PROIECT DE AN MECANICA, ORGANE DE MASINI - TRANSMISIE CU CURELE TRAPEZOIDALE SI REDUCTOR CILINDRIC CU DINTII INCLINATI

UNIVERSITATEA TEHNICA     CATEDRA

DIN CLUJ-NAPOCA ORGANE DE MASINI

FACULTATEA MECANICA    SI TRIBOLOGIE

PROIECT DE AN

TRANSMISIE CU CURELE TRAPEZOIDALE SI REDUCTOR CILINDRIC CU DINTII INCLINATI

PUTEREA MOTORULUI ELECTRIC:     P_m=6.8 [Kw]

TURATIA MOTORULUI ELECTRIC N_m=3200 [rot/min]

RAPORTUL TOTAL DE TRANSMISIE: i_tot=5.8

1. Memoriu tehnic

1.1 Reductoare - consideratii generale:

Transmisiile mecanice dintre motor si masina de lucru maresc sau micsoreaza viteza, respectiv momentul transmis, modifica sensul sau caracterul masinii, protejeaza organele masinii motoare contra sarcinilor. Reductoarele pot fi cu una, doua sau mai multe trepte de reducere, constructive, fie ca subansamble izolate, fie ca facand parte din ansamblul unei masini.

In functie de pozitiile relative ale arborelui motor si condus. Reductoarele, sunt compuse: - cu roti dintate cilindrice

- cu roti dintate conice sau pseudoconice

- cu combinatii de roti dintate conice sau angrenaje melcate cu roti dintate cilindrice.

Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare datorita avantajelor pe care le prezinta:

- raportul de transmitere constant

- gabarit redus, randament ridicat

- posibilitatea de realizare a unor transmisii de la cativa newtoni la incarcari foarte mari

- intretinere simpla si ieftina.

Reductoarele cu o singura treapta de reducere se pot imparti in urmatoarele tipuri de baza, in functie de tipul angrenajului:

- cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti sau inclinati;

- cu roti conice;

- angrenaje melc-roata melcata.

Componentele principale ale reductoarelor cu o singura treapta de reducere sunt urmatoarele:

- carcasa reductorului;

- cei doi arbori (arborele de intrare si cel de iesire);

- rotile dintate;

- lagarele;

- elementele de etansare;

- dispozitivele de ungere;

- capacele;

- indicatorul de nivel al uleiului;

- aerisitorul;

- elementele pentru ridicarea reductorului;

- dopul de golire, organele de asamblare.

1.2 Descrierea elementelor compomente

Carcasa reductorului se compune in general din doua parti, corp si capac, asamblate intre ele prin stifturi de centrare si prin suruburi de fixare. stifturile de centrare sunt necesare pentru asigurarea unei pozitii precise a capacului in raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori carcasa este realizata prin turnare avand prevazute nervuri de rigidizare si racire. In cazul unor unicate sau serii mici de fabricatie carcasa se poate realiza si prin sudura. La constructiile sudate cresc cheltuielile legate de manopera, dar se reduc cheltuielile legate de pregatirea fabricatiei, comparativ cu varianta de carcasa turnata. Pentru fixarea reductorului pe fundatie sau pe utilajul unde urmeaza sa functioneze, in corp sunt prevazute gauri in care intra suruburile de prindere.

Arborii sunt realizati de obicei cu sectiune variabila, avand capetele cu diametrul si lungimea standardizata, prevazute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune. Arborele pe care se introduce miscarea in reductor se poate executa impreuna cu pinionul cilindric, cu pinionul conic sau cu melcul motive de reducere a gabaritului si cresterii rezistentei pinionului.

Rotile dintate cilindrice, conice si roata melcata sunt montate pe arbori, prin intermediul unor pene paralele fixate axial cu ajutorul umerilor executati pe arbori, cu bucse, distantiere etc. In cazul cand dantura se executa din materiale deficitare se recomanda executarea rotii din doua materiale.

