizatiile cerute de catre legislatia in vigoare.

Toate investigatiile, probele (testele), platile si taxele legate de exploatarea gropii de balast vor fi facute pe cheltuiala contractantului.

Gropile de balast si stocurile (rezervele) nu trebuie sa afecteze stabilitatea terasamentelor existente si nu vor cauza eroziune prin efectele la suprafata sau apa subterana. Contractantul este responsabil pentru orice paguba adusa proprietatii publice sau private care poate fi cauzata de executarea lucrarilor.

Transportul si stocarea agregatelor din diferite surse va fi facuta astfel incat sa se evite poluarea sau amestecul agregatelor. Drumurile de acces la stocuri(rezerve) vor fi aranjate astfel incat sa se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale.

Agregatele vor fi depozitate pe platforme organizate, care vor avea pante si jgheaburi de drenare a apei. Trebuie sa se evite amestecarea sau poluarea agregatelor stocate. Agregatele stocate vor fi identificate prin panouri, care indica sursa si marimea.

Contractantul va asigura o regiune de stocare temporara pentru agregatele respinse. In cazul balastului extras de sub nivelul apei, contractantul va asigura suprafata necesara stocarii temporare, pana ce apa in exces a fost drenata departe.

Agregatele care depasesc 1,9 g de sulfat (SO3)/L, nu vor fi depozitate sau utilizate ca material de umplere in apropierea lucrarilor care contin ciment (balast cimentat sau stabilizat); distanta minima dintre aceste lucrari va fi de 1 m

Tabel 1 - Caracteristicile agregatelor

Caracteristici

Limite

STAS

Balast

Balast optim

Fel (tip)

Continutul fractiei %: < 0,02 mm

< 0,20 mm

0 - 1 mm

0 - 4 mm

0 - 8 mm

0 - 16 mm

0 - 25 mm

0 - 50 mm

0 - 63 mm

max. 3

max. 3

Clasificarea

Fig. 2 SR 662

Fig. 2 SR 662

Coeficient de neuniformitate(Un), min.

Echivalent de nisip (EN), min.

Factorul Los Angeles, %, max.

Balastul optim va fi preparat prin amestecarea fractiunilor 0 in conformitate cu SR

Dupa organizarea stocurilor, ele vor fi aprobate de catre inginer. Controlul agregatelor dintr-un stoc va fi facut in conformitate cu tabel 2

Tabel 2 - Verificari(teste) pe agregate

Actiunea, procedura de verificare sau caracteristicile de verificat

Frecventa minima la aprovizionare

Metoda de determinare (STAS)

Examinarea datelor inregistrate in certificatul de calitate

Fiecare transport

Clasificare

Echivalent de nisip

Neregularitate

O proba pentru fiecare 400 t

Rezistenta la uzura (testul Los Angeles)

O proba pentru fiecare 5000 t

Apa

Apa necesara corectarii umiditatii va fi curata, fara nici un gust sau miros si nu va contine nici o suspensie anorganica sau organica.

Pregatirea balastului optim

Instalatia de pregatire a balastului optim

Instalatia trebuie sa aiba urmatorul echipament si facilitati:

Regiuni (suprafete) de stocare separate ale agregatelor pe platforme de beton cu pante pentru canalizarea (drenajul) apei; platformele vor avea separatoare verticale pentru evitarea amestecarii agregatelor. Fiecare regiune de stocare va indica tipul agregatului;

Dispozitivele de masurare si depozitare a agregatelor;

Echipament adecvat care sa previna segregatia amestecarii cand are loc descarcarea din vehiculele de transport ;

Laborator de instalatie;

Facilitatile de siguranta a muncitorilor si echipament de stingere a focului.

Instalatii si materiale de curatire a dispozitivelor de masurare si amestecare, buncarelor si mijloacelor de transport.

Agregatele vor fi masurate in functie de clasificare. Limitele ce vor fi respectate in acest caz sunt urmatoarele:

Agregatele

Apa

Dupa instalarea, verificarea si obtinerea tuturor autorizatiilor cerute de catre autoritati, uzina va fi supusa spre aprobare inginerului.

Toate cheltuielile legate de autorizarea si functionarea instalatiei va fi responsabilitatea contractantului. In timpul functionarii instalatiei contractantul, pe cheltuiala lui proprie, va asigura verificarile necesare pentru producerea(realizarea) amestecului cu caracteristicile aprobate.

Pregatirea amestecului

Inainte de inceperea lucrarilor, contractantul va executa teste de verificare in instalatie in sensul de a confirma proportia in amestec, ca si cea determinata in laborator.

Aceste verificari vor stabili de asemenea durata minima a procesului de amestecare, care asigura omogenitatea amestecului.

Oricare schimbarea in proportia amestecului, in afara de corectia impusa de umiditatea agregatelor depozitate, va fi tratata ca o schimbare a formulei de lucru a amestecului si va fi supusa aprobarii inginerului.

Cantitatea de apa necesara va fi decisa in conformitate cu umiditatea agregatului, luand in considere pierderea de apa in timpul transportului din uzina in zona de lucru.

Controlul calitatii amestecului

Luarea probelor si controlul calitatii amestecului va fi facuta in conformitate cu tabelul 3

Tabel 3 Verificari executate in instalatie

Procedura de verificare sau caracteristici de verificat

Frecventa minima in uzina

Metoda de testare

Continutul optim al compactarii amestecului (testul Proctor modificat)

Fiecare studiu al procesului de amestecare

Sortarea continutului amestecului

Cel putin o data pe zi la fiecare 500 m3

Umiditatea agregatelor (1)

Cel putin o data pe zi cand apar schimbari de vreme

Nota: 1 - pentru stabilirea continutului de apa necesar amestecului.

Tolerantele la prepararea unui amestec sunt:

Tip 0-8 mm

Tip 4 mm

Pentru alte tipuri, nu sunt admise tolerante.

In cazul balastului natural, transportul, stocarea si controlul va fi facuta in aceleasi conditii ca si pentru balastul optim.

Constructia traseului fundatiei

Sectiunea de incercare

La elaborarea declaratiei metodei de constructie, a echipamentului si a dispozitivelor necesare pentru a aseza si compacta fundatia, contractantul va trebui sa execute, cu aprobarea inginerului si inainte de inceperea lucrarilor, o sectiune de incercare pentru fiecare sursa a agregatelor. Sectiunea de incercare va fi de cel putin 50 m lungime si cel putin jumatate din latimea platformei.

Laboratorul de pe santier va decide cantitatea de apa care va fi eventual adaugata pentru a obtine cea mai buna umiditate de compactare Apa va fi adaugata prin stropire, asa incat amestecul are umiditatea optima a compactarii uniform imprastiata in amestec.

Tolerantele privind umiditatea amestecului sunt mai mari decat 1% si mai mici decat 2% comparativ cu cel mai bun nivel de umiditate.

Caracteristicile compactarii balastului pentru constructia fundatiei vor fi decise in baza testului modificat, in conformitate cu conditiile STAS

r max.PM = Densitate maxima in forma uscata (G/cm3)

W opt.PM Umiditate optima de compactare(%).

Pregatirea si executia lucrarilor precum si masuratorile efectuate pe sectiunea de incercare vor fi prestate sub supravegherea inginerului.

Lucrarile prealabile, executia lor si masuratorile pe sectiunea de incercare vor fi executate pe cheltuielile contractantului.

Rezultatele testelor de verificare din sectiunea de incercare aprobate de catre inginer vor fi utilizate ca documente de referinta pentru completarea declaratiei de metoda.

Conditiile preliminare

Constructia fundatiei de balast va incepe numai dupa ce fundatiile din zona respectiva incluzand stratul pregatitor al fundatiei canalizarea apei (tuburi de drenaj transversale si longitudinale, jgheaburi si santuri) au fost aprobate de catre inginer.

Permiterea drenajului apei din cursul fundatiei, partea de jos a stratului va fi minim 15 cm deasupra nivelului maximul al apei in apropierea jgheaburilor /santurilor, temporar formate pentru canalizarea apei in timpul constructiei.

Este interzisa arderea balastului sau a balastului oprim din stocuri diferite in aceeasi regiune de lucru.

Transport

Contractantul va lua toate masurile necesare astfel incat in timpul transportului din suprafata de lucru, balastul / balastul optim nu-si modifica in mod semnificativ continutul (separarile, scaderea sau cresterea apei si continutul de particule fine).

Constructie

Traseul (directia) fundatiei poate sa fie pusa numai cu aprobarea inginerului si cand terasamentul corespunde cerintelor de izolare (acoperire).

Balastul/balastul optim va fi pus peste terasamentele acceptate, in unul sau mai multe straturi depinzand de grosimea specificata in plan si de cea mai buna grosime pentru compactare ca si cea stabilita in sectiunea de incercare.

Contractantul nu va incepe executia urmatorului strat inainte ca cel anterior sa fie verificat si acceptat de catre inginer. Contractantul va asigura, pe cheltuiala lui proprie, intretinerea necesara pentru straturile acceptate inainte de construirea urmatorului strat.

Acceptarea fiecarui strat va din nou ceruta in cazul in care trec mai mult de 7 zile de la data primei receptii si constructia stratului urmator. Este de asemenea obligatorie cand in timpul acestei perioade inginerul considera ca stratul acceptat nu corespunde cerintelor pentru a fi izolat (acoperit).

Compactarea va fi executata cat mai repede posibil dupa ce materialul este pus si in conformitate cu cerintele declaratiei metodei de constructie ca acceptata dupa constructia sectiunii de incercare. Caracteristicile compactarii vor fi stabilite utilizand esantioane luate din lucrari:

r ef  = densitatea efectiva (g/cm3);

W ef  = umiditatea efectiva pentru compactare (%).

r ef

Gradul de compactare gc = ----- ----- ---- x 100

r max.PM 

In regiunea de lucru unde cursul fundatiei nu este executat peste intreaga latime a platformei, umerii vor fi completati si compactati in acelasi timp cu executia cursului fundatiei, astfel incat umerii incadreaza permanent fundatia.

Pentru evitarea pagubelor accidentale, contractantul va lua toate masurile necesare limitarii traficului peste cursul compactat si finisat.

Cursul fundatiei nu va fi pus cand:

Umiditatea balastului este in afara limitelor, dupa cum s-a specificat in III.3;

Balastul este inghetat ori contine gheata;

Conditiile meteorologice determina ca platforma drumului / inclusiv subsolul (daca este cazul) sa nu corespunda cerintelor de invelire(acoperire).

Controlul si acceptarea lucrarilor

Testele (verificarile) executate in timpul executiei cursului fundatiei vor fi in conformitate cu tabel 4

Tabel 4 - Verificari pentru controlul calitatii

Determinare ; procedura de verificare sau caracteristici de verificat

Frecventa minima in punctul de lucru

Metoda de verificare (STAS)

Examinarea documentelor transportului

Fiecare transport

Testul modificat Proctor

Pentru fiecare sursa sau cand se modifica granulatia

Determinarea grosimii stratului de compactare

Minim 3 determinari pentru fiecare 2000 m2 de fundatie

Caracteristicile compactarii

Umiditate

Densitate

6 esantioane pentru fiecare  2000 m2 de traseu pus

Determinarea gradului de compactare (prin determinarea de volum uscat)

zilnic, minim 6 punct pentru fiecare 2000 m2 a traseu pus

Determinarea capacitatii fortei portante la nivelul superior al stratului

In sectiune transversala, fiecare 25 m, pe o banda pentru fiecare trecere, incluzand stationarea de urgenta

Norm

CD 31-94

Capacitatea de sustinere (a fortei portante) la nivelul superior al stratului de balast va fi stabilita prin masuratori utilizand parghia deflectometrica, in conformitate cu 'Instructiunile Tehnice' tehnic 31-94.

Verificarea pentru profilul orizontal

Grosimea cursului fundatiei va fi verificata oriunde este necesar dar in cel putin 3 puncte pentru 2000 m2 de fundatie executata. Toleranta este ± 20 mm.

Latimea traseului este masurata oriunde este necesar dar cel putin in fiecare sectiune transversala.

Toleranta, masurata de la axa centrala este +5 cm

Panta transversala a fundatiei este egala cu panta captuselii cu taluz a drumului, care este indicata in plan si va fi masurata oriunde necesar, dar la fiecare 25 m cel putin. Toleranta este ± 0 % pentru panta transversala proiectata.

Nivelele cursului este masurat oriunde se considera ca este necesar, dar cel putin in fiecare sectiune transversala proiectata; toleranta este ± 1 cm

Verificarea compactarii si a capacitatii de sustinere

Traseul fundatiei va fi compactat pana cand 100% Proctor modificat (MP) este indeplinit pentru cel putin 95% din punctele de masurare si 98% MP pentru toate punctele de masurare.

Capacitatea de sustinere la nivel superior a traseului fundatiei este indeplinita cand valoarea deformabilitatii plasticitatii) masurate in conformitate cu conditiile stipulate de normele CD 31 este mai mica decat 180 mm

Uniformitatea executiei este acceptabila cand valoarea coeficientului de variatie este sub 35

Verificarea caracteristicilor suprafetei traseului

Verificarea neregularitatilor suprafetei fundatiei va fi facuta cu o margine dreapta de 3 m, dupa cum urmeaza:

in lungul sectiunii, masuratorile vor fi executate oriunde se considera ca sunt necesare, dar cel putin in axa fiecarei benzi de circulatie; neregularitatile permise masurate cu o margine dreapta de 3 m sunt ± 2 cm;

in sectiunea transversala, masuratorile vor fi executate oriunde sunt considerate necesare, dar cel putin in sectiunea proiectata; neregularitatile permise masurate cu o margine dreapta de 3 m sunt ± 1 cm

Acceptarea in stadiile de executie

Dupa terminarea lucrarilor pe o sectiune de drum si inainte de inceperea urmatorului strat va fi necesara obtinerea aprobarii inginerului.

Verificarea lucrarilor, care sunt subiectul limitarile de invelire, vor decide daca lucrarile au fost prestate in conformitate cu planul si specificatiile tehnice.

Receptia lucrarilor implica controlul inregistrarilor in timpul executarii lucrarilor si a rezultatelor verificarilor cat si examinarea lucrarilor.

Dupa verificare si receptie va fi facut un raport, care autorizeaza contractantul sa treaca la urmatorul stadiu al constructiei.

Piatra concasata sau amestecul optim de piatra concasata

Prevederile generale

Specificatiile Tehnice se refera la constructia si aprobarea pietrei concasate sau a amestecului optim de piatra concasata pentru structura fundatiei drumului pentru drumurile publice si strazi. Acest document include conditiile tehnice care trebuie sa fie intalnite in ambele materiale utilizate si traseul fundatiei construit.

Pentru acest proiect, fundatia de balast este de asemenea cea mai joasa pentru fundatia de piatra concasata, in conformitate cu STAS De aceea nu se adauga strat de balast suplimentar (Minim 10 cm grosime) vor fi executate de cursul fundatiei de piatra concasata.

In conformitate cu STAS piatra concasata mare de 63 si amestecul optim de piatra concasata in fundatie constau din doua straturi (inferior si superior) de piatra concasata sau amestec optim de piatra concasata avand grosimea minima proiectata de 10 cm (stratul inferior si 12 cm(stratul superior).

In regiunea unde constructia unei sub fundatii sau oricarei alte masuri de a ameliora solul de fundatie nu sunt permise, si in cazul in care solul de fundatie este din soluri de coeziune, cel mai jos nivel din piatra concasata va fi construit exclusiv peste un strat izolator. Acest strat poate fi de 7 cm (dupa compactare ) din nisip sau din material geo textil.

Contractantul va prezenta spre aprobarea inginerului, declaratia de metoda, cu 14 zile inainte de inceperea lucrarilor. Aceasta va include:

Program lucrarilor pentru constructia fundatiei;

Echipamentul folosit pentru producerea si transportul agregatelor;

Echipamentul folosit pentru transport, imprastiere, udare , compactare si finisare;

Sursele (carierele sau furnizorii) si stocurile agregatelor, incluzand accesul la fiecare.

La stabilirea detaliilor privind declaratia metodei, contractantul va construi sectiunile de incercare. Marimea si locatia acestora va fi decisa de acord comun cu inginerul.

Dupa constructia sectiunilor de incercare, declaratia de metoda va fi completata cu informatii privind tehnologia compactarii cum ar fi:

Caracteristicile echipamentului de compactare (Greutate, latime, presiunea camerei, caracteristicile de vibratie, viteza);

Numarul de treceri cu si fara vibratie pentru atingerea gradului de compactare in conformitate cu conditiile specificatiilor tehnice;

Numarul substraturilor fundatiei (Cand gradul de compactare cerut nu a putut fi indeplinit de constructia unui strat singur);

Grosimea stratului de balast/balast optim inainte cat si dupa compactare

Contractantul va executa intr-un laborator autorizat, toate verificarile si determinarile cerute de specificatiile tehnice cat si oricare alte verificari sau teste cerute de catre inginer.

In afara de aceste specificatii tehnice, contractantul se va conforma cu conditiile standardelor si normelor in vigoare.

Materialele

Agregatele naturale

Pentru constructia fundatiei de piatra concasata vor fi utilizate urmatoarele agregate:

a. Pentru fundatia din piatra concasata de dimensiune mare,63

se aplica nisip 0-4 mm ca strat izolator sub stratul care se toarna direct

balast 0-63 mm in stratul inferior;

piatra concasata 63-80 mm;

Piatra sfaramata 16-25 mm pentru sfaramarea stratului superior;

isip grauntos sau pietris 0-4 mm ca material protector.

b. Pentru fundatia din amestec optim de piatra concasata 0-63 mm:

se aplica nisip 0-4 mm ca strat izolator sub stratul de executat;

Amestec optim de piatra concasata de 0 mm

Agregatele vor fi din stanci stabile, care nu pot sa fie afectate de apa, aer ori inghet si nu vor contine material strain (bulgarii de pamant, carbune, putregai ori resturi vegetale) sau alte materiale.

Agregatele din stanci feldspat ori sist nu vor fi utilizate.

Fiecare sursa de agregate propusa de catre contractant va fi prezentata spre aprobarea inginerului.

Propunerea va fi prezentata inginerului cu cel putin 14 zile inainte de inceperea ofertei(aprovizionarii) sau a extractiei si vor fi anexate urmatoarele:

Raport despre calitatea agregatelor, care va include rezultatele verificarilor laboratorului si analizele executate. Verificarile vor fi conduse in conformitate cu tabelele 1,2,3 si 4 si conditiile din SR 662-2002 si SR 667-2001;

Analiza de conformitate referitoare la conditiile stipulate in specificatiile tehnice;

Cantitatea estimata;

Grafic care sa arate maniera exploatarii ce va fi prestata ori un grafic care sa indice oferta;

Ruta de transport;

Planul de situatie al regiunii de stocare

Plan de situatie pentru amenajarea regiunii dupa inchiderea extractiei (in cazul gropii de balast) ori mutarea stocului;

Acordul proprietarilor privind posesiunea si exploatarea regiunii;

Acordurile, aprobarile si autorizatiile cerute de catre legislatia in vigoare;

Plan si acorduri pentru drumurile tehnice.

Toate investigatiile, verificarile, chiriile si taxele legate de extractia agregatelor vor fi facute pe cheltuiala contractantului.

Contractantul este responsabil de oricare persoana pusa in primejdie, vatamare ori paguba pentru proprietatea publica sau privata care poate sa fie ocazionata de extractia, transportul ori stocarea agregatelor.

Transportul si stocarea agregatelor din surse diferite va fi facuta cu evitarea contaminarii sau amestecarii agregatelor. Drumurile de acces spre stocurile cu agregate va fi aranjat in sensul evitarii contaminarii agregatelor cu noroi sau alte materiale.

Agregatele vor fi depozitate pe platforme organizate, de beton sau amestec de asfalt, care va avea pante si jgheaburi pentru canalizarea apei. Va fi evitata de asemenea contaminarea ori amesteca agregatele din stoc. Stocurile de agregate vor fi identificate prin panouri, care indica sursa si marimea lor.

Contractantul va asigura o regiune de stocare temporara pentru agregatele respinse.

Tabel 1 - Nisip (strat izolator)- conditii pentru acceptare in conformitate cu SR 662

Caracteristici

Conditiile de acceptare pentru

Sortiment


Clasificare

Continuu

Continutul fractiei (mai mic de 0,1 mm) %, max.

Conditiile de inversare a filtrului

5 d15 p < d15  f < 5 d85 p

Coeficientul de permeabilitate (K), cm/s, min.

6 x 10-3

Tabel 2 - Balast - conditiile admise in conformitate cu SR 662

Caracteristici

Limite

Sortiment

Continutul fractiei %:  < 0,02 mm

< 0,20 mm

0 - 1 mm

0 - 4 mm

0 - 8 mm

0 - 16 mm

0 - 25 mm

0 - 50 mm

0 - 63 mm

max. 3

Clasificare

In conformitate cu figura 2 din SR 662

Coeficientul de non-uniformitate (Un), min.

