Sistemul clasic de aprindere

Laborator E.E.E.A

Sistemul clasic de aprindere

1.NOTIUNI TEORETICE

Sistemul clasic de aprindere asiguraaprinderea amestecului in cilindrul unui motor Otto in cadrul timpului III.Aprinderaea se face pe cale electrica , printr-o scanteie ce ia nastere intre 2 electrozi ai unui element numit bujie.

Pentru a se produce scanteia intre electrozii bujiei este necesara o tensiune de 5-10 kV. Aceasta tensiune trebuie sa fie sub forma unui impuls care este furnizat de bobina de inalta tensiune.

Bobina este un transformator de impuls cu primar si secundar. Primarul se alimenteaza de la plusul bateriei. El este inchis si deschis periodic de catre ruptor. Pentru sincronizare el este actionatde o cama legata la arborele de distributie. Pentru ca MAI au mai multi cilindri, se utilizeaza un ruptor si o bobina care dau, pe rand, impulsuri. Se utilizeaza o cama si un distribuitor. Acesta are borna centrala legata la inalta tensiune de la bobina si mai multe borne care merg la bujii. Legatura centrale-laterale o face contactul mobil care trebuie sa fie sincronizat cu ruptorul si de aceea au acelasi ax.

2. FUNCTIONARE

Etapa I se considera inchiderea ruptorului. In acest timp are loc o crestere exponentiala a curentului primar.