Formele controlului asupra administratiei

FORMELE CONTROLULUI ASUPRA ADMINISTRATIEI

Dupa cum se afirma in literatura juridica de specialitate, complexitatea deosebita a activitatii pe care o desfasoara autoritatile administratiei publice, atat la nivel central cat si local, care cuprinde, practic, toate domeniile si sectoarele vietii economico-sociale, face ca si formele de control folosite sa fie deosebit de diversificate[1].

Exista mai multe criterii dupa care pot fi grupate formele controlului administrativ. Dar cel mai important este acela dupa natura juridica a autoritatii care il exercita, iar controlul poate fi:

a – controlul exercitat de autoritatea legislativa si de structuri care tin de aceasta. Dupa cum se stie, in tara noastra, autoritatea legislativa este Parlamentul, compus din cele doua camere. Desi principiul fundamental de organizare si functionare al oricarui stat de drept este cel al separatiei puterilor in stat, totusi, aceste puteri se sprijina si se controleaza reciproc, asigurand un echilibru intre ele, buna functionare a statului in ansamblul sau.

Plecand de la faptul ca obiectul activitatii organelor si functionarilor administratiei publice il constituie organizarea executarii legii si executarea in concret a acesteia, iar legea fiind actul Parlamentului, este cat se poate de normal ca acesta sa aiba dreptul sa controleze modul in care actele sale sunt aplicate de autoritatile care au aceasta obligatie.

Constitutia Romaniei prevede ca Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate, iar fiecare membru al Guvernului raspunde solidar politic cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia. Legea fundamentala mai prevede ca Guvernul si celelalte autoritati ale administratiei publice in cadrul controlului parlamentar al activitatii lor, sunt obligate sa prezinte informatiile si documentele cerute de fiecare din cele doua camere sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora.

In afara de dreptul de control pe care Parlamentul il are asupra activitatii Guvernului, ca organ central care exercita puterea executiva, controlul se realizeaza si de catre deputati si senatori, in cadrul comisiilor permanente sau in mod individual, prin intrebari si interpelari adresate Guvernului, ministrilor sau altor conducatori ai organelor centrale ale administratiei publice ori prin solicitarea sau primirea de informatii.

Prin comisiile permanente ale Parlamentului, controlul se realizeaza cu prilejul avizarii de catre acestea a proiectelor de lege inaintate de catre Guvern spre adoptare sau cu prilejul anchetelor pe care le executa comisiile respective, in legatura cu anumite acte si fapte ale puterii executive.

O alta modalitate de control este intrebarea adresata conducatorilor autoritatilor administrative. Intrebarea consta intr-o cerere de a raspunde daca un fapt este adevarat, daca o informatie este exacta, daca Guvernul intelege sa comunice notele ori informatiile solicitate sau daca are intentia de a lua o hotarare intr-o problema determinata.

In ce priveste interpelarea, aceasta consta intr-o cerere adresata Guvernului de un grup parlamentar prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului in probleme importante ale activitatii sale interne si externe. Interpelarile se fac in scris, aratandu-se doar obiectul lor, dezvoltarea detaliilor facandu-se in sedinta.

In fine, referitor la solicitarea de informatii, orice parlamentar are dreptul de a cere, prin intermediul Guvernului, de la autoritatile administratiei publice, orice acte sau dosare, precum si orice alte date utile pentru activitatea parlamentarului.

Controlul este efectuat si de organe care nu sunt in structura Parlamentului, dar tin de acesta, precum Avocatul Poporului.

b – controlul exercitat de autoritatile judecatoresti si de organe cu activitate jurisdictionala. Aceasta forma de control se executa asupra actelor si operatiunilor efectuate de serviciile publice administrative si functionarii acestora si este exercitat de instante judecatoresti ori organe de jurisdictie. In ce priveste instantele judecatoresti, acestea sunt cele de contencios administrativ sau alte instante, precum sectiile civile care au competenta pe linie contraventionala, dar si instantele penale. Referitor la organele de jurisdictie, acestea sunt cele din sistemul Curtii de Conturi sau Comisiile pentru solutionarea imputatiilor. Aceasta forma de control – judecatoresc si jurisdictional – se exercita nu din oficiu, ci la solicitarea celor interesati.

c – controlul exercitat de autoritatile administratiei publice si de structurile din sistemul acestora, este prin excelenta un control administrativ. El este un control exercitat asupra activitatii organelor si functionarilor administratiei si se efectueaza de chiar aceste autoritati ale administratiei.

Aceasta forma de control cunoaste, in principal, doua modalitati si anume: controlul intern si controlul extern. Aceste controale pot avea caracter general sau specializat.

La aceasta se adauga si avizele care sunt solicitate sau pot fi solicitate altei autoritati administrative in vederea emiterii unui act administrativ.