Lagarele, in general, sunt cu rostogolire, folosind rulmenti cu bile sau cu role. Uneori, la turatii mici, reductoarele se pot executa si cu lagare de alunecare. Ungerea rulmentilor se poate realiza cu ajutorul uleiului din reductor sau cu vaselina destinata in acest scop. Reglarea jocului din rulment se face prin intermediul capacelor sau piulitelor speciale pentru rulmenti, tinand seama de sistemul de montare in O sau in X.

Elementele de etansare utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor sunt mansetele de rotatie cu buza de etansare si inelele de pisla.

Dispozitivele de ungere sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare consistenta a rulmentilor, uneori chiar a angrenajelor cand nici una din rotile dintate nu ajunge in baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaza folosind diverse constructii de dispozitive de ungere (canale de ungere, ungatoare, roti de ungere, inele de ungere, lant de ungere etc.).

Capacele servesc la fixarea si reglarea jocurilor din rulmenti, la asigurarea etansarii, fiind prinse in peretele reductorului cu ajutorul unor suruburi.

Indicatorul nivelului de ulei din reductor este executat sub forma unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim, respectiv minim al uleiului, sau sub forma unor vizoare montate pe corpul reductorului. Exista si indicatoare care functioneaza pe principiul vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub transparent care comunica cu baia de ulei.

Elementele pentru ridicarea reductorului si manipularea lui sunt realizate sub forma unor inele de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate in carcasa prin asamblare filetata. Uneori, tot in scopul posibilitatii de ridicare si transportare a reductorului, pe carcasa se executa niste umeri de ridicare (inelari sau tip carlig). La reductoarele de dimensiuni mari intalnim ambele forme, inele de ridicare in capacul reductorului si umeri de prindere pe corp.

1.3 Functionare

Arborele de intrare este executat corp comun cu roata conducatoare si este antrenat de un motor electric prin intermediul unei curele trapezoidale fixate pe roata de curea,de unde se transmite miscarea la roata melcata, miscarea se transmite mai departe prin pana arborelui de iesire.

1.4 Rodajul

Rodajul joaca un rol important in durata de exploatare si buna functionare a orcarui angrenaj si transmisie cu roti dintate.

Rodajul se poate face pe diferite standuri care se pot grupa in doua categorii (cu circuit inchis si cu circuit deschis),fiind preferate cele cu circuit deschis avand un consum mai mic de energie.Rodajul se face cu un ulei special de rodaj.

Se recomanda ca rodajul sa se faca in trepte :

1.-se rodeaza angrenajul in gol cu o turatie de 0.4 ..0.5 din turatia de regim timp de 30..60 minute in ambele sensuri.

-se verifica in aceasta perioada daca functionarea cinematica este corecta,daca nu se produc incalziri exagerate ale lagarelor,daca ungerea functioneaza corect.

2.-se incarca angrenajul in trepte pana la momentul de regim al angrenajului.Durata de incarcare a fiecarei trepte va fi de cel putin 30 min.,iar nr acestora va fi 3..5 trepte de incarcare egale.Turatia de incarcare este de 0.5 din turatia de regim.

Trecerea de la o treapta de incarcare la cealata se face fara socuri.La trecerea de la o treapta de incarcare nominala,se va mari turatia pana la valoarea turatiei de regim si se va efectua rodajul cel putin o ora ,rodajul avand loc in ambele sensuri.

Daca nu se constata defecte se trece la etapa 3.

3.-se incarca la momentul 1.4M si turatia n timp de 20 minute

-se incarca cu dublul momentului de torsiune timp de 3 minute la turatia 0.5 din cea de regim

Temperatura uleiului se controleaza din ora in ora la fiecare faza a rodajului.Dupa rodajul angrenajelor reductorul se curata de ulei si de praful metalic rezultat in urma rodajului.Se vor verifica cu atentie rotile dintate ale reductorului si lagarele acestuia uramarindu-se daca a aparut uzura.