Echivalentul de nisip (EN), min.

Rezistenta de sustinere Los Angeles, %, max.

Nota: cand se aproba sursa vor fi prezentate toate rezultatele in conformitate cu SR 662.

Tabel 3 - Piatra concasata - conditiile admise in conformitate cu SR 667

Caracteristicile tipului

Nisip mare

Piatra concasata (granulatie)

Piatra concasata mare

Limite

16-25 25-40

Granule continute astfel:

- ramase pe sita superioara (dmax),%, max.

- trecute prin sita inferioara(dmin), %, max.

Continutul de putregai, granule moi, poroase si cu goluri, %, max.

Forma granulelor:

- caracteristicile granulelor din punct de vedere material, %, max.

Coeficientul de impuritate:

- material strain, %, max.
- fractie sub 0,1 mm, %, max.

Nu este cazul

Rezistenta la sustinere (testul Los Angeles) %, max.

In conformitate cu tipul rocii, (SR 667)

Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2S04) 5 cicluri, %, max.

Nu este cazul

Nota: cand se aproba sursa vor fi prezentate toate hotararile in conformitate cu SR 667.

Amestecul optim de piatra concasata va fi preparat prin amestecul urmatoarelor tipuri 0-8,8-16,16-25,25-40 si 40-63, sau direct prin sfaramare, in cazul conditiilor specificate in tabelul 4 cunoscut.

Tabel 4 - Amestecul optim de piatra concasata - conditiile admise

Caracteristici

Conditiile pentru acceptare

Sortiment

Continutul fractiei %, max. :
- mai mic decat 0,02 mm
- mai mic decat 0,2 mm
- 08mm
-20 63 mm

< 3

Clasificare

In limitele tabelului 5

Echivalentul de sare (EN), min. (1)

Coeficient de activitate (2)

Rezistenta la sustinere (testul Los Angeles) (LA) %, max.

Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2S04) 5 cicluri, %, max..

6 pentru sfaramare
3 pentru piatra concasata mare 40-63

Nota:1)- cand in amestec este prezent nisipul natural;

2)- cand in amestec sunt utilizate numai agregatele din cariere:

1.5 - cand procentajul granulelor care trec prin sita de 0.1 mm este sub 8%

2 - cand procentajul granulelor care trec prin sita de 0.1 mm sita este peste 8%

Tabel 5 - Amestecul optim de piatra concasata - clasificare granulometrica

Limitele clasificarii

Limita

Trecerea in  % prin site avand masa de. (mm)

Inferioara

Superioara

Conditiile admise privind caracteristicile fizice ale formelor, continutul de putregai si continutul de impuritati pentru amestecul optim de piatra concasata sunt acelea indicate in tabelul 3.

Transportul agregatelor spre zona de lucru va fi facuta utilizand numai stocurile acceptate.

Apa

Apa utilizata pentru corectarea umiditatii va fi curata si nu va contine nici o suspensie organica sau anorganica.

Material geo-textil

Materialul geo-textil va fi un tesut neimpregnat si va fi verificat in conformitate cu norma C 227 - ' Norme tehnice privind utilizarea materialelor geo-textile si geo-membranoase in lucrarile de constructie"

Controlul calitatii agregatelor

Frecventa minima a determinarilor pentru fiecare tip de agregate este:

Un esantion la fiecare 2000 t pentru fiecare tip de piatra concasata si amestec optim de piatra concasata;

Un esantion la fiecare 1000 t de nisip mare;

Un esantion la fiecare 500 t de nisip concasat;

Un esantion la fiecare 400 t de balast;

Un esantion la fiecare 200 t de nisip natural.

Constructia traseului fundatiei

1.3.3.1 Stabilirea caracteristicilor compactarii

Un laborator specializat va stabili cele mai bune caracteristici ale compactarii balastului si ale oricarei pietre concasate sau traseul amestecului optim inainte de inceperea lucrarilor.

Prin testul modificat Proctor, in conformitate cu STAS 1913/13-83 va fi stabilita:

r du max PM - densitatea maxima in stare uscata (g/cm3)

Wopt PM - cel mai bun continut al compactarii amestecului (%)

Caracteristicile reale ale compactarii sunt stabilite in laborator pe esantioane luate din regiunea de lucru, dupa cum urmeaza:

r du ef  - densitatea reala in stare uscata (g/cm3)

W ef   - continutul real al compactarii amestecului (%)

r du ef

Gradul compactarii, gc = ----- ----- ------- x 100

r du max PM

Sectiunea de incercare

La stabilirea declaratiei de metoda, echipamentul si dispozitivele necesare punerii si compactare, va fi executata de catre contractant, cu aprobarea inginerului si inainte de inceperea lucrarilor, o sectiune de incercare pentru fiecare sursa a agregatelor. Sectiunea de incercare va fi de cel putin 50m lungime si cel putin pe jumatate din latimea platformei.

Scopurile verificarilor(experimentelor) de a determina pe loc, in conditiile realizarii performantei curente, componentele atelierului de compactare, este procedura activa pentru indeplinirea nivelului compactarii, daca grosimea prevazuta in plan poate sa fie executata in unul sau doua straturi, ajustarea dispozitivelor de imprastiere pentru obtinerea grosimii respective si o suprafata dreapta.

Compactarea pe sectiunile experimentale va fi facuta in prezenta inginerului, si controlul gradului de compactare va fi facut prin testare pe loc sau in laborator, dupa cum va fi cazul.

In cazul fundatiei de piatra concasata de dimensiune mare 63-80, scopul este de a determina in mod corect atelierul de lucru rulant, compus role de compresare usoare si medii, numarul minim al trecerilor acestor role prin rostogolirea lor pana la fixarea pietrei concasate 63-80 si, apoi, numarul minim al trecerilor dupa intinderea in doua etape succesive a materialului de umplere 16-25 pana la obtinerea consistentei optime.

In acest caz, atelierul de lucru rulant este considerat ca terminat daca rotile acestuia nu lasa deloc urme pe suprafata fundatiei de piatra concasata, si alte pietre de aceleasi dimensiuni 63-80 dispuse in fata ruloului nu intra in stratul de fundare , ci din contra, sunt sparte.

Laboratorul va decide pe loc cantitatea de apa care va trebui eventual adaugata cu scopul de a obtine cel mai bun grad de umiditate pentru compactare. Apa va fi adaugata stropind distribuita uniform in amestec pentru a asigura cel mai bun grad de umiditate.

Limitele permise privind gradul de umiditate in amestec sunt mai mari de 1% si mai mici decat 2% comparand cu cel mai bun grad de umiditate.

In cazul pietrelor concasate mari (63-80) compactarea este considerata completa cand cauciucul ruloului nu lasa urme pe suprafata de fundare si pietrelor mai mari decat 40mm,care sunt aruncate in fata ruloului de compactare, nu penetreaza stratul. In plus , ele sunt strivite fara a produce nici un fel de dislocare sau deformare a traseului de fundare.

Pregatirea si constructia lucrarilor cat si masuratorile executate in sectiunea de incercare vor fi prestate sub supravegherea inginerului si pe cheltuiala contractantului.

Acea parte din sectiunea executata cu cele mai bune rezultate va servi ca sectiune de referinta pentru restul lucrarilor.

Caracteristicile obtinute in aceasta sectiune vor fi inregistrate cu scopul de a fi folosite pentru controlul calitatii lucrarilor in viitor.

Conditiile preliminare

Constructia fundatiei din piatra concasata / amestec optim va incepe numai dupa ce a fost verificat si aprobat de catre inginer, stratul inferior de balast al fundatiei.

Agregatele din diferite stocuri nu vor fi puse in aceeasi regiune de lucru.

In regiunea de lucru unde traseul fundatiei nu este executat peste intreaga latimea a platformei, umerii vor fi completati si compactati in acelasi timp cu constructia traseului fundatiei, astfel incat umerii incadreaza permanent fundatia.

Pentru a evita deteriorarile accidentale, contractantul va lua toata masurile necesare pentru a limita traficul peste traseul compactat si finisat.

Traseul fundatiei nu va fi pus cand:

Gradul de umiditate al balastului este in afara limitelor, dupa cum s-a specificat in 3.2;

Balastul este inghetat sau contine gheata;

Conditiile meteorologice determina ca terasamentul /din strat(daca e cazul) nu indeplineste conditiile cerute pentru acoperire.

Constructia

A.  Fundatia facuta din piatra concasata mare(60-80) peste un strat de balast.

a. Constructia stratului inferior facut din balast

Balastul va fi pus pe stratul de formare sau, daca acesta nu este prezent, pe un strat izolant dens(compact) de 7 cm grosime format din nisip sau material geo-textil.

Balastul va fi pus si nivelat intr-un strat singur astfel incat dupa compactare grosimea rezultata este de 10 cm.

Compactarea stratului fundatiei va fi facuta respectand declaratia de metoda ca acceptata in continuare la constructia sectiunii de incercare.

  1. Constructia stratului superior facut din piatra concasata mare 63-80

Piatra concasata va fi pusa numai dupa ce inginerul aproba stratul inferior din balast, udat in prealabil.

Dupa completarea stratului de rulare, piatra concasata va fi blocata in gropile de utilizare 16-25 si in continuarea acestuia este acoperit cu pietris fin 0-8 sau nisip.

Pentru protectia impotriva deteriorarilor accidentale in timpul constructiei urmatorului strat, contractantul va acoperi fundatia construita din piatra concasata compactata si finisata cu un strat de protectie facut din nisip grauntos sau nisip mare.

B.      Traseul fundatiei din amestec optim de piatra concasata

Constructia stratului izolator si partea inferioara a traseului fundatiei de balast este prestata in conformitate cu 2.4.A.a.

Amestecul optim de piatra concasata va fi pus peste stratul de balast utilizand un distribuitor.

Constructia stratului fundatiei va fi facuta urmarind toate caracteristicile - care au fost decise ulterior constructiei sectiunii de incercare.

Controlul constructiei si acceptarea lucrarilor

In timpul constructiei traseelor din piatra concasata mare 63-80 sau amestec optim de piatra concasata, vor fi verificate controlul si determinarile indicate in tabelul 6.

Cu privire la capacitatea de sustinere a fundatiei, aceasta va fi stabilita dupa masuratori utilizand parghia deflectometrica, in conformitate cu instructiunile tehnice CD 31-93.

Tabel 6 - Determinarile pentru stratul de fundatie

Determinarea , verificarea procedurii sau a caracteristicilor de verificat

Frecventa minima in aria de lucru

STAS

Continutul optim al umiditatii compactarii (test Proctor modificat)

Pentru fiecare sursa sau cand granulatia este modificata

Determinarea amestecului compactat

- amestec de balast si piatra concasata

6 puncte pentru 2000 m2

Determinarea grosimii stratului compactat

- balast, piatra concasata mare si amestec optim de piatra concasata

3 puncte pentru 2000 m2

Determinarea gradului de compactare (masurarea volumului uscat)

6 puncte la 2000 m2

Verificarea compactarii (sfaramarea pietrei in fata cilindrului)

6 puncte la 2000 m2

Determinarea capacitatii de sustinere deasupra nivelului fundatiei

in sectiune transversala fiecare 25 m, pe fiecare banda de trafic incluzand banda de urgenta

Norma

CD 31-94

1.3.4.1 Verificarea pentru profilul orizontal

Grosimea fundatiei va fi verificata oriunde este necesar dar in cel putin 3 puncte pentru 2000 m2 de strat executat. Toleranta este de ± 2 cm.

Latimea traseului va fi masurata oriunde este necesar dar cel putin in fiecare sectiune transversala proiectata.

Toleranta, masurata de la linia mediana este de + 5 cm.

Panta transversala a fundatiei este egala cu cea a pavajului drumului, care este indicata in plan, si va fi masurata oriunde se impune, dar cel putin la fiecare 25 m. Toleranta este de ± 0.4%.

Nivelele traseului sunt masurate in puncte caracteristice ale sectiunilor transversale proiectate.

Abaterea maxima a nivelelor fundatiei catre plan va fi de 1 cm.

Verificarea pentru compactare si capacitatea de sustinere

Piatra concasata de dimensiune mare 63-80 pentru traseul fundatiei va fi compactata pana ce gradul maxim de compactare este atins. Aceasta este verificata prin sfaramarea rocii de acelasi tip ca si cea utilizata la constructia stratului si cu o marime de 4 cm, care este pusa in fata rolei de compactare.

Compactarea va fi considerata atinsa daca stanca este sfaramata fara a cauza deformarii ale stratului.

Fundatiile executate din amestec optim de piatra concasata vor fi compactate pana ce va fi atins gradul de compactare de 100% in cel putin 95% din punctele masurate si in minim 98% in toate punctele masurate.

Gradul de compactare va fi determinat ca densitate in stare uscata prin testul Proctor modificat conform cu STAS 1913/13-83

Capacitatea de sustinere a stratului fundatiei este indeplinit cand valoarea deformarii elastice masurate, nu depaseste 250 1/100 mm in oricare din punctele masurate.

Verificarea pentru caracteristicile stratului de suprafata

Verificarea neregularitatilor de pe suprafata fundatiei va fi facuta utilizand o margine dreapta de 3 m , dupa cum urmeaza:

in sectiune lunga, masuratorile vor fi executate oriunde sunt considerate ca fiind necesare, dar cel putin in axa fiecarei benzi de circulatie; neregularitatile permise masurate cu marginea dreapta de 3 m sunt de ± 2 cm;

in sectiune transversala, masuratorile vor fi executate oriunde sunt considerate necesare,dar cel putin in sectiunea transversala proiectata; neregularitatile permise masurate cu marginea dreapta de 3 m sunt de ± 1 cm.

Acceptarea lucrarilor pe stadii de constructie

Dupa terminarea lucrarilor pe o sectiune de drum si inainte de a incepe urmatorul stadiu, va fi obtinuta aprobarea inginerului.

O verificare a lucrarilor, care este subiect al procedurii de acoperire, va decide daca lucrarile au fost prestate in conformitate cu planul si specificatiile tehnice.

Acceptarea lucrarilor implica controlul inregistrarilor in timpul constructiei lucrarilor si al rezultatelor testelor cat si examinarea locurilor de munca.

Dupa verificare un raport de acceptare trebuie sa fie incheiat, care autorizeaza contractantul sa treaca la urmatorul stadiu de constructie.

1.4 Traseul amestecului asfaltic fierbinte

Prevederile generale

Aceste specificatii tehnice marcheaza conditiile tehnice generale ale executiei si verificarii traseului amestecului asfaltic fierbinte.

Traseul amestecului asfaltic de baza este partea din structura drumului pe a carei suprafata este aplicat bitumul.

Campurile de aplicare ale amestecului asfaltic fierbinte si cerintele tehnice speciale trebuie sa fie in conformitate cu cerintele SR 7970/2001.

Contractantul trebuie sa realizeze, intr-un laborator autorizat, toate testele si determinarile cerute prin aceasta specificatie tehnica si orice alte verificari cerute de catre inginer, incluzand pregatirea studiilor privind formula amestecului de asfalt.

In plus fata de aceste specificatii tehnice, contractantul trebuie sa se conformeze cu conditiile din toate standardele si normele in vigoare.

Cu cel putin 14 zile inainte de inceperea lucrarilor, contractantul va prezenta spre aprobarea inginerului, declaratia de metoda privind executia traseului de baza, care va contine, printre altele:

Programul de lucrari a traseului de baza;

Echipamentul folosit pentru producerea si transportul materialelor;

Echipamentul folosit pentru transportul, imprastierea si compactarea amestecului

Sursele (gropile de balast , carierele, producatorii, furnizorii) si stocurile de agregate, incluzand ruta de transport propusa;

Studiul pentru formula de amestec.

La determinarea detaliilor privind tehnologia compactarii, sectiunile de incercare vor fi executate la dimensiuni si locatii stabilite in acord cu inginerul.

Dupa executarea sectiunilor de incercare, declaratia de metoda de executie va fi imbunatatita cu informatii despre tehnologia producerii si compactarii:

Caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea aerului din camera, caracteristicile vibratiilor, viteza);

Numarul trecerilor, cu sau fara vibratii, pentru a realiza gradul de compactare cerut;

Numarul substraturilor pentru traseul de baza (cand gradul de compactare nu poate fi indeplinit printr-un singur traseu);

Grosimea stratului(substratului) inainte cat si dupa compactare;

Temperatura la inceputul si la sfarsitul compactarii;

Revizuirea formulei de amestec.

Contractantul se va asigura ca toate procedurile aplicate indeplinesc cerintele intalnite in specificatiile tehnice.

Contractantul va inregistra zilnic datele referitoare la executia lucrarilor si la rezultatele obtinute dupa masuratori, determinari si luarea probelor.

Tipurile amestecurilor

Pe baza marimii agregatelor folosite la prepararea lor, amestecurile de asfalt pentru traseul de baza pot sa fie:

Tip AB 1,cu agregate medii: 22 %47% particule peste 4 mm;

Tip AB 2,cu agregate mari:36 %66% particule peste 4 mm.

Tipul amestecului de asfalt utilizat pentru proiect este AB2.SR 7970/2001.

Materiale

Agregatele naturale

Agregatele folosite la pregatirea amestecului de asfalt pentru stratul de baza sunt aratate in tabelul 1.

Tabel 1 - Continutul agregatelor peste 4 mm

Clasificarea tehnica a drumurilor

Tipul agregatelor peste 4 mm

I

Sfarmaturi de piatra

II

Sfarmaturi de piatra (min. 35%) + pietris concasat

III

Pietris concasat

IV

Pietris concasat

La pregatirea amestecului de asfalt pentru stratul de baza, vor fi utilizate urmatoarele tipuri de agregate:

Carierele de agregate naturale:

sfarmaturi de piatra de marime 4-8,8-16,16-25

Nisip concasat de marime 0-4

Agregate naturale din groapa de balast, spalate, sfaramate si sortate:

Nisip natural de marime 0-4;

La aprobarea surselor de agregate, contractantul va efectua, pentru fiecare sursa, toate determinarile puse in ordine de SR 662(Tabel 19) si SR 667(Tabel 12).

Agregatele vor fi depozitate separat, in spatii ingradite proiectate pe platforme de beton, cu pante care sa canalizeze apa de suprafata si separate prin pereti care sa previna amestecarea si contaminarea lor.

La aprobarea seriilor, contractantul va efectua, pentru fiecare tip al agregatului, toate determinarile specificate mai jos:

 In conformitate cu SR 667(Tabel 8)- un esantion din 1000 t sfarmatura de piatra;

 In conformitate cu SR 667(Tabel 10) - un esantion din 500 t de nisip sfaramat;

 In conformitate cu SR 662(Tabel 5)- un esantion din 200 t de nisip natural.

Umplutura

Pentru a aproba sursa, Contractantul va duce la bun sfarsit, la intervale lunare, toate determinarile stipulate in STAS 539.

Alte materiale ori fractiuni recuperate de la exhaustorul uzinei de asfalt nu vor fi folosita ca inlocuitori de umplutura.

Umplutura este depozitata in spatii acoperite, departe de umiditate sau in silozuri cu incarcare pneumatica.

Asupra umpluturii depozitate, toate determinarile prevazute in STAS 539 (Tabelul 1) vor fi facute pe urmatoarele frecvente:

1 test pe 700 t pentru umplutura de piatra de var;

1 test pe 100 t pentru umplutura de calcar;

1 test pe 50 t pentru umplutura de praf de var stins var.

Bitum

Pentru a prepara amestecul de asfalt in cursul de baza din acest proiect, se va folosi bitum fara parafina pentru drumuri de tipul de 80/100, lucrarile fiind localizate la limita dintre zona calda si zona rece (zone definite in concordanta cu STAS 174-1/2002).

Diversele tipuri de bitum trebuie stocate separat in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire, sistem de inregistrare a temperaturii (pentru petrol si bitum), sistem de aerisire, pompe de reciclare,etc.

Pentru a aproba sursa de bitum, Contractantul va face la intervale trimestriale toate verificarile stipulate in SR 754 si actul normativ AND 537.

La fiecare lot (Max. 500 t), vor fi facute toate verificarile cerute de catre SR 754, cu exceptia continuturilor densitatii si aderentei parafinei.

Emulsia Bituminoasa

Emulsia cationica cu punct de intrerupere instantanee va fi utilizat pentru a amorsa stratul de sprijin, conform STAS 8877.

Pentru a aproba sursa, Furnizorul va face si reface toate determinarile stipulate in SATS 8877 pentru fiecare lot (Max.100 t).

Emulsia bituminoasa cationica va fi stocata in rezervoare metalice curate, dotate cu pompe de reciclare si sisteme de incalzire.

Aditivii

Aderenta bitumului cu agregatele folosite pentru a obtine amestecul de asfalt trebuie sa fie de min.80%, pentru drumurile de clasa tehnica I-II (agregate naturale de cariera), si de min 75%, pentru drumurile de clasa tehnica III-IV (agregate naturale din cariera de balast).

