Sine

Sine

Pentru podurile rulante si pentru carucioarele lor se folosesc sine patrate sau dreptunghiulare, confectionate din bare de OL 50 sau OL 60. Barele de otel patrat sunt standardizate. Pentru micsorarea rezistentelor la deplasare, muchiile sinelor se rotunjesc sau se tesesc. Pentru acelasi motiv, sinele se executa uneori cu suprafata de rulare rotunjita (fig. 7.11).

Pentru poduri rulante se folosesc, de asemenea, si sine speciale de macara cu suprafata de rulare plana sau bombata (fig. 7.12). Ele se caracterizeaza prin moment de inertie relativ mare si prin latimea mare a talpii, care usureaza montajul lor.

Pentru macarale cu calea de rulare fixata la sol (macarale turn, capra etc.) se folosesc sine de cale ferata (fig. 7.13).

Pentru cai suspendate (palane mobile, carucioare monosina) se folosesc profile normale I sau profile speciale (fig. 7.14).

O problema deosebit de importanta o constituie pozarea caii in cazul in care aceasta are si portiuni curbe.

In cazul a doua roti legate rigid intre ele si circuland pe aceeasi sina (fig. 7.15, a) raza minima de curbura este data de relatia:

. (7.15)

Daca se neglijeaza curbura sinei in dreptul rotii, valoarea unghiului α este data de relatia:

, (7.16)

iar cea a distantei a, de relatia:

(7.17)

in care s-a neglijat termenul suficient de mic .

Introducand in relatia (7.15) valorile obtinute prin relatiile (7.16) si (7.17) rezulta:

. (7.18)

La inscrierea macaralei in curba apare o deplasare transversala a rotilor fata de sine, ca urmare a valorilor diferite ale razelor de curbura ale sinelor interioara si exterioara. Daca ecartamentul s ramane constant in portiunile dreapta si curba ale caii (fig. 7.15, b), deplasarea transversala Δ a rotilor, pentru pozitia II a macaralei, va fi:

. (7.19)

Deoarece deschiderea macaralei L este egala cu ecartamentul s, sagetile f₁ si f₂ ale corzilor pot fi calculate cu relatiile:

, (7.20)

. (7.21)

Inlocuind valorile f₁ si f₂ din relatiile (7.20) si (7.21) in relatia (7.19) rezulta:

. (7.22)

Din cele de mai sus rezulta ca, in portiunea curba, ecartamentul ar trebui redus cu marimea A, prin pozarea corespunzator a sinei exterioare. Dar la trecerea macaralei din pozitia I in pozitia II, rotile 1 si 2 de pe sina exterioara descriu traiectorii diferite, 1-1' pentru roata din fata si 2-2' pentru cea din spate, traiectorii plasate intre cercurile de raze (R_i + s) si (R_i + s - A). Daca sina exterioara ar fi plasata la mijloc, intre traiectoriile rotilor 1 si 2 atunci, la parcurgerea ei, deplasa-rea transversala a rotilor ar fi egala cu 0,5∙A, deplasare care ar putea fi acoperita pe baza jocurilor axiale 2∙λ ale rotilor de pe cele doua fire ale caii. Astfel, la inscrierea rotilor pe arcul de curba al sinei exterioare, mai ramane numai un joc δ' intre buzele rotilor si sina, a carui valoare este:

. (7.23)

Raza minima a curbei sinei interioare poate fi determinata cu relatia (7.18), iar cea a sinei exterioare cu aceeasi relatie, prin inlocuirea lui δ cu valoarea δ', data de relatia (7.23). Calculand valorile minime ale razelor de curbura ale celor doua sine si comparandu-le, rezulta care din ele este determinanta pentru pozarea caii in curba. Valoarea minima de calcul a razei de curbura se mareste cu cel putin 25 %, pentru a impiedica impanarea rotilor pe sine.