Se trece apoi la efectuarea unor incercari de control la turatia de regim.

1.5 Montarea elementelor de transmisie

Toate axele de antrenare la livrare sunt unse cu un agent de conservare care se indeparteaza cu un solvent obisnuit.

Atentiune! Aveti grija ca solventul sa nu ajunga pe buza garniturii de etansare de pe ax

Axele de antrenare pana la diametrul de mm sunt executate cu campul de toleranta k6 conform ISO - si peste mm cu campul de toleranta m6.

Toate axele de antrenare au gauri de centrare si ele pot fi folosite la montarea (tragerea) elementelor de transmisie pe ax

Atentiune! Lovirea si izbirea capatului de ax este interzisa, deoarece astfel lagarele trnsmisiei pot fi deteriorate. Atentiune! Elementele mecanice de antrenare ce exercita forte radiale asupra capatului de ax se monteaza cat se poate de aproape de lagar.

1.6 Masuri de tehnica securitatii muncii

Pentru functionarea in bune conditii a reductoruluisi pentru evitarea unor accidente de munca este necesara

respectarea urmatoarelor conditii:

-inainte de inceperea lucrului se verifica nivelul de ulei al reductorului

-in timpul lucrului personalul care lucreaza in jurul reductorului va avea grija sa nu-si prinda hainele sau parul la

transmisia cu curele

-nu se va deschide capacul de vizitare in timpul lucrului

-in urma executiei se va urmari ca reductorul sa nu prezinte proeminente sau muchii ascutite care ar putea

accidenta muncitorul

-zonele in care exista organe de rotatie in miscare se vor proteja cu ajutorul unor aparatori

-in timpul manipularii reductorului se va evita stationarea sub sarcina

1.7 Reguli de securitate

-Beneficiarul este raspunzator de montajul corect al reductorului.

-Caracteristicile certificate ale reductorului precum si indeplinirea unor cerinte ale garantiei depind de respectarea prezentelor instructiuni.

-Aveti grija sa nu puneti in functiune niciodata produse cu defecte

-Cititi cu atentie prezentele instructiuni, inaintea inceperii lucrarilor de instalare, de montare si de intretinere.

Montajul, instalarea, punerea in functiune, precum si lucrarile de intretinere si de reparatii vor fi facute de personal de specialitate calificat, tinand cont de:

-prezentele instructiuni,

- toate documentatiile de proiectare, instructiunile de punere in functiune si de schemele de conexiuni, apartinatoare actionarii,

-toate prescriptiile de securitate si de prevenire a accidentelor valabile si actuale pe plan national si regional.

1.8 Ungere si intretinere

Reductoarele ( in executie pt. legare cu adaptor sau cu ax de antrenare) sunt livrate gata de functionare, umplute cu ulei cu cantitatea de agent de ungere corespunzatoare tipului constructiv, ceea ce se poate afla din tabelul de mai jos si in principiu nu necesita intretinere. Intretinerea se limiteaza la un control la intervale de timp corespunzatoare. . Un schimb de ulei trebuie realizat in conditii normale de uzinare - dupa 0 0 ore de functionare sau dupa 45 ani. In conditii de lucru extreme si la umiditate mai ridicata a aerului - dupa 0 de ore. La schimbarea agentului de ungere cu un solvent obisnuit se spala carcasa si se indeparteaza urmele de ulei vechi. Verificati etansarile. In nici un caz nu amestecati diferite agenti de ungere Fiecare reductor are o eticheta pe care sunt prescriptii privitoare la ulei.

Atentiune! Agentii de ungere sintetici nu le amestecati niciodata intre ei, dar nici cu materiale de ungere minerale

1. Recomandari pt. agent de ungere

Agent de ungere pt. reductoare cu roti d. cilindrice si cu angrenaj melcat la temperaturi ale mediului intre: -10 C+ 0 C (14 F10 F)

In cazul conditiilor diferite ale mediului inconjurator agentul de ungere se da le cerere.