Daca aderenta bitumului, determinata ca in STAS 10969/3, este sub aceasta valoare, atunci este necesar sa se imbunatateasca bitumul folosind aditivi.

Aditivii trebuie sa se conformeze cu urmatoarele conditii de baza:

- sa fie compatibil cu tipul de bitum utilizat;

- sa fie stabil termic pana la minim 200°C;

- sa imbunatateasca aderenta bitumului cu agregatele naturale fara a afecta celelalte caracteristici ale acestuia;

- sa nu fie toxice, corosivi sau inflamabili.

Aditivii folositi trebuie aprobati de catre Inginer. Pentru fiecare aditiv, Contractantul va prezenta acordul tehnic si certificatul de calitatea conformitatii.

Determinarile si frecventele sunt cele stabilite de acordul tehnic al fiecarui produs.

Pregatirea mixturii asfaltice

Stabilirea compozitiei

Studiul pentru a determina formula de amestec si controlul calitatii materialelor va fi realizat intr-un laborator autorizat.

Amestecul de asfalt pentru cursul de baza va fi executat complet cu agregate naturale de cariera sau dintr-un amestec de agregate de cariera si cariera de balast naturale dupa cum se arata in Tabelul 2.

Tabelul 2 - compozitia mixturii asfaltice (agregate + umplutura)

Agregate naturale folosite

o      pietris de marimea 4-8, 8-16, 16-25

o      nisip concasat de marime 0-4 in proportie de 1:1 cu nisip natural de marimea 0-4

o      umplutura

Limitele de procentaje ale agregatelor si ale umpluturii din cantitatea totala de agregate sunt prezentate in Tabelul 3.

Tabelul 3 - compozitia mixturii asfaltice (agregate + umplutura)

Fragmente de agregate din amestecul total, (% din masa)

Compozitie (%)

Umplutura si particule de nisip sub 0,1 mm

Umplutura si nisipuri, fragmente de 0,14 mm,

Diferenta pana la 100%

Agregate peste 4 mm

Agregate peste 25 mm

max. 10

Nota: continutul de umplutura trebuie sa fie de min.4% (conform STAS 539).

Clasificarea mixturii de agregate naturale se va incadra in limitele din Tabelul 4 si SR 7970/2001

Tabelul 4 - Marimea particulelor din amestec

Dimensiunile sitei

Trecerea prin sita (%)

25 mm

16 mm

8 mm

4 mm

1 mm

0,63 mm

0,20 mm

0,1 mm

Continutul de bitum se va incadra in intervalul 3.45.0% pentru agregatele zdrobite si in intervalul 3.34.8% pentru agregatele din cariera de balast.

Continutul efectiv de bitum este stabilit in studiul formulei, conform STAS 1338/1, STAS 1338/2 si STAS 1338/3.

Devierile admise din dozajul stabilit se vor incadra in limitele din Tabelul 5.

Tabelul 5 - limitele de deviere in compozitia de amestec

Elementele de amestec

Devierile admise (%)

Continutul de bitum

Fragmente de agregate naturale: 16 . 25

8 . 16

4 . 8

1 . 4

0,20 . 0,63

0,1 . 0,2

0 . 0,1

Caracteristicile fizico-mecanice

Caracteristicile fizico-mecanice ale amestecurilor de asfalt vor fi determinate:

- pe esantioane de tip Marshall si pe specimene cubice facute din amestecuri de asfalt preparate in laborator pentru a stabili dozajele optime si ale esantioanelor luate in timpul executiei lucrarilor, din malaxor sau in timpul asfaltarii;

- din stratul deja executat.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice vor fi determinate conform STAS 1338/1, STAS 1338/2, SR EN 12697-27, SR EN 12697-28.

Rezultatele testelor se vor incadra in limitele din tabelul 6.

Tabel 6 - caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice pentru cursul de baza

Caracteristici

Tip de Bitum

Valori

Teste cu Marshall

Stabilitate (S) la 60oC, (kN) min

D80/100

D80/100

Valoarea de scurgere (index), (mm)

D80/100

D80/100

Densitatea incarcaturii, (kg/m3), min

D80/100

Absorbtia de apa, (% vol)

Teste pe specimene cubice

Rezistenta la comprimare la 22oC, (N/mm2), min

D80/100

Reducerea rezistentei la comprimare dupa 28 de zile de rezistenta la apa la 22oC, (%) max.

D80/100

Densitatea incarcaturii, (kg/m3), min

D80/100

Absorbtia de apa, (% vol)

D80/100

Instalatia de amestecare asfalt

Amestecul de asfalt va fi preparat in uzine de amestecare a asfaltului, prevazute cu dispozitive de pre-dozare, uscare, re-sortare a agregatelor, dispozitive de dozare a componentelor (agregate, bitum, umplutura) si de amestecarea fortata a mixturii asfaltice.

Instalatia de amestecare a asfaltului va fi autorizata in conformitate cu reglementarile in vigoare.

Durata de amestecare va fi suficienta pentru a realiza un strat complet si uniform de agregate naturale si umplutura cu bitumul.

Instalatia de amestecare a asfaltului va avea dispozitive pentru a evita segregarea mixturii in timpul stocarii si incarcarii in mijloacele de transport.

In timpul pregatirii si distribuirii mixturii asfaltice, temperatura se va incadra in limitele din Tabelul 7.

Tabelul 7 - Regimul de temperatura in timpul manufacturarii si distribuirii mixturii asfaltice

Faza de executie

Temperatura (oC)

D60/80

D80/100

Agregatele la iesirea din uscator

Bitumul la intrarea in malaxor

Amestecul de asfalt la iesirea din malaxor

Amestecul de asfalt in timpul distribuirii

min. 155

min. 150

Amestecul de asfalt la inceputul compactarii

min. 150

min. 145

Amestecul de asfalt la sfarsitul compactarii

min. 110

min. 105

Temperaturile situate la limita superioara a intervalului sunt aplicabile daca lucrarile sunt executate in zonele reci sau in circumstante speciale unde temperaturile de afara sunt sub limita minima admisa (1015 oC).

Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi adaptata in intervalul prescris astfel incat, in conditiile actuale de transport (distanta, mijloace de transport) si conditiile de clima, toate temperaturile de asezare si compactare ar trebui sa fie asigurate ca in Tabelul 7.

Incalzirea agregatelor si a bitumului peste valorile din Tabelul 7 nu este permisa.

Incalzirea bitumului pe o perioada prelungita sau reincalzire aceleasi cantitati de bitum in mod repetat va fi evitata. Daca, datorita unor motive tehnologice, reincalzirea bitumului nu a putut fi evitata, folosirea lui este permisa numai dupa ce patrunderea, punctul de inmuiere si ductilitatea sunt verificate la 25 oC.

Intinderea asfaltului

Sectiune de incercare

Pentru a stabili declaratia de metoda, echipamentul si toate dispozitivele de asezare si compactare, inainte ca lucrarile sa inceapa, cu aprobarea Inginerului, Contractantul va executa o sectiune de incercare de cel putin 150 m lungime, pe intreaga latime a drumului.

In timpul executiei sectiunii de incercare, Instalatia de amestecare a asfaltului va fi de asemenea verificata in ceea ce priveste conditiile de munca si aflarea caracteristicilor constante de amestec, stabilite intr-un laborator, aprobate de catre Inginer.

Bazandu-se pe grosimea proiectata a cursului de baza si pe echipamentul folosit pentru a indeplini gradul prescris de compactare, pe sectiunea de incercare se va determina daca amestecul este asezat in unul sau mai multe substraturi. Cand se va determina numarul de straturi, se va lua in considerare ca grosimea fiecarui strat trebuie sa fie intre 612 cm.

Prepararea, executarea lucrarilor si derularea testelor pe sectiunea de incercare se vor face in prezenta si cu aprobarea Inginerului.

Prepararea, executarea lucrarilor si masuratorile facute pe sectiunea de incercare vor fi facute pe cheltuiala Contractantul.

Schimbarea formulei de amestec va presupune executarea unei noi sectiuni de incercare.

Rezultatele obtinute din sectiunea de incercare vor fi utilizate pentru a finaliza procedura de executare, si documentul de referinta privind executarea stratului.

Pregatirea stratului suport

Executarea cursului de baza nu va incepe inainte ca stratul de suport sa fie verificat si aprobat de catre Inginer.

Inaintea distribuirii mixturii asfaltice, stratul de suport va fi curatat si amorsat cu emulsie bituminoasa. Amorsarea stratului de suport va fi aplicata cu echipament de pulverizare mecanizata, asigurand egalitatea si rata de intindere prescrisa.

Bazata pe natura stratului de suport, cantitatea da emulsie intinsa pentru amorsare va asigura o rata de intindere de (0,30,5) Kg de bitum rezidual pe metru patrat, intins ca un start subtire continuu.

Transport

Amestecul de asfalt va fi transportat cu bascule, cu echipamente de basculare curate si uscate, echipate cu o prelata care sa acopere intreaga incarcatura pentru a preveni pierderile de temperatura.

Executie

Intinderea amestecurilor de asfalt pentru cursul de baza va fi finalizata numai cand temperatura ambientala este peste 10 oC, pe vreme uscata. Lucrarile intrerupte in timpul vanturilor puternice sau ploilor vor fi reluate doar dupa ce stratul de suport este uscat.

Intinderea amestecurilor de asfalt pe stratul de suport preparat se vor face cu pulverizatoare-finisoare, echipate cu un sistem cu senzori si nivelare automata, pentru a asigura pre-compactarea mixturii.

Amestecul de asfalt va fi asezat uniform si continuu pe fiecare strat. Daca apar intreruperi accidentale, trebuie urmata procedura in conformitate cu SR 174-2.

Compactarea se va realiza cu compactoare pe roti si/sau cu roti cilindrice netede, echipate cu dispozitive de vibrare.

Locurile inaccesibile compactoarelor (de-a lungul bordurilor, in jurul gurilor de canal sau al puturilor de cablu) vor fi compactate cu mijloace adecvate aprobate de catre Inginer.

Cand incep lucrarile la banda adiacenta sau cand se continua lucrul la aceeasi banda, in zona de legatura, asfaltul va fi taiat pe intreaga grosime a stratului astfel incat sa rezulte o margine perfect verticala care va fi amorsata conform SR 174-2.

Cand se vor executa lucrarile la straturile succesive, legaturile transversale si longitudinale ale straturilor succesive vor fi suprapuse cu cel putin 10 cm, stratul superior fiind aplicat in 24 h de la asezarea primului strat. Daca al doilea strat nu poate fi executat in 24 h, suprafata stratului executat va fi preparata prin curatare si amorsare.

Suprafata bituminoasa asezata (cursul de liant) va fi aplicat imediat dupa executarea cursului de baza.

Controlul executiei si acceptarea lucrarilor

Controlul calitatii executarii cursului de baza al mixturii asfaltice presupune:

- controlul calitatii materialelor;

- controlul pregatirii si distribuirii mixturii;

- controlul calitatii stratului executat.

Controlul calitatii materialelor

In timpul executiei lucrarilor, toate verificarile si determinarile vor fi executate in laboratorul de pe santier, pe fiecare lot furnizat.

Controlul pregatirii si distribuirii amestecului

Controlul instalatiei de mixtura asfaltica

In timpul pregatirii si distribuirii vor fi verificate urmatoarele:

- functionarea dispozitivelor de pre-dozare: zilnic;

- functionarea dispozitivelor de dozare: la inceputul fiecarei ture;

- temperatura bitumului cand este pusa in malaxor: permanent;

- temperatura agregatelor la iesirea din uscator: permanent;

- temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent.

Controlul compozitiei mixturii si calitatea

Observarea compozitiei mixturii asfaltice prestabilit prin teste facute in laboratorul de pe santier:

- analiza de clasificare a mixturii de agregate si umplutura la iesirea din malaxor inainte de a adauga bitumul: zilnic sau oricand este necesar;

- compozitie mixturii asfaltice prin extractii de esantioane de amestec luate din malaxor si in timpul distribuirii: zilnic (1/400 tone de amestec)

- calitatea mixturii asfaltice, prin teste facute intr-un laborator autorizat, pe esantioane de amestec de asfalt: 1 test la 400 tone de amestec manufacturat, dar cel putin o data pe zi

- punctul de inmuiere IB al bitumului extras din amestecul de asfalt;

- caracteristicile fizico-mecanice pe teste Marshall si specimene cubice.

Caracteristic ale bitumului din amestecul de asfalt

Bitumul din amestecul de asfalt luata in timpul executiei, din malaxor sau in timpul distribuirii, va avea un punct de inmuiere IB mai mare cu maxim 9 oC de cat valoarea masurata inainte de manufacturarea mixturii.

Punctul de inmuiere IB este determinat in conformitate cu STAS 60/69, iar extragerea de bitum si recuperarea din amestec este facuta in conformitate cu STAS 1338-2, cu aparat soxhlet, cu centrifuga (sau in conformitate cu noile reglementari: SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4).

Daca solventii organici continand clor sunt utilizati in timpul extractiei (ex. Cloroform), solventii care intaresc bitumul, valoarea reala a punctului de inmuiere IB va fi obtinuta scazand 8 oC din valoarea IB masurata.

Accentul este pe indepartarea completa a umpluturii din solutia de bitum si extragerea prin centrifugare sau prin decantare timp de min. 24 ore (in cazul folosirii extractoarelor soxhlet sau a centrifugelor care nu au sistem de separare a umpluturii).

Controlul calitatii stratului executat

Verificarea elementelor geometrice

Panta in sectiunea transversala si panta in profil longitudinal a cursului de baza al mixturii de asfalt sunt aceleasi ca in cazul pavajului bituminos.

Tabel 9 - tolerante ale stratului de pavaj bituminos

Element masurat

Toleranta

Grosimea stratului

Latimea stratului

±5 cm

Panta sectiunii transversale

Nivele ale sectiunii transversale si profil longitudinal

±1 cm (observarea distantei intre nodurile de aliniere verticala )

Egalitatea suprafetei (masurata folosind marginea dreapta de 3 m)

0.3 cm

Verificarea calitatii mixturii asfaltice si nivelul de compactare

Verificarea stratului executat se va face pe miezuri luate din strat (cel putin 1 esantion la 7000 m2) executand urmatoarele masurari si teste:

- grosimea stratului asezat;

- densitate incarcaturii;

- absorbtia de apa;

- nivelul de compactare;

- caracteristicile mixturii (compozitie, caracteristici fizico-mecanice, punctul de inmuiere IB al bitumului extras).

Miezurile vor fi extrase in prezenta Inginerului si din locatiile indicate de catre acesta.

Gradul de compactare va fi masurat ca un raport de procentaj intre densitatea de incarcatura a mixturii compactat in strat si densitatea de incarcatura determinata de testele Marshall preparate in laborator din acelasi amestec de asfalt.

Densitatea de incarcatura a mixturii stratului va fi determinata din miezuri luate din stratul deja executat sau prin masuratori nedistructive (ex. cu contor de densitate gamma).

Rezultatele testelor trebuie sa se incadreze in limitele din Tabelul 10.

Tabel 10 - caracteristicile mixturii pentru determinarea compactarii

Caracteristici

Valori admise

Densitatea de incarcatura, (kg/m3), min

Absorbtia de apa, (%vol)

Nivelul de compactare, (%), min

Acceptarea lucrarilor

Dupa terminarea lucrarilor pe o sectiune, lucrarile executate vor fi prezentate Inginerului pentru aprobare, inainte de asezarea urmatorului curs.

Verificarea lucrarilor ce trebuie acoperite trebuie sa stabileasca daca au fost executate in conformitate cu proiectul si aceasta Specificare.

Inginerul va verifica inregistrarile in timpul executiei si rezultatele testelor, precum si examinarea actuala a lucrarilor.

Dupa verificare, inregistrarea acceptarii va fi pregatita pentru a autoriza urmatoarea faza a executiei.

1.5 Suprafete bituminoase

Prevederile generale

Aceste Specificari Tehnice determina tehnice generale de executi si verificare a suprafetelor bituminoase.

Contractantul va executa, intr-un laborator autorizat, toate testele si determinarile cerute de aceste Specificari Tehnice si orice alte teste si determinari cerute de catre Inginer.

Pe langa aceste Specificari Tehnice, Contractantul trebuie sa se conformeze stipularilor si tuturor standardelor si normelor in vigoare.

Patrusprezece (14) zile inainte de inceperea lucrarilor, Contractantul va prezenta spre aprobarea Inginerului, Tehnologia de lucru pentru suprafata bituminoasa, care va contine, printre altele:

- program de lucrari pentru suprafetele bituminoase;

- echipamentul folosit pentru fabricarea si transportul materialelor;

- echipamentul folosit pentru transportul, imprastierea si compactarea mixturii

- sursele (carierele de balast, cariere, producatori, furnizori) si stocarea agregatelor, inclusiv caile de acces la fiecare dintre ele.

Pentru a determina detaliile distribuirii si tehnologia de compactare, se vor executa sectiuni de incercare, ale caror dimensiuni si locatii vor fi stabilite impreuna cu Inginerul.

Dupa executarea sectiunilor de incercare, Tehnologia de Lucru va fi completata cu informatii despre tehnologia de compactare:

- caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea cauciucurilor, caracteristicile de vibrare, viteza)

- numarul de treceri cu sau fara vibratii, in realizarea gradului de compactare pentru a se conforma cu aceste Specificatii Tehnice;

- temperatura de inceput si de sfarsit a compactarii;

- formula de amestec (dozaje optime).

Contractantul se va asigura ca, prin aplicarea tuturor procedurilor, indeplineste cerintele acestor Specificatii Tehnice.

Contractantul va inregistra zilnic datele referitoare la executarea lucrarilor si la rezultate obtinute dupa masurari, teste si determinari.

Tipuri de amestecuri

Suprafetele bituminoase sunt de tipul cimentului de asfalt fierbinte rulat SR 174/1-2002.

Acestea sunt compuse din 2 straturi:

Strat de uzura - in conformitate cu Anexa A;

Strat de legatura - in conformitate cu Anexa B.

Referintele privind toate tipurile de amestec de asfalt folosite pentru suprafete bituminoase rulate fierbinti sunt prezentate in Anexa C.

Materialele

Agregate naturale

Dupa sursa lor, agregatele naturale sunt clasificate in:

cariera de agregate naturale (in conformitate cu SR 667);

pietris de marimea 4-8,8-16 si 16-25;

nisip concasat, de marime 0-4;

agregate naturale din groapa de pietris, prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, strivire si sortare (in conformitate cu SR 662);

nisip natural, de marime 0-4.

Clasa minimala a rocii

Clasa minimala pentru roca din care sunt obtinute agregatele naturale pentru suprafetele bituminoase, va fi stabilita in conformitate cu SR 667 (Tabelul 3).

Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii rezultate din cariera de agregate, vor fi in conformitate cu SR 667 (Tabelul 2).

Stocarea

Fiecare agregat natural va fi depozitat separat dupa tip si marime, in recipiente prevazute cu platforme de beton, avand pante pentru scurgerea apei si pereti despartitori pentru a evita amestecarea agregatelor.

Umplutura

Umplutura care va fi folosita trebuie sa fie piatra de var sau calcar, in conformitate cu STAS 539. Pentru amestecurile de asfalt stabilizate cu fibre, umplutura trebuie sa se supuna aditional conditiei ca nu mai mult de 20% din particule sunt mai mici de 0.02 mm. Alte materiale ori fractiuni recuperate de la exhaustorul uzinei de asfalt nu vor fi folosita ca inlocuitori de umplutura. Umplutura trebuie depozitata in silozuri cu incarcare pneumatica. Umplutura de Aglomerat nu va fi utilizat.

Bitum

Pentru toate tipurile de amestec de asfalt, va fi utilizat bitumul de tip D80/100, cu exceptia MASF 16 pentru care va fi utilizat bitumul de tip D60/80.

Pentru a aproba sursa de bitum, Contractantul va face si reface, la intervale trimestriale toate verificarile stipulate in SR 754 si actul normativ AND 537.

La fiecare lot (Max. 500 t), vor fi facute toate verificarile prevazute in SR 754, cu exceptia continutului de parafina si a testului de densitate.

Bitumul trebuie sa indeplineasca cerintele specificate in Tabelul 1. Pentru acest proiect va fi utilizat bitumul de tip D60/80.

Tabel 1 - Caracteristicile bitumului

Caracteristici

Valorile admise

STAS

Penetrare la 25 C, (1/10 mm)

Punctul de inmuiere IB, ( C)

Ductilitate la 25 C, (cm), min.

SR 61-96

Ductilitate la 5 C, (cm), min.

SR 61-96

Punctul de rupere Fraass, ( C), max.

Punctul de inflamabilitate Marcusson, ( C), min.

Solubilitate in solvent organic, (%), min.

Stabilitate intr-un strat subtire in conditii de caldura la 163 C

Metoda II

- pierderi de masa, (%), max.

- penetrarea reziduala la 25 C, (%), min.

