STUDIUL ELEMENTELOR SI CUPLELOR CINEMATICE

STUDIUL ELEMENTELOR SI CUPLELOR CINEMATICE

1.Scopul lucrarii

a) Identificarea si clasificarea elementelor cinematice din mecanisme.

b) Studiul cuplelor cinematice.

c) Echivalarea cuplelor cinematice prin multicuple (lanturi cinematice simple deschise).

d) Studiul cuplelor cinematice complexe.

2.Consideratii teoretice

Consideratiile teoretice necesare pentru efectuarea lucrarii de laborator se vor studia din Note de curs si/sau din cartile indicate la bibliografia selectiva.

3. Modul de desfasurare a lucrarii

a) Se identifica si se clasifica diverse elemente cinematice din mecanismele existente in dotarea laboratorului: mecanismele stergatoarelor de parbriz ale automobilelor, mecanismele carburatoarelor, ale cutiilor de viteze, ale motoarelor automobilelor, mecanismele de ridicare a geamurilor automobilelor, mecanisme cu bare, macaraua MT110, troliul simplu, troliul diferential, mecanisme cu elemente cu lungimi variabile, mecanisme cu came, etc.

Se va stabili rangul diverselor elemente cinematice din mecanisme. La carburatoare se urmareste solidarizarea succesiva a mai multor elemente rigide.

b) Se studiaza diverse cuple cinematice si se clasifica dupa criteriile cunoscute; se realizeaza sectiunile sau vederile minime necesare pentru intelegerea cuplelor cinematice si se figureaza miscarile elementare; se simbolizeaza cuplele cinematice conform standardului roman in vigoare (EN ISO 3952-1 - ANEXA 2).

Se analizeaza la microscop forma flexurilor microgripperului realizat la Universitatea Tehnica din Braunsweig (Germania), existent in dotarea laboratorului.

Se identifica cuple permanente, instantanee si variabile la diverse mecanisme din dotarea laboratorului.

c) Se analizeaza diverse cuple cinematice complexe din mecanismele existente in laborator; se stabileste ordinul cuplelor complexe si se identifica cuplele cinematice ale cuplelor complexe.

d) Se identifica dintre multicuplele existente in dotarea laboratorului acelea care echivaleaza cuplele cinematice. Se stabileste numarul de elemente cinematice suplimentare, numarul si tipul cuplelor cinematice care apar in fiecare multicupla echivalenta. Se simbolizeaza multicupla conform standardului roman in vigoare (EN ISO 3952-1 - ANEXA 2).

4. Concluzii

Studentii vor evidentia concluziile personale in urma studiului cuplelor si elementelor cinematice.

Note metodice

Pentru stabilirea experimentala a gradelor de libertate pe care le permite cupla cinematica, in miscare relativa, se procedeaza in modul urmator:

- se considera un element din cupla cinematica fix (deoarece se analizeaza miscarile elementare pe care le are un element cinematic relativ la celalalt element cinematic din cupla);

- se ataseaza elementului considerat fix un sistem de referinta; sistemul de referinta se alege arbitrar;

- se incearca succesiv (nu concomitent) miscarile elementare independente.

Daca unele persoane intampina dificultati in stabilirea miscarilor de rotatie permise de cupla cinematica, li se sugereaza sa foloseasca plastilina. Cu aceasta se modeleaza elementul considerat mobil in cupla cinematica. Se strapunge modelul realizat din plastilina cu o sarma. Sarma va ocupa succesiv pozitia axelor sistemului de referinta. Pentru fiecare pozitie a sarmei se va roti modelul in jurul ei (deci sarma ramane fixa); miscarea se efectueaza astfel incat sa nu largeasca gaura creata la trecerea sarmei prin model (in general, se va imprima modelului miscarea de rotatie in mod corect, prin intuitie). Se va exersa apoi miscarea - prin analogie - la elementul real al cuplei cinematice. Miscarea poate fi posibila total sau partial, sau poate sa nu fie permisa de cupla cinematica.

Bibliografie selectiva

Antonescu P., Mecanisme, Editura Printech, Bucuresti, 2003.

Dudita F., Diaconescu D., Optimizarea structurala a mecanismelor, Editura Tehnica, Bucuresti, 1987.

Manolescu N., Kovacs Fr., Oranescu A., Teoria mecanismelor si a masinilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972.

Pelecudi Chr., Maros D., Merticaru V., Pandrea N., Simionescu I., Mecanisme, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1985.

Kerle H., Pittschellis R., Einfuhrung in die Getribelehre, B.G. Teubner Stuttgart, 1998.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MECANICA

Laboratorul de Mecanisme

Lucrarea nr.1: Studiul elementelor si    cuplelor cinematice

Student:

Anul/Grupa/Sectia: .

Data:

1. Scopul lucrarii

a) Identificarea si clasificarea elementelor cinematice din mecanisme.

b) Studiul cuplelor cinematice.

c) Echivalarea dintre cuplele cinematice si multicuple (lanturi cinematice simple deschise).

d) Studiul cuplelor cinematice complexe.

2. Mersul lucrarii

b) Se considera cupla cinematica simpla din figura 1.

Fig. 1

Simbolul cuplei cinematice conform standardului roman in vigoare este:

Cupla cinematica se clasifica dupa criteriile cunoscute astfel:

c) Se echivaleaza cupla din figura 1 cu multicupla din figura 2.

Numarul de elemente cinematice suplimentare este:

Numarul de cuple cinematice este:

Fig. 2

d) Se considera cupla complexa din figura 3.

Fig. 3

Este o cupla complexa de ordinul: .

Cuplele simple din cupla complexa sunt:

3. Concluzii

In stabilirea clasei cuplei cinematice se tine cont numai de gradele de libertate independente.

La echivalarea cuplelei cinematice prin policupla se urmareste ca policupla sa aiba aceleasi grade de libertate ca si cupla cinematica.

In cupla complexa boltul este (sau se considera) solidar cu unul din elementele cinematice care formeaza cupla complexa.