La cerere se dau agenti de ungere permise in contact cu alimente sau care se descompun pe cale biologica

1.9 Schema cinematica transmisiei

1.10 Alegerea materialelor pentru roti si angrenaje

Rotile dintate se pot executa dintr-o gama foarte larga de materiale. Alegerea materialelor in mod cit mai rational cere recunoasterea sarcinilor ce urmeaza a fi transmise prin dantura, durata totala de functionare a angrenajului, caracteristicile de rezistenta a materialului, forma semifabricatului (raportul b/d). Principalele materiale utilizate la confectionarea rotilor dintate sunt: otelurile, fontele, alama, bronzul si materialele plastice de tipul textolitului.

Din grupa otelurilor se folosesc: oteluri carbon de calitate STAS 880-80, oteluri aliate de cementare si oteluri aliate superioare STAS 791-90, otel turnat STAS 600-80, iar uneori la roti putin solicitate otel carbon obisnuit STAS 500/2-80.

Grupa fontelor care se utilizeaza in constructia angrenajelor cuprinde: fonta cu grafit nodular STAS 6071-75 si fonta antifrictiune STAS 6073-73, iar pentru solicitari mici, fonta cenusie obisnuita, mai ales pentru rotile dintate utilizate la transmisiile deschise de la masini agricole sau masini de ridicat si transportat.

Pentru rotile dintate putin solicitate se utilizeaza materiale neferoase de tipul alamei si bronzului. Aceste materiale se prelucreaza usor, se comporta bine la uzura si sunt antimagnetice. Materialele metalice de tipul otelurilor si fontelor se supun tratamentelor termice in scopul maririi cifrelor de rezistenta, precum si pentru a imbunatatii comportarea flancurilor dintilor la diversele forme de uzura.

Duritatea flancurilor pinioanelor trebuie sa fie ceva mai mare decit duritatea rotilor conduse pentru a preveni pericolul griparii suprafetelor flancurilor active ale angrenajului si pentru a asigura pinionului o durata de functionare apropiata de cea a rotii

Pentru angrenajul tratat in proiect se foloseste otel de inbunatatire OLC 60 conform STAS 880-80 .

1.11 Transmisii prin curele trapezoidale

Consideratii generale:

Curelele trapezoidale se utilizeaza in general pentru transmiterea unor puteri mai mici sau egale cu 1250 rot/min cu viteze periferice de pina la 40 m/s si rapoarte de transmitere pina la 7 (exceptional 10).

In functie de marimea raportului dintre latimea de calcul masurata pe linia neutra si inaltimea sectiunii curelei, curele trapezoidale se executa in doua variante: clasice si inguste.

Curelele trapezoidale clasice se executa in urmatoarele tipodimensiuni: Y, Z, A, B, C, D, E, putindu-se utiliza la viteze periferice de pina la 30 m/s.

Curele trapezoidale inguste se executa in urmatoarele tipodimensiuni: SPZ, SPA, SPB, SPC, putindu-se utiliza la viteze periferice v de pina la 40 m/s. Ele poseda o capacitate portanta mai mare, ca urmare a repartizarii mai bune a sarcinii pe latime, asigurind astfel posibilitatea reducerii cheltuielilor materiale pentru curea si roata. Datorita acestui fapt la constructiile noi se recomanda utilizarea curelelor trapezoidale inguste, cele clasice fiind utilizate numai la utilaje existente, in cazul unor reparatii sau modificari.

Pentru dimensiunile principale ale rotilor de curea se va consulta DIN2211

Alegerea distantei axiale intre cele doua limite prescrise se face tinind seama de influenta acesteia asupra durabilitatii curelei, numarul de curele necesar precum si de anumite conditii de gabarit impuse. Daca nu avem limitata distanta axiala prin conditii de gabarit, se recomanda alegerea distantei axiale spre limita maxima pentru a marii durabilitatea curelei prin micsorarea frecventei indoirilor si micsorarea numarului necesar de curele.