- cresterea punctului de inmuiere, ( C), max.

- ductilitatea reziduala la 25 C, (cm), min.

Continutul de parafina, (%), max.

Densitatea la 15 C, (g/cm3), min.

Adezivitate pe agregatul standard, (%), min.

Adezivitate pe agregatul folosit



Indicele de instabilitate coloidala, (), max.

Bitum cu aditivi

Cand adezivitatea bitumului la agregatele naturalele utilizate, determinate in conformitate cu STAS 10969/3, este mai mica de 80%, bitumul va fi imbunatatit.

Aditivii se vor conforma urmatoarele conditii obligatorii:

sa fie compatibile cu tipul de bitum utilizat;

sa fie stabile termic pana la minim 200 C;

sa imbunatateasca adezivitatea bitumului la agregatele naturale fara afectarea altor caracteristici;

sa nu fie toxice, corosive sau inflamabile.

Aditivii care se intentioneaza a fi folositi vor fi subiectul aprobarii Inginerului. Pentru fiecare aditiv prezentat pentru aprobare, Contractantul va prezenta de asemenea acordul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii.

Bitumul cu aditiv trebuie sa fie in conformitate cu cerintele tabelului 1, cu exceptia adezivitatii, care va fi determinata pentru agregatele naturale folosite.

Perioada de stocare a bitumului plus aditivul trebuie sa fie de maximum 3 zile, iar temperatura pe timpul stocarii va fi in intervalul 120-140 C.

Determinarile si frecventa lor trebuie sa fie acelea specificate in acordul tehnic pentru fiecare produs.

Emulsia Bituminoasa

Pentru pregatirea stratului de suport, trebuie folosit emulsie bituminoasa cationica cu solidificare rapida, in conformitate cu cerintele STAS 8877.

Sursa din care Contractantul intentioneaza sa furnizeze emulsia, trebuie supusa aprobarii Inginerului.

Emulsia bituminoasa cationica va fi stocata in rezervoare metalice verticale, care vor trebui curatate si dotate cu pompe de recirculare si sisteme de incalzire.

Fibre

Fibrele folosite in pregatirea amestecurilor de asfalt stabilizate cu fibre, pentru realizarea suprafetelor bituminoase, trebuie sa fie fibre din celuloza sau granule, fie de bitum fie nu.

Tipul si dozajul de fibre in amestecul de asfalt va fi stabilit pe baza studiului preliminar executat de un laborator autorizat.

Tipul de fibra care se intentioneaza a fi folosit va fi supus spre aprobare Inginerului.

Pentru fiecare tip de fibre pentru care Contractantul cere aprobarea Inginerului, va furniza de asemenea acordul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii.

Stabilirea compozitiei de amestec de lucru

Amestecurile de asfalt pentru suprafetele bituminoase vor fi realizate in intregime din agregate de cariera sau din amestecul de agregate naturale de cariera si balast.

Tabel 2 - Agregate naturale pentru suprafete bituminoase

Tip de amestec de asfalt

Agregate naturale folosite

Amestec de asfalt stabilizat cu fibre

sfaramatura de piatra: marimea 4-8 si 8-16

nisip concasat: marimea 0-4

umplutura

Beton asfaltic aspru

sfaramatura de piatra: marimea 4-8 si 8-16

nisip concasat marimea 0-4

umplutura

Beton asfaltic bogat in sfaramatura de piatra

sfaramatura de piatra: marimea 4-8, 8-16 si 16-25

nisip concasat: marimea 0-4

nisip natural: marimea 0-4

umplutura

Beton asfaltic cu pietris concasat

pietris concasat: marimea 4-8, 8-16, 16-25

nisip natural: marimea 0-4

umplutura

Beton asfaltic aspru cu sfaramatura de piatra

sfaramatura de piatra: marimea 4-8, 8-16 si 16-25

nisip concasat marimea 0-4

nisip natural: marimea 0-4

umplutura

Strat superior de uzura de asfalt cu pietris concasat

pietris concasat: marimea 4-8, 8-16, 16-25

nisip concasat: marimea 0-4

nisip natural: marimea 0-4

umplutura

Strat superior de uzura de asfalt cu pietris acoperit

pietris: marimea 4-8, 8-16, 16-25

nisip concasat: marimea 0-4

nisip natural: marimea 0-4

umplutura

Limitele de dozare pentru agregatele naturale si umplutura, pentru fiecare tip de amestec de asfalt, trebuie sa fie cele specificate in Tabelul 3.

Zona de sortare a mixturii de agregate naturale pentru fiecare tip de amestec de asfalt trebuie sa se incadreze in limitele prezentate in tabelul 4 si figurile 1-8 din anexe. Pentru stratul superior de uzura da beton asfaltic pentru stratul de legatura se va folosi nisip concasat sau amestec de nisip concasat cu nisip natural, nisipul natural fiind de maximum 50%.

Tabelul 3

No.

Fractiuni si agregate naturale din amestecul total

Strat de uzura

Strat de legatura

Tipul de amestec de asfalt

BA8

BA8a

BA16

BA16m

BA16a

BA25

BA25a

BAR16

BAR16m

BAR16a

MASF8

MASF16

BAPC16

BAD25

BAD25m

BAD25a

BADPC25

BADPC25a

BADPS25

BADPS25a

Umplutura si fractiuni de nisip sub 0,1 mm (%)

Umplutura si fractiune de nisip (0,1 - 4) mm (%)

Diferenta pana la 100 %

Sfaramatura de piatra cu marimea peste 4 mm (%)

Pietris concasat cu marimea peste 8 mm (%)

Pietris sortat cu marimea peste 8 mm (%)

Nota : Continutul de umplutura pentru stratul de uzura de beton asfaltat este de minim 2 %

Tabelul 4

Marimea ochiului de sita potrivit SREN 933-2

Tipul de amestec de asfalt

BA8

BA8a

BA16

BA16m

BA16a

BA25

BA25a

BAR16

BAR16m

BAR16a

MASF8

MASF16

BAPC16

BAD25,BAD25m , BAD25a, BADPC25 , BADPC25a, BADPS25 ,BADPS25a

Patrunderile prin sita cu ochiuri patrate - SREN 933-2 (%)

25 mm

16 mm

8 mm

4 mm

2 mm

1 mm

0.63 mm

0,20 mm

0,10 mm

Zona de sortare pentru amestecul de agregate naturale

Figura 1

Figura 2

Figura 3

Figura 4

Figura 5

Figura 6

Figura 7

Figura 8

Fibre celulozice continute in mixtura asfaltica

Continutul de fibra de celuloza in mixtura asfaltica cu fibre MASF8 si MASF16, se va incadra in limitele (0.5 - 1.0%) din greutatea amestecului de asfalt astfel incat sa se stabileasca un echilibru intre limita inferioara a dozarii de bitum, dozarea de fractiune fina si dozarea de fibra de celuloza.

Continutul optim de bitum de fractiune fina si de fibra de celuloza se va stabili in studiul preliminar elaborat in conformitate cu STAS 1338/1,2 si 3, de un laborator autorizat.

Limitele recomandate pentru executarea studiilor preliminare in laborator, pentru a stabili continutul optim de bitum, sunt prezentate in tabelul 5.

Tabelul 5 - continutul stratului de legatura pentru diferite tipuri de amestecuri de asfalt

Tipul de strat

Tipul de amestec de asfalt

Continutul stratului de legatura din cantitatea amestecurilor de asfalt (%)

Clasa tehnica a drumului

Stratul de uzura

MASF8

MASF16

I-V

I-V

BAR16m, BAR16a

I-III

II-III

BA16m

I-II

III

BA16, BA16a

II

III

IV-V

BA8, BA8a

IV-V

BA25, BA25a

IV-V

BAPC16, BAPC16a

IV-V

Stratul de legatura

BAD25m

I-III

BAD25, BAD25a

I-V

BAPC25, BAPC25a

III-V

BADPS25, BADPS25a

IV-V

Dozajul de umplutura/bitum

Dozajul de umplutura/bitum recomandat pentru tipurile de amestecuri de asfalt incluse in Specificatiile Tehnice prezente este in concordanta cu tabelul 6.

Tabelul 6 - Dozajul recomandat umplutura/bitum

Tipul de strat

Tipul de amestec de asfalt

Dozajul Umplutura: imbinare (recomandat)

Strat de uzura

Beton asfaltic aspru

Beton asfaltic bogat in sfaramaturi de piatra

cu marimea maxima a granulei de 16 mm

cu marimea maxima a granulei de 25 mm

Beton asfaltic cu pietris concasat

Strat de legatura

Strat superior de beton asfaltic

Caracteristicile fizico - mecanice

Caracteristicile fizico-mecanice ale amestecurilor de asfalt vor fi determinate pe esantioane cilindrice facute din amestecuri de asfalt preparate in laborator pentru a stabili dozarile optime dar de asemenea in timpul executarii lucrarii se vor lua esantioane din malaxor sau in timpul asezarii sau din stratul finisat pentru a verifica calitatea amestecurilor de asfalt.

Luarea de esantioane in timpul lucrarilor si din stratul finisat se va face conform SR EN 12697-27.

Caracteristicile fizico-mecanice ale amestecurilor de asfalt pregatite cu bitum fara parafina pentru drumuri sau bitum cu aditivi se va face in limitele specificate in Tabelele 7 si 8.

Tabelul 7 - caracteristicile amestecurilor de asfalt pentru suprafetele bituminoase

Tipul de amestec de asfalt

Tipul de bitum

Clasa tehnica a drumului

Caracteristicile esantioanelor cilindrice de tip Marshall facute in laborator

Stabilitate (S) la 60 ºC (KN) min

Indexul de scurgere (I) (mm)

Raport S/ Ι (ΚΝ / mm)

Densitatea de incarcatura (Kg / mc) min

Absorbtia de apa  (%) volume

BA8, BA25

BA8a

BA25a

D 80/100

D 80/100a

IV-V

BA16

BA16a

D 80/100

D 80/100a

II

III

IV-V

BAR16

BAR16a

D 80/100

D 80/100a

I-II

III

BAPC16

BAPC16a

D 80/100

D 80/100a

IV-V

BAD25

BAD25a

D 80/100

D 80/100a

I-V

BADPC25

BADPC25a

D 80/100

D 80/100a

III-V

BADPS25

BADPS25a

D 80/100

D 80/100a

IV-V

Tabelul 8 - caracteristicile amestecului de asfalt pentru suprafetele bituminoase

Caracteristici

Tipul de amestec de asfalt

BAR16, BAR16a, BA16, BA16A, BA8, BA8a, BA25, BA25a

BAD25, BAD25a, BADPC25, BADPC25a, BADPS25, BADPS25a

Caracteristicile cilindrilor facuti la presa rotativa de compactare:

- Volumul porilor pentru 80 de rotatii, % max.

- Volumul porilor pentru 120 de rotatii % max.

Rezistenta la deformari permanente

- scurgerea dinamica la 40ºC si 1800 pulsatii 10-4 mm max.

Modulul de elasticitate la 15 ºC MPa min.:

zona climatica calda

zona climatica rece

Rezistenta la uzura :

- numar de cicluri pana la fisurare 15ºC min.

4x105

Caracteristicile fizico-mecanice ale amestecurilor de asfalt stabilizate cu fibre

Caracteristicile fizico-mecanice ale amestecurilor de asfalt stabilizate cu fibre se vor incadra in limitele specificate in tabelul 9.

Tabelul 9 - Caracteristicile amestecurilor de asfalt stabilizate cu fibre

Caracteristici

Tipul de amestec de asfalt

MASF8

MASF16

Testul Schellenberg, % max.

Caracteristicile esantioanelor cilindrice facute in laborator:

- stabilitatea (S) la 60ºC KN, min.

- indexul de scurgere (I) la 60ºC mm

- densitatea de incarcatura kg / m3 , mm

- volumul porilor %

Rezistenta la deformari permanente

- scurgerea dinamica la 40ºC si 1800 de pulsatii 10-4 mm max.

- viteza de deformare la testul cu urma de roata (VDOP), mm /h

Temperatura (2)

45ºC

60ºC

45ºC

60ºC

Numarul mediu de vehicule (1)< 1500

1500-3000

3000-6000

>6000

<2,0

<3,5

<2,0

<3,5

Adancimea santurilor , mm

Numarul mediu de vehicule (1) < 1500

1500-3000

3000-6000

>6000

<4,0

<7,0

<4,0

<7,0

Modulul de elasticitate la 15 ºC Mpa, min.

Deformarea permanenta la uzura (3600 impulsuri)

la15ºC, 10 -4 max.

Nota:1) vehiculele comerciale sau autobuzele in 24 de ore folosite pentru traficul pe termen lung

2) 45ºC - zona climatica rece; 60ºC - zona climatica calda;

Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice

Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe esantioane cilindrice facute pe laborator de tip Marshall din amestecurile de asfalt cu bitum si bitum cu aditivi se vor face conform STAS 1338 /1 si STAS 1338 /2.

Pentru amestecurile de asfalt stabilizate cu fibre, esantioanele cilindrice din laborator se vor face in functie de intensitatea traficului la temperatura de 135 + 5ºC conform reglementarilor in vigoare iar determinarile pe esantioane cilindrice din laborator de tip Marshall se vor face in conformitate cu STAS 1338 /2.

Caracteristicile mentionate in Tabele 7,8 si 9 se vor determina conform reglementarilor tehnice in vigoare.

Testul Schellenberg se va executa in conformitate cu Anexa A.

Caracteristicile bitumului extras din amestecul de asfalt

Bitumul continut in amestecul de asfalt luat din malaxor si in timpul executarii lucrarilor va contine un punct de inmuiere 'inel si bila' avand maxim 9ºC peste bitumul folosit initial in prepararea amestecului de asfalt. Exceptie face: verificarea bitumului extras din amestecurile de asfalt MASF.

Amestecul de asfalt va fi luat pentru teste conform SR EN 12697-27, iar prepararea amestecurilor de asfalt pentru a extrage bitumul se va face conform SR EN 12697-28.

Caracteristicile straturilor bituminoase de suprafata

Gradul de compactare

Gradul de compactare se va determina prin teste de laborator pe miezuri sau determinari in-situ conform SR 174 /2 si reprezinta raportul dintre densitatea de incarcatura a amestecului de asfalt compactat in strat si densitatea de incarcatura determinata pe esantioane de tip Marshall executate in laborator din respectivul amestec de asfalt.

Densitatea de incarcatura a amestecului de asfalt din straturi se va determina pe miezuri luate din stratul deja executat sau prin determinari in-situ cu densimetrul gamma.

Testele de laborator facute pentru a verifica gradul de compactare cuprind determinarea densitatii de incarcatura si absorbtia de apa pe placi (100 x 100) mm sau miezuri cilindrice cu diametrul de (100-200) mm nederanjate.

Conditiile tehnice pentru densitatea de incarcatura, absorbtia de apa si gradul de compactare al amestecului de asfalt vor fi in conformitate cu tabelul 10.

Tabelul 10 - caracteristicile amestecurilor de asfalt pentru suprafetele bituminoase

Tipul de amestec de asfalt

Densitatea de incarcatura kg / m3, min

Absorbtia de apa % volum

Gradul de compactare  % min.

Amestecul de asfalt stabilizat cu fibre MASF8, MASF16

Beton asfaltic aspru BAR16m

BAR 16a

BAR16

Beton asfaltic bogat in sfaramaturi de piatra BA16m

BA8a, BA16a, BA25a,

BAPC16a,

BA8, BA16, BA25, BAPC16

Strat superior de asfalt BAD25m

BAD25a, BADPC25a, BADPS25a, BAD25, BADPC25, BADPS25

Rezistenta la deformari permanente

Rezistenta la deformari permanente se va determina pe miezuri luate din stratul executat respectiv din stratul de uzura.

Valorile admisibile, in functie de trafic sunt prezentate in Tabelul 9.

Caracteristicile suprafetei stratului executat

Caracteristicile pentru suprafata si conditiile tehnice trebuie sa fie in conformitate cu Tabelul 11.

Tabel 11 - caracteristici pentru suprafata stratului executat

Nr.

Caracteristici

Conditiile de admisibilitate

Metoda de testare

Egalitate in sectiunea longitudinala1)

Indexul de egalitate, IRI, m / km

CD 155/2001 si AND 563/2000

- drumuri de clasa tehnica I-II

<

- drumuri de clasa tehnica III

<

- drumuri de clasa tehnica IV

<

- drumuri de clasa tehnica V

<

Uniformitate in profil longitudinal 1) Asprimea admisibila masurata sub 3 m , mm

SR 174 / 2

- drumuri de clasa tehnica I si strazi de categorie tehnica I-III

<

- drumuri de clasa tehnica II si strazi de categorie tehnica IV

<

- drumuri de clasa tehnica III- V

<

Asprimea 2)

Asprime cu pendul SRT, unitati SRT

STAS 8849

- drumuri de clasa tehnica I-II

>

- drumuri de clasa tehnica III

>

- drumuri de clasa tehnica IV-V

>

Asprime geometrica, HS, mm

STAS 8849

- drumuri de clasa tehnica I-II

>

- drumuri de clasa tehnica III

>

- drumuri de clasa tehnica IV-V

>

Coeficientul de frecare ( m GT)

drumuri de clasa tehnica I - II

drumuri de clasa tehnica III - IV

Reglementarile tehnice in vigoare cu aparatul de masurat Grip Tester

Omogenitate. Aspectul suprafetei.

Aspect fara degradari cum ar fi bitumul in exces, fisuri, zone poroase, calitate superioara, lustruit.

vizual

Nota :

1) Egalitatea in profil longitudinal se va determina prin masurarea indicelui de egalitate IRI, sau a asprimii sub 3 m;

2) Asprimea se va determina prin masuratori cu pendul SRT sau prin masurarea asprimii geometrice HS.

Determinarea caracteristicilor suprafetei pentru trotuarele bituminoase se va face la o luna dupa executarea lor.

Reguli si metode de control al caracteristicilor amestecurilor de asfalt

Controlul caracteristicilor amestecurilor de asfalt, prezentate in Tabelele 7,8,9,10,11 si 12 se vor face in urmatorii pasi:

elaborarea studiului preliminar pentru stabilirea compozitiei amestecului de asfalt;

verificarea caracteristicilor amestecului de asfalt pe esantioane luate in timpul executarii lucrarilor;

verificarea caracteristicilor stratului bituminos executat.

Tipurile de determinari, in functie de tipul de amestec de asfalt si de clasa tehnica a drumului impreuna cu frecventa lor sunt prezentate in Tabelul 12.

Tabelul 12 - Tipurile de determinari

Natura controlului sau a testului si frecventa

Caracteristici

Tipul de amestec de asfalt

Studiul preliminar pentru determinarea compozitiei amestecului de asfalt

Caracteristici fizico-mecanice ale esantioanelor de laborator Marshall

Toate tipurile de amestec de asfalt pentru stratul de uzura si cel de legatura (tabelul 1 si 2) fara a lua in considerare clasa tehnica a drumului sau categoria tehnica a strazii.

Caracteristici :

Volumul determinat al porilor (cu presa rotativa de compactare)

Rezistenta la deformarile permanente

Modul de elasticitate

Rezistenta la uzura

MASF8, MASF16, fara a lua in considerare clasa tehnica a drumului sau categoria tehnica a strazii.

Amestecurile de asfalt destinate stratului de uzura pentru clasa tehnica a drumului I, II si categoria tehnica a strazii I, II.

Verificarea caracteristicilor amestecurilor de asfalt luate in timpul executarii

- frecventa: 1/400 tone de amestec de asfalt

Caracteristici fizico-mecanice ale esantioanelor de laborator Marshall

Toate tipurile de amestec de asfalt pentru stratul de uzura si cel de legatura (tabelul 1 si 2).

Verificarea calitatii stratului bituminos facuta pe miezuri:

-frecventa : 1 miez / 7000 m2

Caracteristici:

densitatea de incarcatura;

absorbtia apei;

gradul de compactare.

Toate tipurile de amestec de asfalt pentru stratul de uzura si cel de legatura in conformitate cu Tabelul 10.

Rezistenta la deformari permanente

MASF8, MASF16

Amestecurile de asfalt destinate stratului de uzura pentru clasa tehnica a drumului I, II si categoria tehnica a strazii I, II ( Tabelul 1).

Pregatirea si distribuirea mixturilor asfaltice

Prepararea mixturii asfaltice

Compozitia mixturii asfaltice care trebuie sa fie folosite in executarea suprafetelor bituminoase va fi stabilita de catre Contractant pe baza unui studiu preliminar luand in considerare realizarea conditiilor tehnice specificate in Specificarile Tehnice prezente.

Studiul prealabil privind compozitia mixturii asfaltice trebuie facut intr-un laborator autorizat.

Formula pentru fiecare tip de amestec de asfalt, impreuna cu toate studiile si rezultatele testelor obtinute in laborator, inclusiv toate documentele referitoare la ele, vor fi prezentate Inginerului spre aprobare.

Raportul privind compozitia mixturii asfaltice supus aprobarii include cel putin urmatoarele documente:

Intreaga analiza materialelor folosite in procedura de testare (agregatele naturale, bitum, umplutura, polimerice, aditivi, fibre etc.)

Testul Marshall pentru 5 dozari de substante de imbinare distribuite pe o parte si pe alta a dozarii ramase de bitum.

Esantioanele Marshall din laborator vor fi compactate in laborator aplicand 75 batai pe fiecare parte. Parametrii care trebuie determinati in esantioanele Marshall din laborator sunt prezentati in tabelele 7,8 si 9.

Certificatele de Conformitate pentru Calitatea Materialelor (agregate naturale, bitum, umplutura, fibre, polimeri, aditivi etc.).

Toate dozarile pentru agregatele naturale si umplutura se vor stabili in functie de greutatea totala a materialului granulat uscat, inclusiv partile fine, si dozarea de substante de imbinare se va stabili in functie de greutatea mixturii asfaltice.

Sortarea agregatelor naturale pentru fiecare tip de mixturii asfaltice se va situa in limitele indicate in tabelele 4 si 5 si in figurile 1,2,3,4,5,6,7 si 8.

Formula de amestec propusa se va aplica pe sectiunea de proba.

Instalatie pentru pregatirea mixturii asfaltice

Amestecurile asfaltice se vor prepara in uzine autorizate de catre personal autorizat.

Uzina de asfalt va fi imputernicita si va prezenta caracteristicile tehnice care vor permite obtinerea performantelor cerute de catre diverse tipuri de amestecuri asfaltice mentionate in Specificarile Tehnice.

Uzina de asfalt va fi automatizata si va avea dispozitive pentru pre-dozaj, uscare, re-sortare dupa marime, dozaj gravimetric si volumetric al agregatelor cu substanta de legatura bituminoasa inclusiv dozatorul de aditive pentru bitum.

Re-sortarea este obligatorie pentru instalatiile fara flux continuu.

Pentru instalatiile cu flux continuu, corectarea umiditatii, insemnand corelarea intre cantitatea de agregate naturale si cantitatea de bitum pusa in uscator-malaxor, va fi facuta automat.

Independente de tipul instalatiei, inregistrarea si afisarea de sisteme va fi data pentru temperatura bitumului, agregatele naturale si mixturii asfaltice si va asigura precizia dozarii.

Pentru dozarea volumetrica a bitumului se va avea in vedere faptul ca densitatea lui variaza cu temperatura, astfel incat pentru 150 °C - 180 °C, 1 kg de bitum pentru drum are un volum de (1,09-1,11) Litri.

Stocarea si incalzirea bitumului

Uzina de asfalt va avea rezervoare pentru stocarea cantitatii de bitum in numar mai mare sau cel putin egal cu media de consum zilnic.

Rezervoarele vor avea un indicator de nivel si un sistem de incalzire pentru substanta de imbinare pana cand se ajunge la temperatura necesara evitand supraincalzirea ei.

Incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190°C nu este permisa pentru a evita modificarea caracteristicilor substantei de imbinare in procesul tehnologic.

Stocarea umpluturii

In uzina unde se prepara amestecul de asfalt, umplutura va fi stocata in bunchere dotate cu dispozitive pentru furnizarea si extragerea potrivita (pneumatic).

Umplutura care contine bucati mari nu se va folosi.

Stocarea, uscarea si re-sortarea agregatelor

Conditiile de stocare a agregatelor naturale de diverse tipuri sunt cele prezentate in capitolul 1. Materiale, punctul 1.1.

Instalatia pentru pregatirea amestecurilor asfaltice va fi dotata cu echipamentul mecanic necesar pentru a furniza uniform agregatele naturale pentru asigurarea unei productii constante.

Agregatele naturale vor fi tratate gravimetric iar dispozitivele de dozare vor mentine furnizarea agregatelor potrivit formulei de amestec aprobata de catre Inginer privind compozitia mixturii asfaltice cu devierile admisibile ale sortarii pe fractiuni specificate in tabelul 13.

Tabelul 13 - devierile maxime permise in dozarea agregatelor

Componentele din amestec

Devierile admisibile in comparatie cu dozarea %

Agregate  16 - 25

8 - 16

4 - 8

2 - 4

1 - 2

0,63 - 1

0,2 - 0,63

0,1- 0,2

< 0,1

1,0 - pt. MASF

Bitum

Fluxul tehnologic in prepararea mixturii asfaltice

Potrivirea instalatiilor de pre-dozare prin testare astfel incat sortarea mixturii de agregate naturale sa se potriveasca cu prescrierile in limitele de toleranta specificate in Tabelul 13.

Introducerea agregatelor naturale in uscator sau (uscator-malaxor) unde are loc uscarea si incalzirea lor;

Re-sortarea dupa marime a agregatelor naturale si dozarea gravimetrica dupa marimi (pentru instalatiile fara flux continuu).

Introducerea agregatelor naturale calde malaxor unde se amesteca cu umplutura rece dozata separat;

Dozarea bitumului cald si introducerea lui in malaxor sau in uscator-malaxor;

Amestecarea componentelor din amestecul de asfalt si evacuarea lui in buncherele de stocare;

Perioada de amestecare, in functie de instalatie, trebuie sa fie suficienta pentru a face o invelire completa si uniforma a agregatelor naturale si a umpluturii cu substanta bituminoasa de imbinare;

Pentru amestecul de asfalt stabilizat cu fibre, perioada de amestecare a agregatelor naturale cu fibra trebuie sa fie de 25-30 secunde (pentru asigurarea dispersarii fibrei in amestecul mineral si astfel a omogenitatii ei in amestecul de asfalt), iar dupa introducerea substantei bituminoase de imbinare, amestecarea va continua alte 40-50 secunde. Perioada totala pentru amestecare va fi intre 65-80 secunde.

Regimul termic aplicat pentru prepararea mixturii asfaltice in functie de bitum se va incadra in limitele specificate in Tabelul 14.

Tabel 14 - regimul termic pentru pregatirea mixturii asfaltice

Materiale si faza de executie

Temperatura C in functie de tipul de bitum

D 60 / 80

D 80 / 100

agregatele naturale la iesirea din uscator

bitumul la intrarea in uscator

Amestecul de asfalt

* la iesirea din uscator

* in timpul asezarii

min 155

min 150

* la inceputul compactarii

min. 150

min. 145

* la sfarsitul compactarii

min. 110

min. 105

Temperaturile din nivelul superior al intervalului vor fi aplicate la executarea lucrarilor in zonele climatice reci sau cand temperaturile din atmosfera sunt situate la nivelul minim de + 10°C si +15°C pentru amestecurile de asfalt stabilizate cu fibre.

Stocarea si incarcarea amestecurilor asfaltice

La iesirea din malaxor se vor asigura dispozitive speciale pentru a evita segregarea mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau incarcarea ei in mijloace de transport.

Controlul fabricarii

Controlul calitatii mixturii asfaltice se va face prin teste preliminare si in timpul executiei, cu frecventa din Tabelul 12.

Distribuirea mixturii asfaltice

Sectiunea de proba

Contractantul va face o sectiune de proba de cel putin 200 m lungime, pe intreaga latime a drumului pentru a stabili declaratia de metodologie, echipamentul si dispozitivele pentru asezare si compactare inainte de a incepe lucrarile si de a obtine aprobarea Inginerului.

Verificarea uzinei de preparare a amestecurilor se va face:

in timpul realizarii sectiunii de proba

in timpul aplicarii

Aceasta va fi potrivita cu rezultatele obtinute in laborator si totul se va face cu aprobarea Inginerului.

Pregatirea si realizarea lucrarilor, realizarea testelor pe sectiunea de proba, inclusiv testul urmelor de roata se vor face in prezenta si cu aprobarea Inginerului.

Prepararea, realizarea lucrarilor si a testelor pe sectiunea de proba se va face pe cheltuiala Contractantului.

Schimbarea declaratiei de metodologie va presupune realizarea unei noi sectiuni de proba.

Rezultatele obtinute pe sectiunea de proba vor determina declaratia de metodologie si vor deveni document de referinta pentru realizarea stratului.

Prepararea stratului de suport

Inaintea asezarii stratului de asfalt, suprafata va fi curatata utilizand o perie mecanica, aer comprimat sau daca este nevoie se va spala cu apa sub presiune.

Cand se vor aseza suprafetele bituminoase, articulatiile de lucru si suprafata vor fi amorsate cu emulsie de bitum cationic de reducere, imprastiat in straturi fine. Cu aprobarea Inginerului, amorsarea poate fi omisa, cand nu sunt mai mult de 3 zile intre straturi.

Amorsarea stratului de suport va fi facuta cu un spray mecanic.

Cantitatea de bitum rezidual va fi de (0.3-0.5) Kg /mp.

Suprafata stratului de suport pe care se aseaza straturile de asfalt va fi uscata.

Utilizarea de geo-grilaje, geo-textile sau geo-compozite se va face in conformitate cu cerintele din acordurile tehnice ale lor.

Transportul mixturii asfaltice

Amestecul de asfalt va transportat in camioane cu bascula curata si uscata, dotate cu prelate pentru a preveni pierderea de temperatura.

Distribuirea amestecurilor asfaltice

Distribuirea mixturii asfaltice se va face cu finisoare de pavaj cu sisteme de sortare si care sa asigure pre-compactarea.

Distribuirea amestecurilor de pavaj se va face cand temperatura ambientala este peste +10°C iar pentru amestecurile asfaltice stabilizate cu fibre (MASF) peste +15°C.

Distribuirea nu va fi permisa in timpul ploilor mari.

In timpul asezarii si compactarii, amestecurile asfaltice vor fi la temperaturile din Tabelul 14.

Distribuirea mixturii asfaltice va fi pe intreaga latime a partii carosabile.

Prepararea, transportarea si Distribuirea vor fi strict coordonate pentru a preveni prelungirea pe mai multe zile.

In cazul intreruperilor care duc la scaderea temperaturii asfaltului sub 120°C care ramane necompactat in pavaj, pavajul va fi mutat din zona de lucru, suprafata va fi imediat compactata si amestecul de asfalt ramas mutat de pe santier.

Cand lucrarile de asezare se rezuma la aceeasi banda sau la banda adiacenta, zonele de la imbinari, longitudinale si/sau transversale, vor fi taiate pe intreaga grosime a stratului astfel incat sa rezulte o margine verticala. Cand benzile adiacente sunt executate in aceeasi zi, pentru imbinarile pe lungime nu mai este necesara taierea. Noua suprafata rezultata din taiere va fi amorsata.

Imbinarile longitudinale si transversale ale straturilor vor fi mutate ca atare din imbinarile stratului anterior cu cel putin 10 cm.

Compactarea

Compactarea amestecurilor asfaltice se va face cu cilindri compresori cu roti sau compactoare rotative dotate cu dispozitive de vibrare, astfel incat sa se obtina caracteristicile tehnice din Tabelul 10.

Compactoarele vor opera fara socuri, cu viteza redusa la inceput pentru a evita valurirea suprafetei.

Cilindri rotativi cu roti vor fi echipati cu sorturi de protectie si vor sta nu mai departe de 50 m in spatele finisorului de pavaj.

Controlul executiei si acceptarea lucrarilor

Verificarea elementelor geometrice

Elementele geometrice si abaterile maxime pentru elementele geometrice se vor conforma conditiilor din Tabelul 15.

Tabelul 15

Elementul/ item-ul masurat

Abaterea admisibila

Grosimea stratului

Latimea stratului

±5 cm

Panta profilului transversal

Inaltimea de la linia initiala pentru profilele longitudinale si transversale

±0,5 cm (respectand scara de proiectare)

Asprimea (masurata sub 3 m sau similar)

0,3 cm

Caracteristicile suprafetei bituminoase

Suprafata bituminoasa rulata fierbinte se va conforma cu conditiile tehnice din Tabelul 15.

Acceptarea lucrarilor

Dupa terminarea lucrarilor pe o sectiune, acestea vor fi supuse aprobarii inginerului inaintea asezarii urmatorului strat.

Inspectia lucrarilor care trebuie acoperite trebuie sa ofere informatii pentru a confirma daca lucrarile au fost executate in conformitate cu proiectul si cu Specificatiile Tehnice.

Acceptarea presupune verificarea tuturor inregistrarilor din timpul executiei si rezultatele testelor impreuna cu verificarea lucrarilor.

Dupa verificare se va face un raport pentru a autoriza executarea urmatoarei faze.

ANEXA A - TIPURI DE MIXTURI PENTRU STRATUL DE UZURA

Nr.

Clasa tehnica a drumului

Clasa tehnica a strazii

Stratul de uzura

Tipul de mixtura asfaltica (1)

I

I

Amestec de asfalt stabilizat cu fibre MASF8, MASF16

Beton asfaltic bogat in sfaramaturi de piatra cu bitum modificat BA16m

Beton asfaltic aspru

cu bitum modificat BAR 16m

cu bitum cu aditivi BAR 16a

II, III

II, III

Amestec de asfalt stabilizat cu fibre: MASF8, MASF16

Beton asfaltic aspru:

cu bitum modificat BAR16m

cu bitum cu aditivi (2) BAR16a

cu bitum BA16

Beton asfaltic bogat in sfaramaturi de piatra:

cu bitum modificat BA16m

cu bitum cu aditivi (2) BA16a

cu bitum BA16

IV, V

IV

Amestecuri stabilizate cu fibre;

MASF8 si MASF16

Beton asfaltic bogat in sfaramaturi de piatra:

cu bitum cu aditivi (2)

BA8a, BA16a, BA25a

cu bitum

BA8, BA16, BA25

Beton asfaltic cu pietris concasat (3)

cu bitum cu aditivi BAPC16a

cu bitum BAPC16

Nota:

Simbolurile pentru amestecul de asfalt sunt cele din Tabelul 3.

Bitumul cu aditivi este folosit cand bitumul aderent la agregatele naturale este sub limita de 80%

Cu acordul Administratorului de drum.

ANEXA B - TIPURI DE MIXTURI PENTRU STRATUL DE LEGATURA

Nr.

Clasa tehnica a drumului

Clasa tehnica a strazii

Stratul de legatura

Tipul de mixtura asfaltica (1)

I, II

I, II

Beton asfaltic aspru cu sfaramatura de piatra:

cu bitum modificat BAD25m

cu bitum cu aditivi BAD25a

cu bitum BAD25

III

III

Beton asfaltic aspru cu sfaramatura de piatra:

cu bitum modificat BAD25m

cu bitum cu aditivi (2) BAD25a

cu bitum BAD25

Strat superior de uzura de asfalt cu pietris concasat:

cu bitum cu aditivi (2) BADPC25a

cu bitum BADPC25

IV, V

IV

Beton asfaltic aspru cu sfaramatura de piatra:

cu bitum cu aditivi (2) BAD25a

cu bitum BAD25

Strat superior de uzura de asfalt cu pietris concasat:

cu bitum cu aditivi (2) BADPC25a

cu bitum BADPC25

Strat superior de uzura de asfalt cu pietris sortat:

cu bitum cu aditivi (2) BADPS25a

cu bitum BADPS25

ANEXA C - REFERINTE PENTRU DIFERITE TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE FURNIZATE PENTRU EXECUTIA SUPRAFETELOR BITUMINOASE FIERBINTI

Nr.

Tipul de mixtura asfaltica

Referinta

Amestecuri de asfalt stabilizate cu fibre:

MASF8

MASF16

Amestecuri de asfalt cu bitum modificat cu polimeri

beton asfaltic bogat in sfaramatura de piatra

beton asfaltic aspru

beton asfaltic aspru cu sfaramatura de piatra

BA16m

BAR16m

BAR25m

Amestecuri de asfalt cu bitum cu aditivi

beton asfaltic aspru bogat in sfaramatura de piatra

beton asfaltic aspru

beton asfaltic cu pietris concasat

strat superior de asfalt:

- cu sfaramatura de piatra

- cu pietris concasat

- cu pietris sortat in functie de marime

BA8a

BA16a

BA25a

BAR16a

BAPC16a

BAD25a

BADPC25a

BADPS25a

Amestecuri de asfalt cu bitum fara parafina pentru drumuri

beton asfaltic bogat in sfaramatura de piatra

beton asfaltic aspru

beton asfaltic cu pietris concasat

strat superior de asfalt:

- cu sfaramatura de piatra

- cu pietris concasat

- cu pietris sortat in functie de marime.

BA8

BA16

BA25

BAR16

BAPC16

BAD25

BADPC25

BADPS25

MARCAJE LA DRUMURI

Prevederi generale

Specificatiile tehnice se refera la conditiile de executie a marcarii drumului si include cerintele tehnice, care trebuie sa fie indeplinite.

Contractantul va efectua intr-un laborator autorizat toate testele si estimarile cerute de catre Specificati Tehnica si orice alte verificari cerute de catre Inginer.

Facand abstractie de Specificatiile Tehnice, Contractantul va respecta stipulatiile standardelor si normelor in vigoare.

Contractantul se va asigura ca prin toate specificatiile metodelor de realizare indeplineste cerintele Specificatiilor Tehnica.

Contractantul va inregistra zilnic informatii privind executia lucrarilor si rezultatele testelor si cercetarilor.

Materiale

Conditiile tehnice privind marcajul

Pentru marcajul drumurilor va fi utilizata vopsea alba, ecologica, de tip masa plastica, singur - ca si component, diluat cu apa (fara solventi organicii) si uscat in aer - pentru marcajul in strat continuu sau in model structurat.

Aceasta vopsea va asigura vizibilitate indiferent de conditii. Vopsea va fi aplicata peste stratul de grund potrivit. Garantia exploatarii marcajului de drum trebuie sa fie de minim 18 luni. Calitatea vopselei va fi stabilita in conformitate cu specificatiile tehnice indicate in Anexa 1. Calitatea stratului de grund va fi stabilita in conformitate cu specificatiile 'NOTEI Tehnice ' indicata in Anexa 2.

Contractantul trebuie sa prezinte Inginerului acordul tehnic pentru toate materialele pe care intentioneaza sa le utilizeze si pentru care trebuie sa obtina aprobarea Inginerului.

Certificatele de Calitate emise de laboratoare internationale [cel putin echivalent cu BAST (micro-granule) si LGA (vopsea vor fi anexate la materiale.

Controlul calitatii vopselei pentru marcajul drumurilor

Luarea de probe si testarea se vor face in conformitate cu stipularile Instructiunilor Tehnice pentru Marcajul de Drum NAR-CESTRIN.

Tipuri de marcaje pentru drumuri

Marcaj longitudinal

Marcajul longitudinal este in general clasificata dupa cum urmeaza:

Marcaj pentru a separa directia de trafic pe drumurile cu doua benzi de circulatie;

Marcaj pentru a separa benzile de circulatie;

Marcaj pentru a separa partea carosabila.

Aceste marcaje sunt indicate de:

Linie continua simpla sau dubla;

Linie intrerupta simpla sau dubla;

Linie dublu compusa dintr-o linie continua si una intrerupta.

Marcaj longitudinal pentru a separa directia de trafic pe drumurile cu doua benzi de circulatie

O singura linie intrerupta, cu spatii intre segmente in functie de drum;

O linie continua si una intrerupta, alaturate, care permit depasirea doar de-a lungul liniei intrerupte;

O linie dubla continua, care nu permite depasirea indiferent de directia de mers.

Marcaj pentru a separa benzile de circulatie

O linie intrerupta, cu spatii intre segmente in functie de drum.

Marcaj pentru a separa partea carosabila

Linii simple continue pe autostrazi, drumuri nationale si pe exteriorul cotiturilor primejdioase;

Linii simple intrerupte care marcheaza liniile de accelerare, incetinire si zona de intoarcere

Marcaj pentru largirea benzilor

Pentru largire < 1m, toata latirile vor fi marcate pe partea interna a cotiturii;

Pentru largire > 1m, partea interna a cotituri va fi marcat cu 1m + 60% a latirii ramase mai mult decat 1 m iar banda de circulatie exterioara va fi marcat cu 40% din ceea ce a ramas peste 1 m.

Marcaj transversal

Marcaj pentru oprire

Linie continua cu latimea de 400 mm

Marcaj 'Trecere Permisa'

Linie discontinua cu latime de 400 mm, care poate sa fie precedat de un triunghi

Marcaj pentru trecerea de pietoni

Linii cu latimea de 400mm la distanta de 1.0 m, paralele cu linia mediana;

Linii cu lungimea de 3000mm pentru o viteza < 50 km/ora;

Linii cu lungimea de 4000mm pentru o viteza ³ 50km/ora.

Linii de oprire cu latimea de 400mm, transversale pe linia mediana, voi fi marcate cu 600mm inainte de trecerea de pietoni pentru fiecare banda de circulatie.

Marcaj pentru biciclete

Doua linii intrerupte.

Alte marcaje

Marcaj de drum de ghidare

Este folosit ca sa indice directia pe care vehiculele trebuie sa o urmeze in intersectie.