1.12 Schema cinematica a transmisiei cu curele

1.13 Roti pentru curelele trapezoidale

Rotile de curea trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: sa fie usoare, echilibrate, bine centrate pe arbore, sa aiba o buna aderenta si sa nu uzeze cureaua.

Materialele utilizate in constructia rotilor de curea sunt: fonta turnata (la v < 30 m/s), otel, aluminiu, materiale plastice, lemn, sau carton presat.

Forma si dimensiunile canalelor rotilor pentru curele trapezoidale sunt prezentate in DIN 2211, in functie de tipul curelei.

Pentru prescrierea abaterilor de forma si pozitie a sectiunii canalului rotii de curea se va folosi STAS 1162-77.

1.14 Elemente constructive privind carcasa reductorului

Carcasele reductoarelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele functiuni: sa asigure preluarea sarcinilor care apar in timpul functionarii, sa asigure inchiderea linilor de forte prin fundatie, sa protejeze angrenajele contra unor factori externi, sa pastreze lubrifiantul necesar pentru ungerea angrenajelor, sa asigure transmiterea caldurii spre exterior.

Tinind seama de cerintele de mai sus, carcasele reductoarelor trebuie sa satisfaca conditii ca rezistenaa si stabilitate corespunzatoare, posibilitatea de prelucrare si asamblare simpla, ungerea buna a angrenajelor si rulmentilor, racire corespunzatoare, posibilitatea de control si supraveghere in functionare, forma estetica moderna.

Formele constructive ale carcaselor de reductoare au evoluat in timp, dar se tine seama de factorii tehnologici si de functionare. La stabilirea formei exterioare, trebuie sa fie utilizate elemente spatiale simple si numar cit mai redus. Grosimea peretilor trebuie sa fie stabilita tinind seama de conditiile de rezistenta, rigiditate si posibilitatile de turnare sau sudare. Pentru marirea suprafetei de racire si pentru rigidizare pe peretii reductoarelor se prevad nervuri.

Prelucrarea carcaselor de reductor incepe cu rabotarea sau frezarea suprafetei de separatie, care va servi ca baza tehnologica pentru operatiile urmatoare. Se prelucreaza apoi talpa corpului de reductor, folosind ca baza tehnologica suprafata de separatie.

In operatia urmatoare se executa gaurile in care se introduc suruburile cu care se fixeaza capacul de corpul reductorului.

Dupa executarea acestor operatii se fixeaza capacul de corp cu ajutorul suruburilor, si incepe prelucrarea alezajelor in care se vor introduce rulmentii, elementele de etansare si capacele de fixare. Se recomanda ca alezajele sa fie de trecere cu cit mai putine trepte pentru o executie cit mai simpla si usoara.

Dimensiunile carcasei reductorului depind de numarul si dimensiunile pieselor din reductor, de dispunerea acestora in spatiu, si de marimea jocurilor dintre ele. Odata cu cresterea dimensiunilor carcasei, creste masa ei, si pretul de cost. Tendinta generala trebuie sa fie obtinerea unor carcase cu dimensiuni minime.

1.15 Calculul arborilor

Pentru arbori alegem materialul din care sunt confectionati ca fiind OL60 care are rezistenta de rupere la tractiune (s_r), la temperatura de 20s Celsius cuprinsa in intervalul (590710) N/mm². Avand in vedere faptul ca temperatura de functionare este in general mai mare alegem s_r=550 N/mm².

Lungimile:

Se aleg in conformitate cu STAS 75-80 (dimensiuni liniare normale de uz general tn construciia de masini) si are ca scop stabilirea unor game dimensionale rationale.

1.16 Saibe grover pentru asamblarea

cu surub a pieselor pe capetele de arbori

Prin STAS2666/2-88 se stabilesc dimensiunile principale ale saibelor pentru asamblarea pieselor de capete de arbore cilindrice, capete de arbore conform STAS 8724/2-77.