Marcaj pentru zone interzise

Linii paralele inclinate inramate cu o linie continua de contur.

Marcaj pentru zone de parcare

la 90o pe linia care separa marginea drumului;

inclinat pe linia care separa marginea drumului;

paralel cu linia care separa marginea drumului;

Marcaj pentru curbe primejdioase care continua un drum lung

marcaj pentru a reduce viteza, latimea este de 400 mm

Marcaj folosind sageti si litere

Marcajul indica pozitia pantei din fata, limita de viteza si are dimensiuni diferite in functie de regiunea unde este aplicabila si de asemenea viteza de abordare.

Culoarea pentru aceste marcaje de drum este alba.

Marcajele de drum trebuie sa fie, in general, executate mecanic folosind echipament adecvat. Marcajul cu sageti, litere, simboluri cat si alte marcaje cu suprafata redusa pot fi executate manual utilizand sabloane corespunzatoare.

Efectuarea marcajului la drum

Inainte de a incepe munca de marcaj, va fi efectuat o sectiune de proba, avand minim 200 m lungime. Trecerea la realizarea efectiva va fi facuta numai dupa ce Inginerul aproba sectiunea de proba.

Vopseaua alba folosita pentru marcaj de drum, care este ecologica, contine un singur component si este diluata cu apa, va asigura vizibilitatea indiferent de situatii (noapte si zi). Vopsea va fi aplicata peste un grund potrivit.

Grosimea peliculei de marcaj va fi de 600mm

Cand efectuam marcajul de drum folosind vopsea, suprafata partii carosabile trebuie sa fie perfect uscata si la o temperatura de minim +15o C

Lucrari preliminare

Marcajul drumului va incepe numai dupa ce Contractantul a obtinut aprobarile necesare.

Trasarea marcajului de drum

Trasarea punctele va fi efectuata utilizand echipamente corespunzatoare;

Suprafetele vor fi curatate si uscate inaintea inceperii executiei marcajului de drum;

Suprafetele, deja marcate, vor fi curatate mecanic;

Grundul si vopseaua vor acoperite in conformitate cu instructiunile de la fabricant;

Inginerul va verifica vopsirea inaintea efectuarii marcajului de drum permanent.

Cand se efectueaza marcajul de drum, se va tine cont de urmatoarele:

Tipul pavajului drumului si asprimea suprafetei;

Cartea actualizata a marcajul de drum (film despre marcaj);

Instructiunile generale a metodelor de marcare de drum (pre-marcare, pregatirea echipamentului, pregatirea suprafetei, pregatirea vopselei);

Dozajul vopselei, dozajul micro-granulelor.

Executarea lucrarilor va fi dus la bun sfarsit in conformitate cu instructiunile de la fabricant, dupa cum urmeaza:

Pre-delimitarea lucrarilor;

Marcajul;

Plasarea de conuri pentru a proteja vopseaua uda;

Protejarea vopselei umede pentru a nu se deteriora marcajului de drum inainte de uscarea ei;

Recuperarea conurilor.

Marcajele de drum trebuie sa fie semnalizate folosind semne si dispozitive luminoase de avertizare.

Marcajul de drum trebuie efectuata fara a produce efecte asupra continuitatii traficului.

Fiecare categoria de marcaj va fi executata in conformitate cu STAS 1848/7-85.

Pe timpul efectuarii marcajului de drum, va trebui efectuata verificari ale dozajului de vopsea si de micro-granule.

Fasia de marcaj va avea un contur simetric, cu micro-granule distribuite uniform peste lungimea si latimea fasiei de vopsea.

Controlul executiei si acceptarea lucrarilor

Contractantul va prezenta Inginerului, pentru aprobare, declaratia metodei de executie pentru marcajul de drum, dar nu cu mai putin de 14 zile inaintea inceperii lucrarilor.

Acesta va contine, dar fara a fi limitat la, urmatoarele:

Masuri care asigura un continut omogen al vopselei

Verificari periodice ale grosimii peliculei de vopsea si al cantitatii si distributiei micro-granulelor.

Controlul calitatii vopselei si micro-granulelor va fi efectuata intr-un laborator autorizat de catre Patron iar testele vor fi pe cheltuiala Contractantul.

Contractantul va trebui sa respecte dozajul indicat de catre laboratorul autorizat, care sunt aduse la zi in functie de trafic, tipul si caracteristicile suprafetei drumului, tipul vopselei si conditiile inconjuratoare.

Acceptarea marcajului de drum

Cand se accepta muncile, urmatoarele verificari trebuie efectuate:

Expunerea marcajului, in conformitate cu conditiile STAS 1848/7-85

Dozajul vopselei si micro-granulelor cat si grosimea peliculei umede, si cel al peliculei uscate.

Anexa 1

Specificatia tehnica - vopsea alba pentru realizarea componentelor ecologice, componenta singura, diluata cu apa (fara solventi organici), refractanta pe uscat si suprafete umede

Caracteristicile vopselei lichide

Tip obligatoriu acrylic

Densitate in conformitate cu producatorul

Substante non - volatile minim 85%

Vascozitate in conformitate cu producatorul

Cenusa % la 450oC in conformitate cu producatorul

Durata depozitarii minim 6 luni

Caracteristicile peliculei

Buletin BAST Min 4 Mio pentru o pelicula umeda

Grosimea peliculei 2000 µm (test verificat)

Raport BAST Nu.

Reflectarea - Retro  Minim 150 mcd/Lx/m2

Pe o suprafata umeda

Factor de luminozitate Minim 0,40

SRT Minim 40

Rezistenta de uzura Minim 85%

Grosimea peliculei umede 2000 mm

Tipul micro granulelor Buletin BAST

Dosajul micro granulelor g/m2  Buletin BAST

Timpul de uscare Buletin BAST

Efectul ploii dupa uscare In conformitate cu producatorul

Garantia vopselei si a micro granulelor

Vopsea Buletin LGA - BAST

Micro granulelor  certificat LLOYD sau de la un alt laborator European,acceptat de catre patron

Conditiile de executie

Temperatura de executie

Aer  In conformitate cu producatorul

Pamant  In conformitate cu producatorul

Higromteru In conformitate cu producatorul

Diluare In conformitate cu producatorul

Marcare vehicul In conformitate cu producatorul

Toxicitatea si protectia mediului inconjurator In conformitate cu reglementarea 91/155/EWG

Specificatiile transportului, prelucrarea si In conformitate cu producatorul

si stocarea de siguranta

Anexa 2

Specificatia tehnica - Strat primar care se usuca sub efectul aerului

Este folosit pentru a asigura aderenta vopselei pe suprafata soselei, permanent .Stratul primar va fi executat peste suprafetele bituminoase, atat pe cele existente cat si pe cele noi sau peste marcajele vechi.

Caracteristicile stratului primar

Tip obligatoriu Acrylic

Densitate In conformitate cu producatorul

Vascozitate In conformitate cu producatorul

Durata depozitarii Minim 6 luni

Conditiile de executie:

Temperatura aerului In conformitate cu producatorul

Temperatura suprafetei In conformitate cu producatorul

Referitor la umiditate In conformitate cu producatorul

Metoda de executie In conformitate cu producatorul

Grosimea peliculei umede In conformitate cu producatorul

Timp de uscare Maxim -6 minute

Efectul ploii dupa uscare Maxim minute

Toxicitatea si protectia mediului inconjurator In conformitate cu prevederea nr.

91/155 EWG

Specificatiile transportului, prelucrarea si  In conformitate cu producatorul stocarea de siguranta 

INDICATOARELE DE DRUM

1.7.1 Prevederile generale

Specificatiile Tehnice se refera la producerea, montarea cat si acceptarea semnelor drumului. Aceasta include clasificarea in conformitate cu marimea, imaginile, forma si recomandarile tehnice, care au fost prevazute.

Toate semnele de trafic trebuie sa fie in conformitate cu prevederile STAS 1848/1,2 si 3-86.

Contractorul va trebui sa execute intr-un laborator autorizat toate testele si verificarile cerute de catre Specificatiile Tehnice si oricare alte teste cerute de catre inginer.

Separat de Specificatiile Tehnice, contractorul va trebui sa respecte standardele si normele in vigoare.

Contractorul trebuie sa asigure faptul ca prin declaratia metodei de executie, indeplineste cerintele din Specificatia Tehnica.

Contractorul trebuie sa inregistreze intr-o baza de date zilnica executarea lucrarilor precum si rezultatele, testele si cercetarile.

Tipurile indicatoarelor de drum si marimile

Marimea indicatoarelor

Marimea indicatoarelor trebuie sa fie in conformitate cu STAS 1848/1-86 si 1848/2-86.

Fabricarea indicatoarelor

Toate indicatoarele vor fi produse din aluminiu, de marimea si forma indicata.

Indicatoarele au forma de triunghi, rotunda sau rectangulara cu marimea de cel putin 1m, iar acelea care au forma unei sageti, vor fi executate din foi de aluminiu cu o grosime minima de 2mm, cu dubla prindere.

Cele rectangulare sau panourile patrate, cu cea mai mica marime mai mare sau egala cu 1m, voi fi fixate cu aluminiu, alaturate vertical.

Aluminiul va fi in conformitate cu:

Pentru foaie: 99,5 HD (In conformitate cu standardele romanesti)

Pentru sectiuni: ALMGSI-0,5 F 22 (In conformitate cu DIN)

Fixarea se va fi realiza prin utilizarea suruburilor. Suruburile si toate partile folosite pentru montajul polilor trebuie sa fie protejate impotriva coroziunii.

Spatele panourilor cu semne si zona dubla de indoire (rebordul) vor fi pictate in gri.

Marginile indicatoarelor vor avea grosimea dubla.

Pregatirea suprafetei semnelor inaintea de aplicarea peliculei retro-reflexive va fi facuta in conformitate cu recomandarile fabricantul peliculei.

Tipul materialului retro-reflectiv aplicat pe drum este

Clasa 3 " diamant' - pentru autostrazi;

Clasa 2 ' intensitate mare ' - pentru drumuri Europene;

Clasa 1 'grad de inginerie pentru alte drumuri.

In cazul utilizarii peliculei de "diamant', luand in considerare rigiditatea peliculei, este recomandat sa fie utilizata o pelicula transparenta colorata ca fundal pentru indicatoarele cu inscriptii. Titlul si simbolurile sunt taiate din aceasta pelicula colorata si sunt puse peste foile peliculei de "diamant'.

Pentru semnele regulate (triunghi, cerc, romb, patrat) gravura va fi executate prin serigrafie.

Fabricarea si vopsirea jaloanelor

Pentru polii triunghiulari, rotunzi si in forma de sageata, cat si pentru panourile in forma de patrat sau dreptunghi cu dimensiunea maxima mai mica de 1m, tuburile de otel cu o grosime de 3 mm si cu diametru de 48 - 51 mm trebuie utilizate sau poli tip Ω.

Contractorul poate sa propuna spre aprobarea inginerului o alternativa referitoare la tipul polilor.

Ca dispozitive de sprijin pentru panourile cu dimensiunea minima mai mare de 1m, tuburile de otel sau sectiunile care vor fi utilizate; marimea se va modifica in conformitate cu aria suprafetei panoului.

Caracteristicile panourilor vor fi prezentate in plan.

Polii vor fi turnati in fundatia de beton C 6/7,5

Elementele de sprijin pentru panouri vor fi pictate in gri, incluzand   toti suporti preliminari necesari si imbracamintea asfaltica

Controlul de executiei si acceptarea lucrarilor

Acceptarea lucrarilor

Dupa completarea semnaturilor acestea vor fi supuse spre aprobarea inginerului.

Pentru verificarea viitoare se va intocmi o nota de acceptare.

ADUCTIUNILE

Generalitati

Aductiile sunt structuri cu latimi mai mici sau egale cu 5.00 m.

Latimea clara a aductiei va fi stabilita pe baza unui plan hidrologic in conformitate cu normele departamentului pentru planul hidrologic al podurilor si aductiilor PD 95 -77.

Latimea drumului pentru aductie va fi egala cu aceea a drumului adiacent si adancimi minime a coroanei de aductie si aceea a formarii Nu se vor construi trotuare pe aductie exceptia in acest caz fiind existenta unui trotuar care trebuie sa fie continuat.

Trenul de incarcare pentru calcularea aductiei este aceleasi ca si la poduri, in conformitate cu STAS 1545-89 'Poduri pentru sosele si poduri pentru pietoni. Actiuni' si STAS 3221-86 'Poduri pentru drum. Clasele de trenurilor de incarcare'.

Dupa pozitia structurii drumului, aductiile pot fi divizate in:

Aductii deschise - cu platforma de drum direct pe suprastructura;

ductii ingropate - plasate in corpul taluzului, la minim 50 cm adancime, sub drum.

Dupa forma si de metoda de constructie, aductiile pot fi divizate in: lespezi - , ovoide - sau tuburi de trecere, turnate pe loc sau inainte.

Orice sistem ales trebuie sa satisfaca planul hidrologic si sa asigure starea buna si intretinerea usoara.

Constructia aductiei se va face pe baza proiectului realizat de catre un birou autorizat de proiectari si trebuie aprobata de catre un inginer.

Componentele aductiilor (substructura si suprastructura) vor fi construite conform acelorasi reguli ca si la constructia podurilor. Fundatia, cofrajul, intaritura, munca cu betonul si ne-centrarea trebuie sa indeplineasca cerintele proiectului.

Pre - formarea unitatilor, fabricate pe loc sau intr-o fabrica, trebuie sa aiba certificat de calitate. Inginerul trebuie sa fie informat asupra oricarei abateri de la prevederile proiectului sau a specificatilor tehnice.

Orice lucrari de reparatii necesare care privesc transportul si ridicare unitatilor prefabricate trebuie executate in baza metodei propuse de catre contractor si aprobata de catre inginer. Lucrarile vor fi inspectate de catre inginer inainte de acoperire.

Planul aductiei trebuie sa fie apropiat de conditiile locului si de tipul proiectului.

Constructia aductiilor implica urmatoarele operatiuni:

Construirea platformei de lucru;

Saparea si sprijinul suprafetelor sapate;

Construirea fundatiei;

Construirea marginilor, pavajului, unitatilor pre - fabricate;

Construirea canalizarii in spatele marginilor si a unitatilor pre - fabricate.

Descrierea operatiunilor

1.8.2.1 Delimitarea ariei de lucru

Pozitia si marimea regiunii de lucru sunt determinate de catre conditiile locale, lungimea si latimea aductiei. Contractantul va trebui sa masoare regiunea in asa fel ca toate lucrarile sa poata fi executate fara probleme.

Excavarea

Pentru realizarea sapaturilor se pot folosi metode manuale sau mecanice.

Pentru evitarea esecurilor si alunecarilor de teren ar putea fi necesar un sprijin.

Daca atunci cand se sapa se descopera utilitati subterane cum ar fi (apa, gaz, electricitate, etc.) si care trebuie sa ramana in continuare inauntru) trebuie luate masuri potrivite in asa fel incat sa fie protejate impotriva deteriorarilor. In acest caz lucrarile trebuie suspendate si inginerul trebuie informat, astfel incat el sa poata gasi alte solutii pentru a proteja lucrarea.

Dupa sapaturi, va fi elaborat un raport de verificare, privind nivelul fundatiei si caracteristicile solului. Solul sapat va trebui dus intr-un loc de depozitare aprobat de catre inginer.

Constructia fundatiei

Ultima sapatura de 0.25 m, la ultimul nivel al fundatiei, trebuie executat in prezenta inginerului. Betonul trebuie turnat imediat dupa ce au fost sapati peretii si a rezultat sapatura. Sustinerea va fi demontata in acelasi timp cand betonul este turnat.

Betonul trebuie turnat fara intrerupere, la 200 - 500 mm straturi groase, pana la nivelul stabilit de plan, aproape de mijlocul metalului sau a jgheabului de lemn, in conformitate cu codul de practica pentru executia betonului, betonului armat si a betonului precomprimat, indicator NE 012 - 99.

Este permisa o cadere libera a betonului de la mai putin de 1.5 m, si vor fi evitate constructiile asemanatoare.

Constructia peretilor si cofrajelor

Turnarea betonului armat pentru canalele de scurgere.

Principalele operatii includ urmatoarele:

Instalarea intariturii

Turnarea perete in cofraj trebuie realizat dupa prevederile planului

Turnarea si vibratia betonului. Clasa betonului trebuie sa fi in conformitate cu specificatiile planului.

Inainte de turnarea betonului in cofraj este necesar sa se verifice:

Marimea planului si nivelele sapaturilor;

Pozitia verticala a cofrajului si masurile de pregatire pentru a pastra forma si a asigura etansare;

Pregatirea instalatiei de compactare a betonului;

- Curatirea si armarea cofrajelor.

In scopul evitarii oricaror incordari interne datorate contractiei si pierderii de caldura, este recomandata utilizare gradelor de beton cu agregatele avand un diametru maxim cat mai mare posibil si trebuie avut in vedere controlul riguros al raportului apa/ciment(W/c).

Folosirea concreta a betonului va fi stabilita conform metodelor propuse la livrare si plasament.

Indepartarea cofrajelor va avea loc dupa ce betonul s-a intarit suficient incat acesta sa nu isi modifice forma geometrica ceruta. Timpul minim de mutarea cofrajelor depinde de tipul cimentului folosit in beton si de temperatura mediului inconjurator.

Indepartarea cofrajelor este operatia inversa instalarii acestora. Aceasta operatiune trebuie executata cu grija astfel incat marginile si suprafetele sa nu fie stricate. Defectele posibile ale betonului vor putea fi corectate dupa verificarea de catre inginer a operatiunii.

Timpul de indepartarea a cofrajelor va fi stabilit conform codului de practica pentru executia betonului, a betonului armat si a betonului prefabricat, indicativ NE 012-99.

Pereti din prefabricate si lespezi

Pentru prefabricarea unitatilor sunt necesare:

Lungimea lespezi trebuie sa fie in conformitate cu latimea aductiilor;

Inaltimea peretilor trebuie sa fie in conformitate cu inaltimea aductiei;

Unitati rectangulare prefabricate cu o lungime de 2.0 m;

Cofrajele prefabricate.

Elementele prefabricate vor fi puse la o tencuiala cu un grad de ciment M100 care va fi bine amestecat si uniformizat.

Partile comune a unitatilor prefabricate vor fi umplute cu tencuiala de ciment.

Sortarea betonului trebuie facuta in functie de dalajele prefabricate lucru prioritar pentru etansare.

Etansarea suprafetelor orizontale consista dintr-un un pod normal de material impermeabil.

Etansarea pe fetele verticale va consta din 3 straturi de emulsie cationica bituminoasa.

Executia canalizarii in spatele zidurilor de sprijin si elementelor prefabricate

Pentru a se proteja impotriva infiltrarii apei se construiesc ziduri de sprijin din beton si unitati prefabricate care au instalatii de drenare a apei in interiorul lor.

Gaurile de scurgere din perete permit descarcarea apei colectate de catre tevi.

Canalul de scurgere va fi din piatra concasata, pietris sau balast, n conformitate cu detaliile din plan.

Pereti monolit frontal

Cofrajul de monolit este pus in compozitia betonului, fiind fixat de catre unitatile de monolit cu elemente de fixare din metal (suruburi) sau cu bare din otel armat.

Dimensiunile peretilor principali trebuie executate conform desenelor.

Materiale - conditii de calitate

Apa

Apa pentru amestecul de   beton trebuie sa fie fara materiale pentru ca acest lucru poate afecta hidratarea cimentului.

Apa folosita pentru pregatirea betonului poate fi luata din reteaua publica sau din alte surse.

Apa care este luata din alte surse se verificata aceasta trebuind sa fie in conformitate cu cerintele tehnice din STAS 790-84.

Apa va fi testata la inceputul lucrarilor iar testele vor fi repetate daca se observa o schimbare a caracteristicilor apei.

Apa care urmeaza sa fie folosita va fi protejata impotriva contaminarii cu detergent, substante organice, uleiuri,argila etc.

Ciment

Cimentul specific cu care se realizeaza betonul va fi folosit conform conditiilor de calitate din cod.

Agregate

Pentru a prepara betonul monolit si canalele de scurgere, balastul, nisipul, piatra concasata, pietrisul (toate acestea trebuie sa corespunda si sa fie utilizate conform cerintelor de calitate STAS 1667/76,STAS 4606/80,STAS 662/89,SR 667/1997).

Obloanele

Cofrajele sunt facute pe cale industriala si trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

formele si marimile cerute de catre plan;

sa fie etansate pentru a prevenii pierderea pastei de ciment;

trebuie sa aiba stabilitate si sa fie rezistente la incarcatura cu beton;

sa fie construite din bucati;

lubrifierea suprafetelor care au contact cu betonul;

Mutarea cofrajelor sa se poata realiza si cu incarcatura elementelor construite.

Moloz de piatra

Piatra bruta pentru construirea zidariei si a tevilor:

Dimensiunile pietrelor vor intre 150 si 250 mm

Dimensiunea maxima nu va fi mai mare de 2.5 mai mare decat dimensiunea minima

Pietrele nu vor fi inghetate

Inainte sa fie aduse, pietrele vor fi spalate pentru indepartarea solului si a altor impuritati.

Beton

Gradele la care se toarna betonul sunt specificate in proiect. Clasele de beton minime sunt stabilite in conformitate cu codul de practica pentru executia betonului, beton armat si betonului prefabricat', indicator NE 012-99.

Armare

Pentru armare , OB 37 SI PC 52 se vor indeplinii STAS 438/1-89.

Pentru structura de armare, numai una dintre acele 2 tipuri ale otelului este utilizata, iar utilizarea otelului la grade diferite in aceeasi sectiune nu este permisa.

Controlul calitatii

Platforma de lucru.

Sunt verificate urmatoarele elemente:

Stabilirea ordinei pe platforma de lucru.

Sistemele de canalizare a apei utilizate in timpul constructiei;

Sapaturile si suporturile de sustinere

Vor fi verificate urmatoarele:

Trasarea si aliniamentul;

Nivelul fundatiei si caracteristicile solului;

Masurile de protectie a muncii si siguranta traficului;

Legatura dintre caracteristicile locului si acestea sunt preluate din proiect ;

Detaliile necesare cofraje

Instalarea cofrajului

Cand cofrajele au fost inaltate, trebuie verificate urmatoarele:

Sprijin adecvat;

Legatura dintre cofraje;

Pozitia, nivelul si dimensiunile interne ale cofrajelor;

Puritatea.

Montarea armaturii

Cand armatura a fost fixata, vor fi verificate urmatoarele:

Tipul otelului si diametrul barei;

Numarul barelor si formelor;

Rigiditatea si puritatea;

Acoperirea cofrajelor.

Betonarea

Pentru a avea un beton proaspat si intarit verificati urmatoarele:

Vibratia betonului;

Cand este turnat, temperatura betonului proaspat trebuie sa fie mai mare de 5 grade C

Calitatea betonului proaspat turnat - luarea de mostre;

lucrul cu betonul;

se ia o mostra din beton la schimbul de ture si la schimbarea tipului de beton.

Calitatea betonului trebuie sa fie in concordanta cu rezultatele obtinute din incercari, verificarea testelor clasice si interpretarea rezultatelor obtinute prin teste non - distructive;

Timpul maxim de transport depinde de temperatura si calitatea betonului folosit.

Scoaterea cofrajelor

Dupa ce cofrajele au fost scoase, sunt verificate urmatoarele:

Aspectul si suprafata terminata;

Dimensiunea marginilor;

Canalizarea

Canalizarea din spatele marginilor si a unitatilor prefabricate trebuie verificate pentru urmatoarele:

Functionarea corecta a gurilor de scurgere si a rigolelor;

Marimea canalizarii;

Calitatea materialelor.

Aceste verificari sunt in conformitate cu codul de practica de executie a betonului, beton armat si a betonului prefabricat' indicatoare NE 012-99 si in conformitate cu legea nr.10/95 si pe baza 'programului de control a calitatii muncii'. Proiectantul, beneficiarul si contractorul trebuie sa fie de acord cu toate aceste verificari. Se va realiza un raport care va oferi detaliile privind necesarul de cofraje si a acceptarii calitatii.

1.9 LUCRARILE DE CONSOLIDARE

Protectia inclinarii

Datele generale

Aceasta parte a muncii este masurata in metrii patrati. Aceasta munca de protectie este sa previna eroziunea pantei. Se va avea grija de pantele stabile care sunt expuse erodarii apei de ploaie.

Protectia pantei va fi executata dupa cum urmeaza:

Utilizarea solului de suprafata;

Utilizarea grilajului geologic si solului de suprafata;

Utilizarea geo - celulelor si a solului de suprafata.

Protectia inclinarii suprafetei cu gratar

Protectia cu grilaj ecologic va fi executata la terminarea suprafetei pantei si consta in urmatoarele operatiuni:

Transportul grilajului ecologic in varful pantei;

Fixarea grilajului ecologic in varful pantei cu ajutorul unor tarusi facuti din otel armat;

Grilajul ecologic va fi asezat in josul pantei;

Solul de suprafata de 20 - 30 mm grosime va fi indepartat;

Insamantarea cu iarba;

Compactarea suprafetelor prin utilizarea unei role de mana;

Irigarea suprafetelor insamantate pana la inceperea germinatiei semintelor de iarba.

Protectia inclinarii suprafetei cu colivie

Protectia cu geo - celule va fi realizata la terminarea suprafetei pantei si consta in urmatoarele operatiuni:

Transportarea geo - celulelor in varful pantei;

Fixarea geo - celulelor in varful pantei se realizeaza prin utilizarea tarusilor facuti din otel armat;

Geo - celulele vor fi asezate in josul pantei;

Sol va fi nivelat la 100 mm grosime;

Semanarea cu iarba;

Compactarea suprafetelor prin folosirea unei role de mana;

Udarea suprafetelor semanate inainte ca iarba sa inceapa sa incolteasca.

Materiale - conditii de calitate

Suprafata solului

Suprafata solului rezultata din aria suprafetei solului lucrata din depuneri naturale va fi folosita. Acest material nu trebuie sa contina bucati mai mari de 50 mm sau metale sau ori bucati de lemn sau pietre. Suprafata solului, trebuie sa aiba un continut de apa de 18-22%.

Apa

Trebuie sa fie in conformitate cu cerintele Stas 790/84, daca nu este obtinut de la retelele publice.

Semintele

Trebuie obtinute de la surse aprobate. Acestea trebuie sa fie specifice regiunii unde urmeaza sa fie plantate si trebuie selectate conform naturii solului.

Contractorul va prezenta tipul semintelor pe care intentioneaza sa le foloseasca inginerului pentru aprobare.

Celulele grilajului ecologic si geo celulele

Trebuie sa aiba forma, marimea si numarul retelelor pe m2 date in plan si trebuie sa fie conform conditiilor specificate in certificatul de calitate. Trebuie sa fie aprobate in Romania.

Fixarea tarusilor

Sunt confectionati din otel armat, si trebuie sa fie conform formei si marimilor din plan.

Controlul calitatii

Bancul de lucru

Construirea bancurilor pe intreaga suprafata va fi verificata, impreuna cu directia, nivelele si dimensiunile conform specificatiile planului proiectului.

Indreptarea solului de suprafata

Solul de suprafata va fi verificat prin testarea unui mostre la fiecare 100 m.

Suprafata protejata in general nu va avea denivelari de teren mai mari de 100 mm. pentru a rectifica suprafata, bancurile trebuie taiate iar gaurite pilite in partea superioara.

Grilajul geologic si montarea geo-celulelor

Grilajul geologic si geo - celulele vor fi intinse pe suprafata in asa fel incat sa nu apara dungi.

Semanarea suprafetelor

Verificarea calitatii se realizeaza prin verificari vizuale in sensul obtinerii unei uniformizari dese a ierbii. Daca, dupa insamantare iarba incolteste, si in alte regiuni fara iarba vor fi prestate insamantari.

Peretii din taluz din pamant armat

Datele generale

Procedura de construire consta in 3 activitati principale, care sunt prestate consecutiv:

Pregatirea lucrarilor premeditare pentru canalizare, nivelarea si compactarea terenului

 Plasarea unitatilor prefabricate a betonului armat si a grilajului geologic la baza umplerii dintre straturile materialului local.

Construirea straturilor din material granulat (punerea, compactarea si modelarea pantei).

Descrierea operatiunilor

Lucrarile preliminare

Lucrarile preliminare constau in:

Pregatirea platformei de lucru;

Construirea platformei de lucru consta in urmatoarele scene:

Decuparea solului de suprafata si depozitarea lui in afara zonei de lucru;

Saparea se face conform schitei pentru a se evita caderile;

Ducerea materialului sapat in locuri aprobate de catre inginer;

Nivelarea locului si compactarea stratului suport la gradul de compactare ID = 95%;

amplasarea primului strat de grilaj ecologic;

amplasarea locala a stratului de sol si compactarea la minim 98%.

Amplasarea elementelor prefabricate a betonului armat si a grilajului geologic.

Unitatile prefabricate din beton trebuie amplasate conform detaliilor din plan, la nivelul si pozitia specificata. Trebuie sa sprijinite de mijloace mecanice, suspendate in trei puncte.

In timpul constructiei, contractantul trebuie sa verifice masurile de siguranta specifice lucrarilor din apropiere si transportul dispozitivelor ridicate.

Pentru usurinta constructiei fetei verticalei, elementele prefabricate trebuie sa aiba crestaturi in fata si in partea de jos. Elementele prefabricate trebuie pozitionate in conformitate cu detaliile din plan.

Pentru captusirea inclinarea constructiilor, nu avem nevoie de aceste crestaturi.

Spatiul orizontal dintre straturile elementelor de beton vor fi umplute cu pamant sau insamantate.

Atunci cand sunt necesare elemente de decor in beton pentru scopuri estetice, forma acestora va fi realizata introducand matrite in cofraje (scanduri, forme trapezoidale sau rotunde etc).

Pentru a pune grilajul geologic in perete trebuie sa tinem cont de detaliilor din plan.

Grilajul geologic trebuie pus intr - o singura directie cu o suprapunere de 200 mm si trebuie intins manual pentru a elimina dungile si pentru eliberarea incordarilor.

Grilajul geologic se va netezi cu cea mai puternica fibra in directia aratata in plan.

Grilajul geologic trebuie fixat in pozitie cu ace de metal.

Umplerea peretilor de constructie cu sol armat

Umplerea trebuie realizata direct peste grilajul ecologic cu un echipament montat astfel incat rotile si liniile sa fie separate de grilajul ecologic printr-un strat sau un canal de scurgere la cel putin 200 mm grosime.

Straturile materialului local se vor aseza orizontal si compact la o grosime a 200 mm.

Pentru a evita esecurile bancului, echipamentul mai greu de 2 tone nu trebuie utilizat la 1.50 m de marginea pantei.

Compactarea din fata peretilor, din spatele elementelor prefabricate, trebuie realizata cu grija, manual, cu o placa vibratoare.

Pentru a consolida bancul de lucru, lungimea grilajului geologic, detaliat in plan, trebuie lasat in afara stratului astfel incat, dupa compactarea stratului, grilajul geologic sa poata fi ridicat si intors cu fata spre bancul de lucru si dupa aceea sa fie pus deasupra startului. Lungimea acestei fasii trebuie sa fie egala cu grosimea stratului +1.5 m.

Grilajul geologic pentru urmatorul strat trebuie pus in conformitate cu specificatiile din plan.

Pentru a avea o acoperire totala cu iarba, intre elementele prefabricate (straturi) insamantarea cu iarba trebuie executata.

Dupa ce ultimul strat a fost pus (nivel superior) grilajul geologic trebuie incrustat in umplerea materialului dupa detaliile planului.

Materiale - specificatii de calitate

Unitatile prefabricate ale betonului armat

Unitatile prefabricate facute din beton armat trebuie sa corespunda specificatiilor si conditiilor tehnice in conformitate cu standardul STAS 6657/1-89.

Grilajul geologic

Materialul specific digului consolidat este grilajul geologic cu rezistenta la incordare intr-o directie sau in amandoua. Caracteristicile si lungimea de ancorare sunt specificate in detaliile planului, pentru fiecare tip de grilaj geologic si fiecare inaltime a peretelui.

Fiecare tip de grilaj geologic folosit va avea un certificat care va preciza forta si limita de deformare pentru fiecare directie si un certificat de garantie de la producator in care se prezinta calitatile de garantie si timpul de valabilitate a garantiei.

Umplerea materialului

Sunt doua tipuri de umpleri ale materialului care pot fi folosite:

Materialul granular cu continut de argila de maxim 10% si cu un unghi intern de frictiune de cel putin 25o poate fi local obtinut. Materialul trebuie sa aiba o gradatie continua. Marimea maxima a granulei trebuie sa fie de 1/3 din grosimea stratului si va fi inert chimic;

Solul local trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Sa nu contina materiale organice;

Sa nu fie argilos, sensibil la apa;

Sa fie compactat normal la gradul Proctor de 98%.

Controlul calitatii

Pozitia elementelor prefabricate

Masurarile topografice prestate vor avea grija sa fie in conformitatea cu planul pentru:

Locatia orizontala a fiecarui element;

Pozitia verticala a fiecarui strat.

Pozitia grilajului geologic

Toleranta pentru pozitia grilajului ecologic in interiorul taluzului este urmatoarea:

In sensul incordarii maxime, tot grilajul ecologic trebuie pus cu o abatere a + 50 mm

Vertical, grosimea stratului, trebuie sa fie de + 30 mm

Suprapunerea trebuie sa fie de 200 mm + 50 mm

Realizarea umpluturii locale cu ajutorul materialului granular

Pentru a asigura calitatea muncii prestate, controlul trebuie sa aiba in vedere fiecare stadiu (500 mm de perete):

Verificarile topografice includ volumul si inclinarea, conform specificatiilor. Pozitia verificarilor va fi selectata aleatoriu de catre inginer, la cel putin 2 pentru fiecare 50 m de perete. Pozitia grilajului ecologic nu trebuie sa devieze de la plan mai mult de 100 mm din plan, si ±50 mm vertical.

Verificarea gradului de compactare a solului, nu va fi mai mica de 98% Normal Proctor.

Pereti de sustinere din beton

Datele generale

Constructia peretilor de sustinere turnati pe loc in beton armat include urmatoarele operatiuni:

Sapatura si sprijinirea fetelor expuse;

Constructia fundatiei;

Modelarea si fixarea consolidarii si cofrajului;

Constructia peretelui vertical;

Instalarea tevii in spatele peretelui si rambleului.

Descrierea operatiunilor

Saparea si sprijinul fetelor expuse

Saparea poate fi facuta manual sau mecanizat si presupune sustinerea fetelor pentru evitarea instabilitatilor care s-ar putea produce. Suporturile pot fi din lemn sau din metal si trebuie instalate in acelasi timp cu sapatura.

Cand sapatura descopera servicii deja existente in subteran (apa, gaz, electricitate, etc.), trebuie luate masuri potrivite pentru a le proteja de stricaciuni. Daca pana in acel moment nu s-a stiut de existenta acestor servicii iar ele au fost descoperite, lucrarile trebuie suspendate iar responsabilul zonei de lucru trebuie informat astfel incat sa se gaseasca alte masuri.

La sfarsitul sapaturii, va fi intocmit un raport de verificare, care care se refera la nivelul fundatiei si la caracteristicile solului pentru fundatie.

Pamantul sapat trebuie mutat din zona.

Construirea fundatiei

Turnarea betonului in fundatie se va efectua imediat dupa terminarea sapaturii si dupa ce a fost aprobat. Betonul turnat trebuie sa se lipeasca de peretii sapaturii. Proptelele trebuie sa fie demontate in acelasi timp cand betonul este turnat in sapatura.

Turnarea betonului se va realiza fara intrerupere inauntru la 200-500 mm straturi groase pana la nivelul din plan. Penele din metal sau din lemn trebuie utilizate conform reglementarilor de turnarea a betonului, furnizate in codul de practica pentru constructia betonului, betonului armat si a betonului prefabricat', indicator NE 012-99. Desprinderile de beton sa nu fie mai mari de 1.5 m.

Racordurile trebuie evitate, dar unde acest lucru este inevitabil, racordul trebuie sa fiei format in conformitate cu 'codurile practice pentru constructia betonului, betonului armat si a lucrului cu betonul prefabricat'indicator NE 012-99.

Armarea OB37 a barelor de otel va fi realizata in fundatie si perete.

Fixarea armarii

Peretii si fundatiile de sustinere de tipul 2 facute din beton armat cer fixarea inauntru a armarii (bara la bara), in conformitate cu detaliile de armare prevazute in proiecte.

Dupa fixare, notificarea ceruta si procedura de acceptare trebuie urmate si inregistrate in raportul despre stadiu.

Constructia peretelui vertical (inaltarea)

Depinde de tipul peretelui, iar operatiunile principale sunt:

Cofrajul peretelui in acord cu cerintele planului;

Fixarea armarii;

Fixare tuburilor de PVC de tip M 65 mm diametru in gaurile de scurgere pentru a asigura descarcarea apei;

Turnarea si vibratia peretilor din beton.

Clasa betonului trebuie sa fie conform planului.

Inainte de turnarea betonului in cofraje, se vor verifica urmatoarele puncte:

Dimensiunile planului si nivelele sapaturii;

Instalarea corecta a cofrajelor la standardele prevazute in plan;

Pozitia verticala a cofrajelor si prevederea masurilor de mentinere a formei si ferirea apa;

Echipamentul de turnat betonul;

Echipamentul de compactare a betonului;

Curatirea cofrajelor si armarii, daca este necesar.

Pentru evitarea oricarei incordari interne datorate contractiei si pierderii este recomandata, folosirea gradelor de beton cu agregate Dmax cat mai mari posibile.

Cofrajele trebuie demontate dupa ce betonul s-a intarirea suficient incat acesta sa nu isi piarda forma. Timpul minim de indepartare a cofrajelor depinde de tipul de ciment folosit in beton si de temperatura mediului inconjurator.

Mutare cofrajelor trebuie realizata in sens opus instalarii acestora. Demontare trebuie realizata cu grija pentru a se evita pagube la marginile si la suprafata betonului. Orice defecte care afecteaza betonul vor fi indreptate.

Instalarea tevii in spatele peretelui

Pentru a proteja peretele si fundatia de sustinere impotriva infiltrarii cu apa existenta la cele doua straturi ale emulsiei de bitum se vor aplicate suprafete de beton. Se va construi o teava in spatele peretelui care are rolul de colectare a apei care apoi se va descarca prin gauri de scurgere.

Canalul trebuie sa fie din piatra concasata, pietris sau lest, conform detaliilor din plan.

Legatura peretelui cu taluzurile si panta va fi realizata cu grija.

1.9.3.3. Materialele - conditii de calitate

Apa

Apa care se foloseste pentru amestecarea betonului trebuie sa fie fara impuritati pentru ca acest lucru ar putea afecta hidratarea cimentului.

Apa care se foloseste la prepararea betonului poate fi luata din reteaua publica sau din alte surse.

Apa luata din alte surse trebuie verificata pentru a fi in conformitate cu cerintele tehnice oferite in STAS 790-84.

Apa trebuie testata la inceputul lucrarilor iar testele trebuie repetate atunci cand este notata o schimbare in caracteristicile apei.

Apa care urmeaza sa fie folosita trebuie sa fie protejata impotriva contaminarii cu detergent, materiale organice, uleiuri, argila etc.

Ciment

Conditiile impuse in realizarea cimentului trebuie utilizate si trebuie sa corespunda cu setul de conditii de calitate din cel mai apropiat cod.

Agregatele

Pentru turnarea betonului si pentru umplerea canalului de scurgere, balastul, nisipul, piatra strivita si pietris trebuie sa (corespunda prevederilor STAS 1667/76, STAS 4606/80,STAS 662/89,SR 667/1997) vor fi utilizate.

Cofrajul

Cofrajele standard sunt fabricate industrial si trebuie sa asigure urmatoarele

Formele si marimile cerute de plan;

Sa fie compacte pentru a prevenii pierderea pastei de ciment

Sa fie stabil si rezistent la incarcari care ar fi posibil sa se iveasca in timpul betonarii;

Sa fie ridicate cu piese de asamblare

Partile care sunt in contact cu betonul sa fie lubrifiate

Planul de turnare a betonului - calitatea betonului, poate fi stabilita de catre proiectant depinzand de conditiile de munca si scopul lui. Clasele minime de beton vor fi stabilite dupa 'codul practicii de executie a betonului, betonului armat si prefabricat ', indicator NE 012-99.

Otel armat

Armarea otelului, OB 37 si PC 52 va fi in conformitate cu 438/1-89 STAS si cu specificatii din plan.

Controlul calitatii

Platforma de lucru

Se vor verifica urmatoarele elemente:

Forma geometrica in sectiune de plan in cruce;

Utilizarea materialele aprobate de catre inginer la constructia structurii drumului;

Asigurarea canalizarii apei in regiunea de lucru in timpul constructiei;

Delimitarea santierului.

Sapatura si sustinerea partile din transee

Se vor verificate urmatoarele elemente:

Pozitia planului;

Marimea fundatiei;

Masurile luate pentru protectia lucrarilor si pentru siguranta traficului;

Natura si conditia fundatiei solului;

Verificarea suporturilor pentru fundatie;

Comparatia dintre conditiile locului si cerintele tehnice ale planului;

Executarea unui raport a muncile ingropate.

Fixarea armarii

Se vor verifica detaliile despre forma, tipul otelului, diametrele, spatiile si invelisul folosit.