Aceste saibe se executa in doua tipuri. Saibele de tip 1 se utilizeaza pentru fixarea cu un surub a pieselor pe capetele de arbore cilindrice cu d mai mic sau egal cu 28 mm. Saibele de tipul 2 se utilizeaza pentru fixarea cu doua suruburi a pieselor pe capetele de arbore cilindrice cu d mai mare de 28 mm.

1.2 Calculul rulmentilor

Lagarele cu rulmenti sunt organe de masini complexe care trebuie sa realizeze:

A. rezemarea arborelui;

B. pozitionarea axiala a acestuia;

C. posibilitatea dilatarii arborelui.

Realizarea acestor functii este conditionata de indeplinirea unor serii de conditii legate de constructia, rezistenta, rigiditatea , precizia de executie, montajul lagarului.

Rulmentul, ca organ principal al lagarului, determina o anumita solutie constructiva a acestuia, impune o anumita categorie de reglaje, influenteaza chiar dimensiunile arborelui, precum si gabaritul constructiei. De asemenea, are o influenta directa asupra functionarii angrenajului.

Rulmentii pot fi separabili si neseparabili.

In cazul angrenajului utilizat vom folosi rulmenti radiali-axiali cu role conice.

1.2.1 Alegerea tipului rulmentilor

Aceasta depinde de un numar mare de factori aflati in interdependenta si care trebuie judecati in functie de caracterul concret al constructiei. Acesti factori sunt directia sarcinii si marimea sarcinii, turatia, durabilitatea impusa, conditii de gabarit, rigiditatea carcasei, abaterile de la coaxialitate ale lagarelor si marimea deformatiilor arborilor, dilatarea arborelui, pozitionarea corecta a rotilor dintate in angrenare.

1.2.2 Dimensiunile rulmentilor

Arborele se construieste, in general, pornind de la capatul de arbore (ales din standard) si stabilind apoi diametrele tronsoanelor urmatoare din considerente

constructive si functionale, diametre standardizate pentru mansete de etansare (roti de curea, roti dintate, rulmenti). De aceea, diametrul d al fusului rulmentului se cunoaste cu o aproximatie destul de buna.

Se alege rulmentul cu diametrul interior d astfel incat diametrul exterior D sa fie corelat cu aspectele tehnologice privind prelucrarea locasurilor rulmentilor in carcasa,

precum si cu posibilitatea trecerii prin alezajul din carcasa a unor organe montate pe arbore intre rulmenti, sau cu alte aspecte privind gabaritul constructiei.

2. Memoriu Justificativ de calcul

2.1. Impartirea rapoartelor de transmitere. Calculul turatiilor pe fiecare arbore si calculul cuplului pe fiecare arbore.

Rapoartele de transmitere sunt standardizate

-turatia arborelui de intare

-turatia arborelui de iesire

Momentul de torsiune pe roata 1 este:

Momentul de torsiune pe roata 2 este:

2.2. Calcul de predimensionare

Alegerea materialului: Otel de imbunatatire: OLC45

[N/mm²] [N/mm

Numarul de dinti al rotii 1 este:

Z1=1725

Numarul de dinti a rotii conduse:

dinti

Raportul de angrenare

Abaterea de la raportul standardizat este:

Tab 3.3 Pag: 84

Factorul zonei de contact

Factorul material

Presiunea de contact admisibila este:

valoarea limita

Raportul (tab. 4.6)

2.2. Calcularea deplasarilor de profil

2.3. Modulul angrenajului, tinand seama de solicitarea la presiune de contact, se determina astfel:

-conform Tab 3.6 Pag: 87

2.4. Diametrele de divizare sunt:

unghiul de profil al cremalieri in sectiune normala pe dinte

2.5. Distanta dintre axe:

Distanta axiala standardizata este (tab. 3.4 pag 86):

Se verifica daca ,,A"

2.7. Unghiul de angrenare in sectiune frontala

2.8. Suma deplasarilor de profil:

2.9. Numarul de dinti ale angrenajului inlocuitor

2.10. Deplasarea de profil la roata 1:

2.11. Deplasarea de profil la roata 2:

2.12. Calculul coeficientului scurtarii inlatimii dintelui

k=0,028082868>0

2.13. Calcului dimensiunilor geometrice ale rotilor dintate:

- diametrele cercurilor de cap

- diametrele cercurilor de picior

-diametrele de divizare

-diametrele cercurilor de rostogolire

- inaltimea dintelui:

- diametrele cercurilor de baza

2.14. Gradul de coperire

2.15. Verificarea danturii la solicitarea de incovoiere:

; ; ; ;

;

2.16. Efortul unitar pentru solicitarea de incovoiere:

2.17. Verificarea danturii la solicitarea de presiune de contact:

2.18. Efortul unitar admisibil la presiunea de contact:

2.19. Calculul fortelor in angrenajul cilindric cu dinti inclinati:

- Fortele tangentiale:

- Fortele radiale:

- Fortele axiale:

2.20. Alegerea rulmentilor din STAS in functie

Rulmentul pentru arborele principal

Rulment seria 30207

Rulmentul pentru arborele secundar

Rulment seria 30209

2.21. Alegerea penei de tip A pentru arborele secundar

Dimensiunile penei pentru roata de curea

Verificarea penei pentru roata de curea:

Pentru OLC 50

Verificarea penei pentru arborele secundar:

Pentru OLC50

2.22. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale

Alegerea tipului curelei

- curea trapezoidala ingusta SPZ

Confom figurii 107.3 pag 396

in functie de (puterea motorului) si turatia motorului

Adaptarea vitezei optime al curelei

- diametrul primitiv al fuliei

(Conform tabelului 17.3 pag 397)

Se recalculeaza

Calculul lungimii minime ale curelei

nr de curele

frecventa admisibila la indoire

- 40 pt curele normale

- 50 pt curele subtiri

(conform tabelului 17.6 pag 401)

Calculul distantei axiale

Calculul elementelor geometrice

Calculul numarului de curele

- calcul preliminar

- coeficient de functionare - tab 17.5 pag 399

- coeficient de lungime - tab 17.6 pag 401

coeficient de infasurare - tab 17.7 pag 401

- puterea pe care o poate transmite o singura curea (tab 17.3)

conform tab 17.8 pag 401

Calculul fortelor

pt SPZ

- forta utila

- forta din curea condusa

- forta din curea indusa

R - forta de intindere

2.23. Dimensiunile mansetei de rotatie de pe arborele primar

Tab 15.7 Pag.369

Dimensiunile mansetei de rotatie de pe arborele secundar

2.24. Dimensiunile inelului elastic (siguranta zegger)

Tab 13.10 Pag: 277

2.25. Dimensiunile suruburilor surub cu cap cilindric cu locas hexagonal

Material: OLC45

2.26. Dimensiunile fuliei

2.27. Verificarea arborilor   

a1= 46 mm]

b1= c1=30 [mm]

2.29. Calculul rulmentilor

In functie de seria rulmentilor

Pentru rulmentul A:

3. Bibliografie

1. Antal, A. & colectiv 'Reductoare', Institutul politehnic Cluj-Napoca, 1984.

2. Antal, A. & colectiv 'Indrumator de proiectare pentru reductoare', Institutul politehnic Cluj-Napoca, 1983.

3. Antal, A. & Tataru O. "Elemente privind proiectarea angrenajelor", Editura ICPIAF® SA, Cluj - Napoca, 1998.

4. Jula,A. & colectiv 'Montaje cu rulmenti. Indrumar de proiectare', Lito Universitatea Brasov, 1979.

5. Radulescu, Gh. & colectiv 'Indrumator de proiectare in constructia de masini', vol.3, Bucuresti, Editura tehnica, 1986.

6. Culegere de STAS-uri, Organe de masini, Vol.II