Instalarea cofrajelor

Cand cofrajul a fost instalat, se vor verifica urmatoarele:

Sustinerea si sprijinirea cofrajelor;

Potrivirea sigiliului unitatilor cofrajului;

Marimile interne ale cofrajelor;

Pozitia si nivelul cofrajelor

Betonarea fundatiei si peretilor

Verificarea se realizeaza pentru betonul proaspat si intarit:

Se va lua o mostra din beton;

Perioada maxima de transport va fi conform temperaturii si calitatii betonului;

Temperatura betonului proaspat turnat va fi mai mare decat 5oC;

Utilizarea betonului;

Calitatea betonului proaspat - esantioane de asumare;

Vibratia betonului;

Calitatea betonului va verificata pentru a fi in conformitate cu rezultatele stabilite la verificarea clasei folosindu - se teste nondistructive sau teste sablon.

Peretele gol

Se vor verifica urmatoarele elemente:

Conditia elementelor demontate;

Suprafata peretelui si suprafata terminata;

Pozitia gaurilor de scurgere.

Tevile din spatele peretelui

Se vor verifica urmatoarele elemente:

Functionalitatea gaurilor de scurgere;

Marimea tevilor;

Calitatea materialului.

Aceste verificari vor fi realizate in conformitate cu codul practicii de 'executie a betonului, betonului armat si a betonului prefabricat' indicatoare NE 012-99 si in conformitate cu legea nr.10/95 si pe baza ' programului de controlul muncii '. Proiectantul, patronul si contractantul au fost de acord cu toate aceste verificari. Se va completa un raport al muncile ingropate, un raport pe acceptarea a calitatii sau va fi completat un raport oficial

1.9.4 Ancorari

Datele generale

Se vor utiliza doua tipuri de ancorare:

Ancorarea cu filet multiplu - este folosita pentru ancorare oprind si pereti de beton si taluz;

Ancorarea unei bari - de otel se foloseste pentru ancorare betonul grinda in consola.

Instalarea ancorarii trebuie sa fie realizata dupa cum urmeaza:

Forarea gaurilor;

Insertia ancorari in gauri;

Injectia gaurilor;

Tensionarea ancorarii cu filet multiplu;

Controlul calitatii.

Descrierea operatiunilor

Ancorare cu filet multiplu

Acest tip de ancorare trebuie sa fie din otel SBP 7 mm diametru, si este necesar a operatiunii de ancorare pentru oprirea peretilor.

Componentele principale ale ancorarii sunt:

SBP sarma de 7 mm diametru;

Tub ondulat (fara gauri) facut din PVC in regiune ancorarii bulbului;

Nivelarea tubului de PVC pe lungimii libera a ancorarii;

Dispozitivele de spatiere pentru aranjarea firelor in ancorare, plasate la fiecare 800 mm de-a lungul sitei de ancorare.

Curele de otel pentru adunare a sarmele intre spatii;

Inlocuirea despicaturilor facute in beton pentru mentinerea tensiunii sarmelor;

Tevile - de injectie interne si exterioare;

Aerisirea tevilor;

Legatura de 7 mm sarma - diametrului cu un rol al intern de spatiere;

Spatiul exterior sa fie facut din PVC la 1.200 mm;

Ancorare tip trompeta;

Blocarea conurilor;

Strat de protectie.

Dimensiunile ancorarii trebuie sa fie conform planului.

Ancorarea unei barii de otel

Acest tip al ancorarii se va realiza unei bare de otel cu diametrul interior de PC 52,30 mm

Forarea gaurilor

Gaurile pentru ancorare trebuie sa fie conform unghiurilor marcate in proiect.

Diametrul gaurilor este de minim 146 mm.

Gaurile trebuie executate pe uscat cu un burghiu iar in timpul procesului se va introduce un tub pentru a prevenii distrugerea gaurilor.

Lungimea gaurilor trebuie sa fie conform planului. Lungimea posibila poate fi de 20 m si 30 m, este masurata in placi de ancorare.

Insertie ancorarii in gauri

Dupa forarea gaurilor ancorare va fi inserata in gauri. O macara echipata cu o si o schela atarnata sunt necesara pentru aceasta operatiune. Schela trebuie sa fie asezata in unghi corect pentru fiecare ancorare.

Aceasta operatiune trebuie realizata cu grija datorita lungimii si greutatii ancorei. Trebuie sa avem mare grija pentru protejarea tubului de PVC.

Pentru a facilita miscarea ancorei in interiorul gaurii, spatiul exterior al ancorei trebuie sa fie din plastic, de tip despicat, fixat la fiecare 1.20 m.

Daca tubul de protectie este putin stricat, trebuie reparat cu clei si infasurat cu PVC si banda adeziva. Trebuie sa avem mare grija sa nu se blocheze sectiunile tubului. Daca tubul este stricat serios (partajat, spart, etc.),acesta va fi inlocuit.

Injectia gaurilor

Fiecare ancora trebuie sa fie injectata cu lapte de ciment cu 500 kg ciment/m3 si o variabila de apa/ciment care este o functie a pozitiei injectiei(intern sau extern).

Injectia gaurilor si a ancorarii cu filet multiplu

Pasii care trebuie urmati in aceasta operatiune sunt urmatorii:

Injectia interna a bulbului de ancorare cu lapte de ciment prin tubul din interiorul tubului de PVC de 15 mm diametru, pana cand laptele de ciment este drenat fara bule de aer prin iesirea tubului de aerisire (PVC tub al 10 mm diametrului);

Injectie externa a ancorei de-a lungul intregii lungimi a gaurii prin tubul de PVC de 15 mm diametri montat pe ancora tubul tubului de protectie.

Injectia lungimii libere a ancorei este realizata dupa ce ancora a fost tensionata (minim 14 zile de la injectia externa).

Injectia gaurilor pentru ancorarea barii de otel

Injectia gaurilor pentru ancorarea barii de otel se va realiza uniform de-a lungul marimii barei intr - o maniera asemanatoare primilor doi din sectiunea VII.2.6.

Tensionarea ancorarii cu filet multiplu

Pasii pentru aceasta operatiune sunt urmatorii:

Ancora de incercare este impinsa cu o forta de 120 tf timp de doua minute iar daca acolo nu aluneca ancora se blocheaza la 80 tf;

Restul ancorei este tensionata cu o forta de 100 tf si blocata la 80 tf;

Dupa tensionarea si blocarea ancorei, lungimea libera a ancorei poate fi injectata.

Controlul calitatii

Controlul trebuie realizat dupa cum urmeaza:

Controlul calitatii componentelor materiale ale ancorei

Controlul calitatii componentelor materiale folosite pentru injectia lichida;

- Controlulcalitatii ancorarilor montate;

- Verificarea continua a pregatirii lichidului (amestecarea si consistenta);

-Verificarea gaurilor terminate si a bulbului de ancorare in decursul injectiei  si monitorizarea continua conform sectiunii VII.2.6.

Canalizare utilizand coloane perforate umplute cu balast

Generalitati

Fazele de constructie mentionate mai jos variaza in conformitate cu solutia adoptata:

Constructia platformei de lucru;

Perforarea coloanelor;

Umplerea balastului;

Acoperirea canalului.

Coloanele vor fi construite suprapunandu-se reciproc cu o intrepatrundere de 150 mm.

Descrierea operatiunilor

Platforma de lucru

Platforma de lucru este partea carosabila.

Stratul de balast va fi construit dupa curatirea locului si indepartarea solului de suprafata din zona.

Perforarea coloanelor

Coloanele de tip Benotto cu tuburi reutilizabile vor fi construite dupa cum urmeaza:

Pregatirea sirului de coloane se va face intai si se vor preciza punctele de marcaj cu nivele si pozitii;

aranjarea aparatelor si utilajelor de perforare;

Instalarea tuburilor;

Excavarea solui din tuburi pana cand este atins nivelul coloanei cerut de proiect.

Umplerea cu balast

Dupa ce sondarea este completa, balastul va fi intins si compactat in straturi de 300 - 400 mm. Tuburile vor incepe sa fie retrase cand 1.50 m din balast a fost intins. Partea inferioara a tubului va fi tinuta la minim a 0.5 m sub nivelul superior al balastului asa cum este el pozitionat.

Acoperirea canalului

Acoperisul tevii este jgheabul.

Conditiile de calitate ale materialelor

Balastul

Pentru umplere, va fi utilizat balast corespunzator prevederilor STAS 1667/76, STAS 4606/80, STAS 662/89, sr 667/1997.

Verificarea calitatii

In timpul constructiei,calitatea se verifica dupa cum urmeaza:

Constructia platformei de lucru

Platforma va fi verificata mereu prin mijloace vizuale ori, daca este necesar, prin studii;

Verificarile de calitate a balastului (STAS 662 - 89) vor fi executate pe doze, pe aceleasi agregat si pe aceleasi dimensiuni, max 200 t /doza, prin metoda "control dozelor' privind:

Granulometria;

Micro-granule ori materiale organice;

Gradul de compactiarea al platformei.

Perforarea golurilor coloanelor

La aceasta etapa, vor fi verificate urmatoarele:

Nivelul si adancimea golului;

Inclinatia verticala a tuburilor nu se va abate cu mai mult de 2% din inclinatia ceruta prin proiect;

Distanta intre liniile mediane ale doua coloane succesive va fi intre 900 si 950 mm.

Canalizare subterana

Datele generale

Canalizare sunt lucrari necesare de:

Colectarea si drenarea apei care se prelinge prin pamant;

Reducerea nivelului panzei freatice, cand acest poate sa afecteze comportamentul drumului ori al altor lucrari;

Consolidarea pantelor, fundatiilor etc., care pot sa afecteze platforma de drum ori alte lucrari;

Imbunatatirea conditiilor oferite si asigurarea stabilitatii peretilor de sprijin si articulatiilor de reazem ale podurilor si pasajelor.

Urmatoarele activitati de constructie vor fi prestate:

Excavari;

Aranjarea canalului (sant, conducta de canal, canal de aeraj, material geotextil);

Constructia camerelor verificarii.

Descrierea operatiunilor

Sapatura

Sapatura va fi prestata prin excavare sau cu mana din in aval spre amonte.

Inclinarea ongitudinala a condustelor cu sant flexibil va depinde de topografie, dar va fi intre 0.2% si Inclinarea maximuma permisa pentr santurile si canalele protejate, stabilite in STAS 2916-87 paragraf 22.

Inainte de inceperea lucrarilor, urmatoarele masuri vor fi luate:

Delimitarea zonei de lucru, dupa reglementarile curente;

Asigurarea evacuarii apei de ploaie din teren;

Indepartarea oricaror materiale (stanci, pietre) care prezinta pericolul de a cadea din pante ori de pe partile laterale, pe zona de lucru ori pe platforma;

Identificarea serviciilor supraterane sau subterane existente, si proprietarilor respectivi pentru a stabili conditiile cerute de realizarea in siguranta a lucrarii;

Pregatire;

Organizarea si furnizarea la santier al cel putin 50% din materialele necesare.

In timpul sapaturii, urmatoarele aspecte vor fi luate in considerare:

Siguranta structurilor si instalatiilor existente, aparente sau ingropate, cat si lucrarilor in derulare din vecinatate;

Limitarea de viteza pe locul din vecinatatea santurilor pentru a asigura conditii sigure de lucru;

Zilnic, inainte de inceperea lucrului si la sfarsitul acestuia, timplaria si starea terenului din jurul sapaturii va fi verificata, pentru a lua masurile necesare care sa evite posibilele alunecari de teren si pericolul accidentelor.

Sapatura va fi prestata cu fete verticale fara cofraje, de mana sau mecanizat, in situatiile urmatoare:

Terenul este stabil si cu continut normal de umiditate;

Terenul nu are nu crapaturi si nu vibreaza;

Groapa nu este tinuta deschisa si umplerea se face in aceeasi zi;

Nu ezista trafic si nici structuri, depozite ori supraincarcari in interiorul limitelor in care este posibila desprinderea vreunei punti;

Adancimea sapaturii este relativ mica.

In terenul afectat de instabilitate, soluri dificile (Loess, argila care se contracta, etc), solurile libere, pamant cu infiltrare de apa ori conditii speciale locale, la orice adancime, timplaria va fi utilizata cu rame si palplanse de lemn (cu posibilitati de actionare prin planplanse de lemn sau ecran de palplanse) care vor crea un perete continuu si etans. Palplansele de lemn sau ecranele de palplanse vor fi lasate in jos (pana la 0.50.75 m) sub nivelul de baza al sapaturii.

In zone cu cabluri ingropate, trasee de conducte ori situri arheologice, sapatura se va face cu grija, urmand instructiunile scrise date de birourile care conduc acele instalatii, posibil sub supravegherea unui delegat al acestor birouri.

Daca in timpul sapaturii, se ajunge la serviciile subterane, lucrarile vor fi oprite imediat si cand ele sunt identificate, proprietarul respectiv va fi instiintat. Lucrarile pot fi reluate numai dupa ce s-au eliminat orice pericole si sub supravegherea unui delegatul al biroului posesor al serviciului.

Sapaturile pentru canalizarea vor fi prestate dinspre aval inspre amonte, pentru a asigura un debit liber, constant al apei din sapatura.

Sapatura sectiunii urmatoare poate fi inceputa atunci cand prima sectiune a fost umpluta pana la cel putin jumatate din adancime.

Indepartarea cofrajelor se va face pe masura umplerii.

In cazul sapaturilor mecanizate, excavarea si umplerea se vor face succesiv astfel incat sa nu ramana nici o sapatura deschise la sfarsitul unei zile de lucru. De regula, aceasta metoda va fi aplicata la santurile de canalizare ajustate cu tevi de canalizare ondulate si perforate, inconjurate de pietris ori balast cu o membrana geotextila de filtrare.

Instalarea tevilor

Canalele de colectare a infiltrarilor de apa ori de reducere a nivelul panzei freatice, constau din: sant, canal, umplere si acoperire. Canalele deversoare includ aceleasi componente.

Santurile flexibile vor fi construite prin compactarea pamantului de la baza.

Materialul geotextil se va instala apoi la baza si pe partile laterale ale santului. Tevile pvc ondulate si gaurite sunt puse direct pe baza santului, pe materialul geotextil.

Umplerea se va face cu balast dispus in straturi groase de 300-400 mm si compactate.

Membranea cu filtru geotextil va fi instalata astfel incat colierul acopera o fasie de 100 mm, astfel incat solul nu va patrunde in interiorul tevii. Este recomandat ca aceste fasii sa fie sigilate mecanic. In acest caz acoperirea poate fi doar de (20 - 30 mm). Acoperirea partii superioare va fi de 200 - 300 mm.

Acoperirea canalului poate fi:

Santul drumului pentru canalele longitudinale;

Pavajul drumului pentru canalele transversale.

Camerele de verificare

Pentru a controla functionarea si a permite efectuarea intretinerii, vor fi asigurate 'camere de verificare' la fiecare 50 m. Camerele de verificare se vor dispune de asemenea la fiecare schimbare de directie si in intersectia a doua ori mai multe canale.

La capatul superior, camerele de verificare vor fi prevazute cu gauri pentru ventilatia naturala.

In camera de verificare, teava din amonte, trebuie sa fie pozitionata cu cel putin 100 mm mai sus decat teava din aval.

Canalul de suprafata

Este construit cand canalizarea poate nu fi legata la racordurile subterane.

Canalul de suprafata va fi realizat din pietris sau piatra de rau pe un suport plan de beton conform proiectului.

Materialele ce trebuie folosite - cerinte de calitate

Materiale Ggranulometrice (balast ori pietris)

Pentru umplerea canalelor, vor fi utilizate materialele granulometrice omogene, fara micro-granule ori materiale organice (balast de tip 0 la 7mm ori pietris de tip 7 la 40mm(STAS 662-89).

Pietris

Pietrisul va fi utilizat pentru fatada capacului de inchiderea canalului sau pentru zidaria canalului de suprafata, dupa STAS 2917-79.

Materiale geotextile

Pentru filtrele geotextile, se vor folosi materialele cu caracteristicile specificate in schite. Tipul de material geotextil va fi propus de catre furnizor si aprobat de catre inginer.

O mostra reprezentativa a produsului de protectie la eroziune propus a fi utilizat de catre contractant va fi inaintata impreuna cu informatia corespunzatoare de produs, fisa tehnica si certificatele de calitate impreuna cu documentele de oferta de licitatie pentru a fi considerate ca parte a evaluarii ofertei de licitatie.

Furnizorul de material de protectie la eroziune trebuie sa fie certificat ISO 9001:2000. Certificatul de conformitate trebuie sa fie furnizat astfel incat sa coroboreze aceasta cerinta. Suportul de protectie la eroziune va fi realizat 100% din fibre naturale, biodegradabile din nuci de cocos si nu va fi tratat cu niciun fel de substante chimice. Materialele geosintetice care nu sunt din fibre de cocos vor fi respinse. Fabricantul va certifica conformitatea cu aceasta cerinta.

Materialele geosintetice livrate la santier vor intalni sau depasi valorile tehnice ale urmatoarelor proprietati. Materialele geosintetice care nu indeplinesc valorile tehnice solicitate vor fi refuzate.

Calitatea geosinteticelor furnizate la santier va fi verificata prin furnizarea urmatoarelor prevederi, documentatii si testari qa/qc. La cerere, furnizorul va inainta contractantului, o declaratie de calitate atestand ca materialele pe care le va livra indeplinesc sau depasesc cerintele specificate.

Instalatia de suport de protectiei la eroziune va fi in conformitate cu instructiunile fabricantului. Furnizorul va pune la dispozitie o declaratie de metoda cu detalierea procedurilor de instalare.

Tevile de canalizare

Tevile perfoare, ondulate (NI 8500-80), realizate din pvc ori polietilena cu diametrul de (65 -120 mm), folosite pentru canalele colectoare, vor fi asezate in conformitate cu detaliile din schita direct pe pamant si vor fi protejate cu umplere de canalizare, balast sau pietris.

Intrarea apei in tevi se va face prin orificii de 1.0 x 5.0 mm sau 1.5 x 8 mm, astfel incat numarul lor sa realizeze o suprafata activa de (24 la 50 cm2 per metru liniar de teava.

Tevile drepte, neperforate din pvc conform STAS 6675/2-92, cu diametrul de 90 la 110 mm vor fi folosite pentru drenarea apei spre canalele colectoare si pentru conectarea la camerele de verificare.

Beton plan 

Clasa de beton pentru constructia plutei la camera de inspectie va fi utilizatata in conformitate cu desenele.

Inele de beton prefabricate

Inelele de beton prefabricate cu un diametru de 1000 mm, in conformitate cu STAS 816-80 se vor utilizata pentru constructia camerelor de verificare.

Otelul

Pentru caile de acces in camerele de verificare si armarea acoperisului camerei de verificare, vor fi utilizate otel ob 37 conform STAS 438/1-89.

Controlul calitatii

Pentru ca sa fie urmate metode corespunzatoare de lucru, se vor realiza verificari la fiecare etapa de constructie dupa cum urmeaza:

Sapatura

In aceasta etapa, controlul calitatii va consta din:

Verificarea dispunerii lucrarilor;

Acceptarea terenului de fundatie pentru suport;

Controlul nivelului panzei freatice;

Controlul dimensiunilor si inclinarii terenului fundatiei;

Verificarea timplariei daca se solicita prin proiect;

Verificarea lungimii sectiunii excavate

Instalarea canalului

In aceasta faza, controlul calitatii va consta din:

Controlul inclinarii si caderilor transversale de suport;

Verificarea geotextilului folosit care consta din:

Identificarea produsul prin examinarea etichetelor fixate la baloturi;

Determinarea masei unitare;

Controlul conditiilor de depozitare si manipulare;

Inspectia dispunerii materialului geotextil astfel incat sa fie asigurata continuitatea (prin suprapunere sau brazdare);

Protectie materialelor geotextile la vant;

Controlul deteriorarii materialului geotextil care sa nu fie cauzata de depunerea materialelor de umplere.

Inspectia tipului si dimensiunilor conductei de canalizare si modalitatea de asezare pe suport;

Inspectia balastului sau pietrisului pe loturi de acelasi tip si de tipuri diferite de agregate pentru fiecare 200 t:

Verificarea granulometriei;

Starea filtrului inversat;

Constructia capului de canal

Inspectia functionarii canalelor prin verificarea debitului pe o perioada de 5-10 zile. Daca debitul este aproximativ constant, aceasta indica faptul ca acest canal a intrat intr-un regim de functionare continua.

Daca debitul descreste continuu, canalul poate sa fie inamolit sau poate pierde apa colectata sau panza freatica poate fi uscata.

Constructia camerelor de verificare

La aceasta etapa, controlul calitatii consta din:

Se verifica daca teava de canalizare din amonte a fost instalata cu cel putin 100 mm deasupra nivelului tevii de canalizare din aval;

Verificarea vizuala a partilor din fier, imbinarilor din beton, lespezilor de acoperire, etc.

Verificarea functionarii canalului din amonte.







Politica de confidentialitate



});


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate