Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit



Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Tehnica mecanica


Index » inginerie » Tehnica mecanica
PROIECT DE ABSOLVIRE MAISTRU MECANIC - POMPA DE ALIMENTARE EPA 500 - 180


PROIECT DE ABSOLVIRE MAISTRU MECANIC - POMPA DE ALIMENTARE EPA 500 - 180




MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL METALURGIC GALATI

SCOALA POSTLICEALA DE MAISTRI

SPECIALIZAREA : MAISTRU MECANIC




PROIECT DE ABSOLVIRE

POMPA DE ALIMENTARE

EPA 500 - 180

ARGUMENT

In perioada actuala, cand omul este practic inlocuit la tot pasul de masini, este normala preocuparea in a descoperi si cerceta cat mai mult tot ceea ce ne poate ajuta sa intelegem masinile.

"Sufletul" fiecarei masini este ajutat de o inlantuire de mecanisme sa lucreze in folosul nostru, al tuturor.

Actionarile hidraulice si pneumatice, ca un ajutor al fortei umane, amplifica actionarea mecanica, electrica, magnetica sau de alta natura.

Uleiurile constituie atat factor de protectie impotriva uzurii, cat si a mediului de lucru, pentru majoritatea masinilor unelte.

Marele avantaj al actionarii hidraulice il constituie faptul ca, permanent fiind in contact direct cu suprafetele aparatelor, organelor de lucru si conductele de legatura, fac ca procesul de uzura sa fie practic inlaturat, iar perioada de viata a masinilor imbunatatindu-se chiar daca procedeele de prelucrare sunt tot mai complexe.

Actionarea hidraulica realizeaza amplificari de forte de strangere de 10 -15 ori mai mare.

Prezentul proiect este structurat pe mai multe capitole care trateaza importanta POMPEI DE ALIMENTARE EPA 500-180 in cadrul actionarilor hidraulice.

Simbolul pompei: EPA 500-180

Constructia pompei este centrifugala, cu doua corpuri, cel interior de tip sectional montat impreuna cu rotorul.

Pompa este orizontala , cuplata cu motorul electric de antrenare prin intermediul unui cuplaj zimtat.

Domeniul de utilizare

Pompa de alimentare EPA 500-180 este utilizata la alimentarea cazanelor de abur de 420 t/h cu presiunea nominala a aburului de 140 atm.

CAPITOLUL I

POMPA EPA 500-180

GENERALITATI SI CARACTERISTICI

Pompa de alimentare EPA 500 - 180 simbol 43 este o pompa centrifugala (radiala) cu 10 trepte de presiune cu ax orizontal. Pompa este destinata alimentarii cu apa a cazanelor de 420 t/h utilizata la grupurile de 50 MW.

Pompa este antrenata direct de un motor electric de tipul TIS 1280/1150 fabricat de ICM Resita.

Cuplarea motorului cu pompa se realizeaza prin intermediul unui cuplaj dintat.

Pompa are batiu si placa de fundatie proprie independenta de cea a motorului electric. Fundatia celor doua aggregate este unica.

a)      Caracteristicile SPA 500 - 180

Caracteristica

Unitatea de masura

Valoare

Debit

Inaltime de refulare

Suprapresiune in conducta de aspiratie fata de presiunea de saturatie

Temperatura apei la aspiratie

Turatie

Presiune la aspiratie

Presiune la refulare

Debit minim al pompei

Puterea absorbita de pompa

Randament

Dimensiuni de gabarit

lungime

latime

inaltime

Greutate pompa

m³/h

kgf/cm²

m apa

ºC

rot/min

kgf/cm²

kgf/cm²

t/h

kw

mm

mm

mm

kg

7375 (pompa)

70 (agregat)

b)      Ungerea cu ulei

Caracteristica

Unitatea de masura

Valoarea

Presiunea uleiului de ungere la intrare in lagare

Debitul de ulei de ungere

N/m²

kgf/cm²

m³/h

9810³

c)      Circuitul de racire

Caracteristica

Unitatea de masura

Racitor ulei

Pompa

Presiunea apei de racire

Debitul de apa de racire

N/m²

kgf/cm²

m³/h

CAPITOLUL II

DESCRIEREA POMPEI

Pompa de alimentare EPA 500 - 180 se compune din:

stator exterior grupa 43-10

capac de refulare grupa 43-11

stator interior grupa 43-12

lagar radial grupa 43-13

etansari grupa 43-14

rotor grupa 43-16

cuplaj grupa 43-18

cutia rulmentului grupa 43-19

electropompe de ulei grupele 43-40 si 43-51

filtru ulei grupa 43-41

rezervor ulei grupa 43-42

circuit racire grupa 43-43

circuit ulei grupa 43-45

racitor ulei grupa 43-46

sita grupa 43-47

bloc strangulare grupa 43-48

imbracaminte grupa 43-62

batiu grupa 43-64

rama de fundatie grupa 43-65

2.1. CORPUL POMPEI

Carcasa exterioara constituie detaliul de rezistenta cel mai important al pompei. Carcasa este forjata din otel aliat .

Montarea carcasei pe batiul pompei se executa conform figurii 1.

Intre suportul 1 si saiba 4 in planul orizontal se lasa un joc de 0,03-0,08 mm care sa permita dilatarea libera a suportilor. In scopul mentinerii centrarii pompei in timpul dilatarii termice, in perechea de suporti de la admisie sunt prevazute pene transversale, iar in partea inferioara a carcasei, pene longitudinale de ghidare fata de batiul 3.

Intre suporti si batiu, daca este necesar, se pot prevedea adaosuri 2 cu suprafetele paralele care sa asigure asezarea perfecta a suportilor pe batiu si centrarea pompei.

Suprafetele alezajelor carcasei care ghideaza (si centreaza) statorul si capacele de aspiratie de refulare sunt incarcate cu electrozi din material inoxidabil.

La revizii, aceste suprafete se controleaza minutios.

2.2. STATORUL

Statorul este de constructie sectionala.

Sectiunile carcasei interioare se asambleaza intre ele cu suruburi si se centreaza cu suruburi pasuite. Asigurarea diafragmelor (montate in interiorul sectiunilor carcasei interioare) impotriva rotirii se face cu cate un stift filetat.

Imbinarile sectiunilor carcasei interioare sunt prevazute cu doua etansari cu inele de cauciuc. Imbinarea suprafetelor metalice ale carcasei interioare si ale diafragmelor in plan vertical, asigura de asemenea etansarea sectiunilor in plan vertical.

Camera spirala se asambleaza cu sectiunile carcasei interioare in acelasi mod ca si sectiunile intre ele.

Camera spirala se etanseaza cu carcasa exterioara prin intermediul unui inel zimtat din otel moale dispus intre suprafata frontala a camerei spirale si suprafata frontala a carcasei exterioare. Strangerea pentru etansare se face cu ajutorul prezoanelor (care trec prin capacul de aspiratie) si piulitelor infundate care asigura si etansarea prezoanelor.

Etansarea intermediara a treptelor de presiune se realizeaza cu inele de etansare de bronz prevazute cu labirinti pe cei doi umeri.

Flansa ultimei trepte a carcasei interioare are 4 gauri filetate M24 pentru fixarea dispozitivului de montare-demontare a statorului.

Pe suprafata exterioara a carcasei interioare sunt prevazute stifturi de sustinere pe care carcasa interioara se ghideaza la operatia de montare a pompei.

La terminarea montarii pompei jocul admis intre stifturi si carcasa exterioara este de 0,20 - 0,25 mm.

2.3. CAPACUL DE REFULARE

Capacul de refulare este forjat din otel aliat.

Suprafata cu care se ghideaza capacul de refulare pe suprafata carcasei exterioare este prevazut a se incarca cu sudura cu electrod inoxidabil.

Etansarea suprafetelor frontale se realizeaza cu o garnitura

din otel moale care se interpune intre carcasa exterioara si capacul de refulare.

In capacul de refulare este executata o camera de descarcare a discului de echilibrare, care comunica prin doua gauri, executate radial in flansa capacului, cu camera colectoare care, la randul ei este legata cu conducta de alimentare.

Pe capacul de refulare sunt montate reazemul si bucsa discului de echilibrare pozitiile 5 si 7, figura 2.

Bucsa si reazemul discului de echilibrare sunt executate ca piese independente pentru a fi posibila demontarea reazemului in cazul uzurii acestuia fara a se demonta bucsa.

Etansarea bucsei discului de echilibrare cu capacul de refulare se asigura cu inele de cauciuc rezistente la temperature.

Pragul capacului de refulare pe care se centreaza statorul (in partea dinspre refulare) este, de asemenea, incarcat cu sudura cu electrod inoxidabil.

Capacul de refulare are doua labe laterale care servesc la centrarea capacului la montaj.

In partea superioara a capacului este prevazut un inel de ridicare pentru transport. Montarea capacului pe carcasa se realizeaza cu 18 prezoane M76x3 mm.

2.4. CAPACUL SI ETANSAREA DE LA ASPIRATIE

Capacul este de constructie turnat-sudata fiind solidar cu suportul lagarelor. Etansarea imbinarii cu carcasa exterioara se realizeaza cu inel de cauciuc.

In capac sunt prevazute 8 gauri strapunse 28 (M 56x2 mm) care servesc la strangerea etansarii statorului cu carcasa exterioara. Gaurile pentru prezoane se etanseaza cu piulitele infundate si inele de etansare de cupru. Gaurile de depresare M30x2 mm se etanseaza cu dopuri si inele de etansare de cupru.

Capacul de la aspiratie se asambleaza cu carcasa exterioara cu 12 prezoane M36x2 mm. inelele de etansare ale presetupelor de la aspiratie si refulare sunt executate din snur de azbest.

Presetupele se monteaza pe capacul de aspiratie , respective pe corpul etansarii de refulare (figura 3).

Racirea presetupelor este asigurata cu doua circuite. Un circuit de condensate rece este introdus printr-un orificiu executat in flansa capacului de aspiratie (sau corpul etansarii de la refulare) in camera "a" unde raceste presetupele in exterior si este evacuate la rezervorul de puncte joase tot printr-un orificiu al capacului de aspiratie (sau corpul etansarii de la refulare).

Al doilea circuit introduce apa de racire printr-un orificiu al flansei capacului de aspiratie (sau corpul etansarii de la refulare) in camera "b", unde raceste camasa arborelui (respective presetupele la diametrul interior) si se evacueaza prin orificiul bucsei la palnia de evacuare.

Asamblarea capacului de la aspiratie cu carcasa exterioara se face

cu 12 prezoane M36x3 mm.

2.5. ROTORUL

Rotorul pompei este un ansamblu complet compus din arbore si 10 discuri.

Toate piesele montate pe arbore sunt demontabile.

Arborele este executat din otel aliat. Discurile sunt turnate din otel inoxidabil.

Etansarea intermediara a treptelor de presiune se realizeaza pe doi umeri ai discului cu intoarcerea lichidului de doua ori la 45º si o data la 90º. Jocurile in etansarile intermediare pot fi admise pana la valoarea de 0,345 mm pe raza.

Discul de echilibrare (figura 2) este executat din otel inoxidabil tratat termic la caracteristici mecanice ridicate.

Intre bucsa pozitia 7 si disc se lasa un joc de 2 mm pentru dilatare termica (in directie axiala) a discurilor rotorului in raport cu arboreal pompei.

In scopul evitarii pierderilor prin jocurile dintre discul de echilibrare si arbore este prevazut un inel de etansare din cauciuc termorezistent, dispus intre discul de echilibrare si inelul de presare.

Bucsa de protectie a arborelui care asigura totodata si racirea interioara a presetupei se executa din otel inoxidabil. Bucsa este prevazuta cu labirinti pentru trecerea apei de racire.

Discurile rotorului si discul de echilibrare se echilibreaza static. Rotorul in starea asamblata se echilibreaza dinamic (cu semicupla montata).

Pentru reglarea jocurilor axiale dintre rotor si stator (corespondenta canalului de iesire din discurile rotorului si canalele din diafragmele aparatului director in situatia cand discul de echilibrare este in contact cu sprijinul pozitia 5) se calculeaza dupa pasaportizare cota la care se strunjeste suprafata frontala de lucru a discului de echilibrare.

In scopul determinarii cotei la care se strunjeste discul de echilibrare, discurile rotorului se strang prin intermediul unei bucse de montaj si piulitei canelate. Dupa strangerea piulitei canelate, axa canalelor discurilor rotorului trebuie sa corespunda cu axa canalelor diafragmelor aparatului director.

Dupa centrarea rotorului in stator pe bucsa rotorului de la aspiratie, se traseaza un riz de control in raport cu presetupa.

2.6. INSTALATIA DE UNGERE

Elemente componente:

electropompa principala de ulei

electropompa de ulei de rezerva

rezervorul de ulei

racitorul de ulei

filtrul dublu de ulei

ventilul de suprapresiune

armature si flanse

Inainte de pornirea agregatului se pune in functiune electropompa de ulei care asigura ungerea in perioada de pornire, oprire si functionare.

Electropompa de ulei asigura conditiile de pornire pentru agregatul de alimentare EPA 500-180.

Existenta a doua filter de ulei in instalatiile de ungere permite curatirea unuia dintre ele in timpul functionarii agregatului. Curatirea filtrului se executa dupa schimbarea circulatiei uleiului cu ajutorul ventilului cu trei cai prevazut inaintea filtrelor.

Intrucat pompa de ulei asigura un debit mai mare, surplusul de debit se scurge in rezervorul de ulei printr-o conducta prevazuta cu un ventil.

Presiunea uleiului la lagare nu este admis sa depaseasca 1kgf/cm². Debitul de ulei necesar la lagare se stabileste prin orificiile diafragmelor montate pe conductele de alimentare, la pornirea de proba, functie de temperature lagarelor.

Uleiul utilizat la lagare este colectat si se scurge in rezervor.

Pe conducta magistrala de ulei este prevazut un ventil de suprapresiune, care, la cresterea presiunii peste 1,2 - 1,5 kgf/cm² (dupa cum este reglat) asigura descarcarea uleiului printr-o conducta in rezervor. Ventilul de suprapresiune trebuie sa fie montat inaintea racitorului de ulei in scopul protectiei acestuia de cresterile neadmise ale presiunii.

Nivelul de ulei in rezervor este mentinut de un indicator de nivel cu contacte care semnalizeaza necesitatea umplerii rezervorului de la gospodaria de ulei a centralei.

In partea inferioara a rezervorului de ulei este prevazut un ventil pentru golirea apei.

Controlul si protectia functionarii instalatiei de ungere se face automat la panoul local al pompei si prin aparate de masura si control dispuse pe circuitul de ulei.

2.7. FILTRUL DUBLU DE ULEI

Instalatia de ulei este prevazuta cu un filtru dublu de ulei de o constructie simpla.

Legatura intre cele doua filtre este asigurata prin intermediul unui ventil cu trei cai Dn 80 Pn 6. Robinetul cu trei cai asigura posibilitatea curatirii unuia din filter in timpul functionarii agregatului (fara oprirea acestuia).

Gradul de murdarire al filtrului in functiune este indicat de un manometru cu contact de minim care, la o crestere a caderii de presiune in filtru peste limita admisa, semnalizeaza necesitatea schimbarii filtrului si curatirea filtrului imbacsit.

2.8. RACITORUL DE ULEI

Racitorul de ulei este de tipul tubular cu 4 treceri ale apei de racire.

Spatiul de ulei este intre tevi, spatial de apa in tevile racitorului.

Racitorul este prevazut cu posibilitatea de golire a aerului din spatial de apa si spatiul de ulei. Robinetii de golire servesc totodata la golirea uleiului si apei in timpul reviziilor.

2.9. TRADUCTORI DE VIBRATII

Pe lagarele pompei sunt dispusi traductorii de vibratii care permit masurarea amplitudinilor in sens vertical si in sens orizontal.

Valorile amplitudinilor vibratiilor verticale sunt indicate permanent in timp ce, pentru masurarea amplitudinilor orizontale este necesara schimbarea manuala a pozitiei traductorilor.

CAPITOLUL III

INSTRUCTIUNI DE MONTAJ

3.1. AMBALAREA SI DEPOZITAREA

Ansamblurile agregatului pompei se livreaza in stare ambalata in lazi, cu exceptia celor care pot fi depozitate timp indelungat in aer liber.

Ansamblurile ambulate in lazi se depoziteaza sub acoperis.

La intervale de 6 luni trebuie controlata conservarea si este indicate reinoirea ei pe masura necesitatilor.

Este obligatorie verificarea conservarii lagarelor si fusurilor pompei, motorului electric.

3.2. PREGATIREA PENTRU MONTAJ

Montajul agregatului incepe numai dupa terminarea completa a lucrarilor de constructie ale fundatiei. Pentru pregatirea ansamblurilor pentru montaj se executa suporti necesari principalelor ansambluri.

Se pregateste un set de instrumente de masura universale si speciale.

Setul de instrumente de masura si control trebuie sa cuprinda: lineal, rigla gradate, sublere de exterior, de interior si adancime, spion pana la dimensiunea de 0,03 mm, micrometer de interior si de exterior si nivela cu gradatii intre 0,001-0,1 mm.

Ansamblurile care se monteaza , se verifica amanuntit si se monteaza dupa deconservare si curatire.

Inainte de inceperea asamblarii pompei se recomanda demontarea imbracamintii pompei.

Pentru conductele si armaturile care poarta plomba uzinei , nu se recomanda demontarea.

In vederea montarii, se spala lagarele si fusurile pompei, se verifica discul de echilibrare.

Se verifica presetupele. Se indeparteaza vaselina sau lacul de conservare de pe cuplele dintate si suprafetele prelucrate ale subansamblurilor si ansamblurilor.

Suprafetele deconservate si curatate se conserveaza cu un strat subtire de ulei. Suprafata interioara a pompei se spala cu solutie de 5% fosfat trisodic incalzit la 90ºC dupa ce, in prealabil, s-a spalat cu apa calda.

La ultima operatie de spalare a interiorului pompei, se face analiza chimica a apei de spalare in scopul constatarii continutului de material de conservare. Analiza chimica trebuie sa indice totala deconservare a interiorului pompei. Dupa operatia de spalare, interiorul pompei si suprafetele ansamblurilor se sterg realizandu-se suprafete uscate.

Suprafetele interioare ale rezervorului de ulei, racitorului, filtrelor, armaturilor, conductelor si cuplajului dintat se deconserva, se verifica amanuntit starea suprafetelor interioare vopsite.

In cazurile cand exista desprinderi de vopsea, portiuni oxidate, etc, se curate si se vopsesc.

Suprafetele circuitului de ulei in urma deconservarii de conservantul cu care s-a livrat, se acopera cu un strat subtire de ulei.

3.3. MONTAREA UTILAJULUI

Motorul electric si pompa de alimentare EPA se amplaseaza pe rama de fundatie, care, in prealabil au fost subturnate si betonul afost turnat in timpul indicat de constructor.

Ansamblurile agregatului se centreaza ca prima operatie cu precizia de 2 mm.

Dupa aceasta operatie de centrare, ansamblurile se fixeaza pe fundatie cu suruburile de ancorare.

Centrarea provizorie a agregatului se executa orientand fusurile rotorului motorului cu nivela la orizontal, pompa se centreaza dupa motor.

Motorul electric se va pregati pentru montaj conform instructiunilor uzinei producatoare.

Centrarea se executa si se verifica cu dispozitivele indicate in figura 8.

Invartind rotorul, se masoara cu spionul jocul in patru puncte pe doua directii perpendiculare.

Precizia centrarii:

bataia radiala maxim 0,05 mm

bataia axiala maxim 0,04 mm

Verificarea centrarii se executa cu suruburile de ancorare stranse.

Dupa centrarea pompei de alimentare pe pene si adaose, se verifica aderenta de fundatie si asezarea batiului pe rama de fundatie.

Dupa centrarea definitive si verificari, penele se sudeaza intre ele si de rama de fundatie. Dupa uscarea subturnarii, este obligatorie verificarea strangerii suruburilor de ancorare si centrarea agregatului.

Instalatia de ulei se monteaza dupa desenele de montaj incluse in documentatia insotitoare.

Conductele de ulei vor fi inclinate cu 2º - 3º spre rezervorul de ulei pentru a se asigura scurgerea uleiului in rezervor.

Suprafetele interioare ale tevilor trebuie sa fie curatate de bavuri si se spala conform indicatiilor din desenele de montaj, dupa care se sufla cu aer sau abur.

Ventilele de siguranta inaintea montarii la locurile de functionare se regleaza la presiunea 1,2 kgf/cm².

Se face legatura la magistrala de apa de racire montandu-se conductele necesare in acest scop. Se fac legaturile conductelor instalatiei de racire la alimentarea cu condensat rece si apa industriala.

Conductele nu trebuie sa aiba turtiri mari, taieturi sau zgarieturi , care se modifica sectiunea peretilor, incarcari cu sudura in interior si asa mai departe. Se recomanda tesirea colturilor si bavurilor tevilor la imbinari.

Pe conductele de aspiratie ale pompei de alimentare si ale pompelor de ulei se vor evita locurile unde pot sa se formeze saci de aer.

Diametrele conductelor de aspiratie si de refulare nu se admit sa fie mai mici decat diametrele stuturilor corespunzatoare ale corpului pompei.

Nu se admit praguri sau strangulari pe conducte inaintea aspiratiei sau refularii pompelor.

La aspiratia in pompa de alimentare se monteaza o sita cu sectiunea de trecere de trei ori mai mare decat sectiunea conductei de aspiratie. Diametrul gaurilor sitei se recomanda sa fie cuprinse in limitele a 3 - 4 mm.

La o distanta de 3 - 4 mm de la stutul de aspiratie , se racordeaza conducta de iesire din camera discului de echilibrare cu conducta de aspiratie. Nu este admisa montarea nici unui dispozitiv de strangulare (robinet sau ventil de retinere) pe aceasta conducta, intrucat inchiderea lui intamplatoare sau griparea acestuia ar duce imediat la avaria pompei.

OBSERVATIE : In timpul probelor de punere la punct dupa montaj si in primele luni dupa darea agregatului in exploatare, in degazor si in conducta de alimentare este posibil sa fie particule mici solide (tunder, bavuri, murdarii etc) care pot fid use in pompa.

Particulele isolate pot ajunge la discul de echilibrare si etansarile pompei, provocand gripari si strambarea arborelui care pot provoca avarierea pompei.

Inaintea pornirii pompei, conductele de aspiratie (toate circuitele de la degazor la pompa) trebuie minutios curatate, spalate si suflate cu aer sau abur pentru a evita orice desprindere de particule solide sau murdarii in timpul functionarii.

In acelasi scop, in dreptul sitei din amonte de pompa se monteaza un cot de evacuare cu diametrul conductei care se conduce la canalizare si se face circulatia apei pana se constata curatenia apei care este trecuta printr-o sita impletita dispusa pe acest cot. Sita care se monteaza , se recomanda sa aiba ochiuri de 0,4 - 0,5 mm. pentru evitarea dezamorsarii, pompa se pune in functiune cu urmatorii parametric la admisie.

Temperatura apei in conducta de aspiratie in ºC

Presiunea apei in kgf/cm²

Conductele trebuie sa aiba suporti (puncte de sprijin) independente care san u transmita impingeri prea mari, conform indicatiilor desenelor de montaj.

Dupa potrivirea conductelor, acestea se fixeaza provizoriu urmand a se suda definitive dupa centrarea agregatului si montarea flanselor. Pe conducta liniei de recirculare , se monteaza un ventil cu inchidere rapida si blocul de strangulare care asigura o cadere de presiune de 180 kgf/cm².

Centrarea finala a agregatului se face dupa motorul electric.

Pompa se centreaza in raport cu motorul electric, cu adaose care se monteaza , daca este cazul sub suportii pompei (labe).

Precizia centrarii:

- bataia radiala - maxim 0,05 mm

- bataia axiala - maxim 0,04 mm

Valorile masurate la centrare si distantele intre suprafetele frontale se consemneaza in formulare.

3.4. PORNIREA DE PROBA

Prin pornirea pompei de ulei, se realizeaza presiunea prescrisa in circulatia de ulei. Se recirculeaza uleiul prin intreaga instalatie in scopul spalarii conductelor si armaturilor de eventualele murdarii sau particule metalice , care astfel sunt transportate in filtre sau rezervor.

Recircularea uleiului se face cel putin 12 ore. Pentru verificarea curateniei uleiului, se pun site la lagare, care periodic se verifica. De asemenea se verifica etanseitatea imbinarilor conductelor. Se regleaza ventilul de suprapresiune la presiunea de 1,2 kgf/cm² urmarindu-se realizarea presiunilor indicate in desenele de montaj pentru toate punctele circuitului. Se verifica variatia nivelului uleiului in rezervorul de ulei, in timpul functionarii pompei si la oprirea ei.

Se verifica montarea si functionarea aparatelor de masura si automatizare ale circuitului de ulei.

Dupa oprirea recircularii, se descarca rezervorul de uleiul murdar si apa prin ventilul de golire. Se demonteaza filtrul executat din tesatura (cu latura interioara de 0,100 mm x 0,105 mm), care este introdus in racordul de intrare in rezervor, se curata si se spala.

Se demonteaza jumatatea superioara a cuzinetului, se verifica starea fusurilor si se spala cu ulei, apoi se sterge cu o laveta curata. Dupa aceasta operatie, se toarna ulei curat in cuzinet si se invarteste rotorul cu mana, verificandu-se daca uleiul este curat.

Cuplajul dintat , dupa demontarea mansonului exterior, se spala si se sterge cu lavete curate.

Inainte de a se asambla mansoanele cuplajului cu motorul electric, se verifica sensul de rotatie al motorului electric. In acest scop, mansonul se fixeaza pe cuplaj.

Se verifica sensul de rotatie al motorului electric TIS 1280/1150, pornindu-l un timp scurt, necesar atingerii turatiei nominale. In acest timp se asculta cu stetoscopul ethnic zgomotul lagarelor.

Inaintea asamblarii cuplajelor dintate, acestea se ung abundant cu ulei, iar centrarea rotorului pompei si motorului electric se verifica conform indicatiilor din figura 8.

Se verifica corectitudinea legaturilor circuitului de ulei. Inaintea pornirii motorului electric, se verifica daca sunt deschise ventilele de pe conducta de aspiratie, ventilul cu actionare electrica de pe conducta de recirculare si ventilul de legatura cu pompa de rezerva (EPA 500 - 180).

Se deschide robinetul conductelor de apa de racire si se regleaza caderea de presiune necesara la trecerea prin racitorul de ulei necesara obtinerii temperaturilor indicate in desenele de montaj. Toate rezultatele obtinute la verificari se consemneaza in jurnalul de verificari.

Se porneste pompa de ulei si se verifica presiunile uleiului pe circuite.

Se verifica timpul de oprire a rotorului.

In continuare se verifica posibilitatea de invartire cu mana a rotorului in scopul constatarii eventualelor frecari neadmise intre partea rotorica si statorica.

Se demonteaza mansoanele cuplelor dintate ale cuplajului pompei si se roteste rotorul pompei utilizand gaurile cuplajului.

Se verifica starea insurubarilor si starea flanselor la stuturile pompei.

Se porneste pompa pentru o perioada mai lunga.

Se pun la punct in timpul acestei perioade aparatele de control si masura.

Se urmareste cu atentie temperature lagarelor agregatului. Nu se admite depasirea temperaturii de 70ºC.

Se asculta cu stetoscop tehnic in tot timpul functionarii de proba lagarele si celelalte parti ale agregatului unde ar putea sa apara frecari neadmise.

Se regleaza debitul de apa in racitoare, realizand temperatura de 40-45 ºC la iesirea uleiului din racitor.

Se verifica scurgerea uleiului din lagare si a apei de racire de la presetupe.

Analizand temperaturile la lagarele agregatului, se determina care din saibele de strangulare sunt necesar a se schimba pentru uniformizarea temperaturii lagarelor. Diferenta admisa intre temperaturile lagarelor este de maxim 7ºC.

Se verifica functionarea clapetei de retinere Dn 200 Pn 180 si a felului cum raspunde ventilul cu actionare electrica de pe conducta de recirculare la impulsurile electrice primate de la debitmetrul de pe conducta de refulare a pompei.

Controlul functionarii motorului electric TIS 1200/1150 se efectueaza conform instructiunilor uzinei producatoare.

Agregatul se mentine in functionare de proba debitand pe linia de recirculare atat timp cat este necesar a se efectua controalele si verificarile indicate si pana se stabileste o temperature constanta la lagare, presetupe etc. Se verifica vibratiile a caror amplitudine trebuie sa se incadreze in limitele 20m (foarte bine), 50m (bine), 70m (satisfacator).

Daca vibratiile depasesc valoarea de 70m, pompa se opreste.

In cazul cand se observa o crestere a temperaturii in conducta de aspiratie sau in camera discului de echilibrare, se opreste agregatul.

Dupa oprirea agregatului si oprirea electropompei de ulei, imediat se verifica cauza care a produs ridicarea temperaturii lagarelor si in ce stare se afla lagarele.

Se demonteaza mansoanele cuplajelor dintate si se verifica situatia centrarii in stare calda (figura 8), notandu-se valorile constatate in jurnalul de control. Se verifica situatia in care se afla dantura cuplajelor si mansoanelor.

Dupa aceasta, se monteaza la loc si se pregateste agregatul pentru functionare de exploatare.

CAPITOLUL IV

EXPLOATAREA AGREGATULUI

4.1. PUNEREA AGREGATULUI IN SITUATIA DE REZERVA CALDA

(PREGATIREA PENTRU PORNIRE)

Se face o verificare generala (fara demontare) a agregatului.

Se controleaza aparatajul de automatizare si se verifica corectitudinea indicatiilor de masura si control. Comutatorul de blocare se afla in pozitie de "Actionare manuala".

Se verifica nivelul uleiului in rezervor. Daca este cazul, se completeaza nivelul uleiului pana la limita indicate pentru functionare.

Se verifica toate armaturile circuitului de ulei, sa fie in pozitia indicate de desene si scheme.

Se verifica scurgerea uleiului in conductele circuitului de ulei. Se elimina aerul din instalatia de ulei, racitor, filtre si conducte.

Se porneste electropompa de ulei.

Se alimenteaza cu apa racitorul de ulei.

Se alimenteaza cu apa presetupele pompei cu apa industriala si condensate rece.





Se regleaza debitul condensatului rece la presetupe asigurand scurgerea normala a apei prin capacul presetupelor.

Se verifica conductele discului de echilibrare (sa nu fie strangulate).

Se pregateste de pornire motorul electric conform instructiunilor speciale ale acestuia.

Se deschid vanele conductei de aspiratie si conducta magistrala.

Se verifica san u se invarteasca invers motorul pompei.

Se pune comutatorul panoului de comanda in pozitia de "actionare automata".

4.2. PORNIREA AGREGATULUI

Pornirea se face de la panoul de comanda conform instructiunilor de exploatare ale instalatiei de automatizare.

Pornirea pompei poate sa se face atat de la comutatorul de comanda de catre personalul de exploatare a pompei, cat si automat , in caz de avarie a uneia dintre pompe sub comanda automata de pornire a rezervei.

Odata cu intrarea impulsului in contactorul de actionare sau automatul de intrare in functiune a rezervei se porneste pompa de ulei.

Dupa ce presiunea la sfarsitul magistralei ajunge la 0,7 kgf/cm², se pune in functionare motorul electric TIS 1280/1150.

Imediat dupa pornire, se asculta partile agregatului care permit a se trage concluzia asupra functionarii: lagare, presetupe, cuplaje, etc, care nu trebuie sa prezinte batai sau zgomote nepermise.

Se verifica vibratiile care trebuie sa se incadreze cel putin in limita satisfacatoare . In caz contrar, se opreste pompa.

Se verifica indicatiile aparatelor de masura si control urmand a se nota in jurnalul de control valorile citite.

Se regleaza debitul de condensate rece la presetupe de la ventilul de reglare la presiunea de 3 kgf/cm².

Se verifica functionarea tuturor lagarelor agregatului. In cazul constatarii unor pierderi de ulei prea mari, se micsoreaza diafragma necorespunzatoare la prima oprire a agregatului.

Se inchide ventilul de recirculare.

Se verifica sa nu existe lacrimari la diferitele imbinari ale circuitului de ulei sau de apa.

4.3. URMARIREA FUNCTIONARII AGREGATULUI

URMARIREA INDICATIILOR APARATELOR DE MASURA SI CONTROL

In timpul exploatarii agregatului la intervale de timp egale (cel putin o data pe schimb) in jurnalul de zi se noteaza parametrii de mai jos si se compara cu valorile prescrise.

Denumirea parametrilor

UM

Valorile parametrilor

maxim

nominal

minim

Presiunea pe coducta de alimentare a pompei

Presiunea pe coducta de refulare a pompei

Puterea necesara la cuplajul la cuplajul motorului electric

Presiunea in camera discului de echilibrare

Temperatura pe conducta de aspiratie

Temperatura pe conducta de refulare

Temperatura apei pe conducta discului de echilibrare

Presiunea uleiului la capatul magistralei

Caderea de presiune in filtrul de ulei

Presiunea condensatului rece

Temperatura lagarelor

Temperatura fazelor in cupru si fier

Temperatura aerului care raceste motorul electric (aer cald)

Verificarea deplasarilor axiale

Amplitudinea vibratiilor

ata

ata

kw

ata

ºC

ºC

ºC

kgf/cm²

kgf/cm²

kgf/cm²

ºC

ºC

ºC

mm

mm

4.4. OBSERVATII GENERALE

Se urmareste cu atentie functionarea pompei.

Se verifica periodic imbinarile cu flanse in sensul etanseitatii (scurgerilor) acestora, sau slabirii suruburilor.

Slabirea piulitelor capacelor poate indica coroziunea garniturilor dintre capace si corpul pompei sau intre stator si corpul pompei.

Strangerea imbinarilor cu filet la inalta presiune in timpul functionarii agregatului este strict interzis. Cu deosebita atentie se urmareste si se verifica piulitele infundate (etansarea acestora) care strang statorul fata de capacul de aspiratie.

Se urmareste buna functionare a aparatelor de masura si control si a aparatajului de automatizare.

Se urmareste cu atentie functionarea debitmetrului de pe conducta de refulare a pompei.

Controlul de sectie al uleiului se face o data pe schimb, analiza redusa o data la doua saptamani. Analiza completa se efectueaza functie de rezultatele analizei reduse.

Nu sunt admise pierderile din circuitul de ulei.

Se deschide periodic ventilul mare de la partea inferioara a rezervorului pentru eliminarea impuritatilor depuse.

Se urmareste indeaproape prezenta apei in ulei.

Se urmareste calitatea apei de alimentare conform instructiunilor centralei.

Se verifica etansarea presetupelor. La o strangere corespunzatoare, este admisa picurarea de apa rece. In cazul incalzirii presetupelor , se procedeaza la o usoara slabire a semibucselor exterioare ale presetupelor.

Se urmareste la pornire tensiunea (amperajul) electropompei de ulei.

Functionarea motorului electric TIS 1280/1150 se verifica conform instructiunilor de exploatare ale acetuia.

4.5.OPRIREA AGREGATULUI

Oprirea agregatului se face numai de la panoul de comanda.

Instalatia de automatizare poate declansa o oprire de avarie a agregatului in caz de defectiuni sau a unei avarii. La tabloul de comanda exista si un buton care poate opri agregatul. Prin actionarea contactorului motorului electric poate fi oprit de asemenea agregatul. Odata cu comandarea opririi agregatului automat, nu se opreste electropompa de ulei care asigura ungerea lagarelor timp de 5 minute.

Timpul de functionare a electropompei se poate regal pentru oprire automata pana la 9 minute, iar prin scoaterea din functiune a releului de timp, timpul de functionare poate fi prelungit la 20 minute sau mai mult.

Dupa oprirea agregatului, urmeaza inchiderea ventilului cu actionare electrica de recirculare. Se verifica daca se pot roti rotorii agregatului manual. Se deschide ventilul de incalzire al pompei.

Oprirea apei de racire este admisa numai dupa scoaterea agregatului din starea de rezerva calda.

Agregatul trebuie oprit de la butonul de avarie in cazurile cand:

apare fum la lagare

apare fum, scantei sau miros de izolatie arsa la motorul electric

se strang garniturile flanselor de legatura de pe magistrala de apa calda si se dezamorseaza pompa

alte avarii.

In afara de aceste cazuri de oprire de avarie , pompa se mai opreste de la butonul de avarie in cazurile cand:

temperatura lagarelor creste peste 70ºC

scade presiunea uleiului inaintea lagarelor sub 0,3 kgf/cm²

declanseaza protectia motorului TIS 1280/1150

creste presiunea in camera discului de echilibrare peste 8 kgf/cm²

scade presiunea de refulare sub 160 kgf/cm²

Semnalizarea poate inlocui oprirea agregatului. In acest caz,este necesar ca instalatia de automatizare sa fie special pregatita in acest scop.

Instalatia de automatizare are prevazute urmatoarele semnalizari:

semnalizarea optica si acustica a opririi agregatului

semnalizarea optica a actionarii fiecarei protectii

semnalizarea optica de prevenire a cresterii temperaturii lagarelor peste 60ºC

semnalizarea optica de prevenire a scaderii nivelului de ulei in rezervor sub nivelul minim

semnalizarea optica de prevenire a scaderii presiunii uleiului la intrarea in lagare sub 0,4 kgf/cm²

4.6. INTRETINEREA AGREGATELOR CARE NU LUCREAZA

AGREGATUL TINUT IN REZERVA CALDA

In cazul mentinerii agregatului in rezerva calda, se iau urmatoarele masuri:

se incalzeste in mod continuu pompa. Ventilul de incalzire trebuie sa fie deschis.

se urmareste etansarea clapetei de retinere pentru a nu admite scurgerea din magistrala refularii a apei calde, ceea ce poate duce la invartirea inverse a rotorului. In cazul rotirii inverse a rotorului, se porneste electropompa de ulei si prin aceasta se opreste rotirea inversa.

se tin deschise toate ventilele manometrelor

se face o data la 15 zile o pornire de proba.

AGREGATUL TINUT IN REZERVA

Agregatul in rezerva se considera daca dupa ultima oprire nu se demonteaza ansamblurile, conductele si armaturile.

In cazul tinerii agregatului o perioada indelungata in rezerva, sunt necesare:

inchiderea tuturor ventilelor, robinetelor si vanelor de pe conductele de apa si ulei

zilnic se invarteste rotorul si se sterge agregatul

cel putin o data la 15 zile se face o pornire de proba

la pornirile de proba se verifica functionarea aparatelor de masura si control dispuse pe agregat si panoul de comanda.

SCOATEREA AGREGATULUI DIN REZERVA

In scopul reviziei periodice, depistarii si remanierii defectelor partilor interioare, agregatul se scoate din rezerva.

La scoaterea pompei din rezerva sunt necesare urmatoarele:

inchiderea tuturor ventilelor, robinetelor si vanelor de pe conductele de apa si ulei

scoaterea apei din pompa

se demonteaza presetupele si armaturile, bucsa arborelui, se curate si se unge cu ulei neutru anticoroziv de conservare

se remediaza toate defectele constatate in timpul functionarii

se face analiza uleiului si daca este necesar, se scoate uleiul si se curate rezervorul, se inlocuieste cu ulei proaspat

se deschid cuzinetii lagarelor, se verifica fusurile si se conserveaza cu un strat subtire de ulei

se conserveaza cu un strat subtire de ulei de conservare toate detaliile demontate.

CAPITOLUL V

CONSERVAREA SI DECONSERVAREA AGREGATULUI

5.1. CONSERVAREA

Agregatele scoase din functiune pentru o perioada lunga se conserveaza. Dupa o mentinere de 6 luni in stare conservata, operatia de conservare se reface.

In toate cazurile, acoperirile de protectie se aplica la suprafetele prelucrate (dupa curatarea atenta de murdarii, vopsea sau ulei). Dupa curatirea mecanica, aceste suprafete se spala cu petrol sau benzina si se sterg.

Conservarea se refera la suprafetele prelucrate nevopsite conform indicatiilor de mai sus.

Fusurile se ung cu unsoare neutral de conservare.

Toate orificiile agregatului se astupa cu flanse oarbe sau dopuri.

5.2. DECONSERVAREA

Deconservarea agregatului de pompare se face pentru punerea lui in functiune sau pentru reinoirea conservarii la 6 luni de la conservarea precedenta.

La reconservare, suprafetele amintite se spala si se sterg pana la starea uscata a suprafetelor.

Observatie: La deconservarea canalului de scurgere al pompei, inainte de aplicarea stratului de conservare se spala cu apa calda si se sterg.

5.3. DEMONTAREA SI MONTAREA

Demontarea motorului electric se face conform uzinelor producatoare.

Demontarea si montarea instalatiei de ulei se face conform indicatiilor de mai sus si in baza desenelor de montaj.

Instructiuni generale

Inainte de demontare si montare, personalul trebuie sa studieze documentatia de montaj, inclusiv prezentele instructiuni.

Montarea si demontarea trebuie sa fie executata de personalul de montaj calificat special.

In montaj si demontare se pregatesc dispozitivele si instrumentele necesare.

Utilizarea altor dispozitive sau instrumente fata de cele indicate in documentatia de montaj este categoric interzisa.

Inaintea demontarii este necesara marcarea pozitiei reciproce a detaliilor imbinate.

Se masoara dimensiunile de executie (din uzina) ale detaliilor si ale alezajelor unde se monteaza. Schimbarea locului initial de montaj a detaliilor este interzisa.

Se vor marca cele doua suprafete ale pieselor simetrice. Nu este admisa marcarea pe suprafetele de imbinare etansa a detaliilor.

La operatiile de montaj ale detaliilor din oteluri inoxidabile (discuri, rotor, bucsa rotorului) trebuie pastrata curatenia pentru a evita griparile detaliilor la calare pe arbore.

Garniturile de etansare din fier moale, cupru, cauciuc paronit, utilizate anterior, nu se mai monteaza.

Ansamblurile si detaliile demontate se spala si se sterg pana se realizeaza suprafata uscata, apoi se conserveaza cu ulei neutru.

La inlocuirea unor detalii cu piese de schimb se va tine seama de dimensiunile pieselor inlocuite pentru ca acestea sa se incadreze in dimensiunile solicitate la locul de montaj.

Pregatirea pompei pentru montare

Se pregateste in prealabil locul de montaj care trebuie sa fie curat, asigurat cu rastele pentru piese, masa de montaj, suporti pentru sustinerea pieselor grele, etc. Pentru montarea si demontarea rotorului si statorului se pregateste un stand vertical special (figura 10).

Se verifica etansarea ventilelor si armaturilor, deconectarea electromotorului. Se demonteaza toate aparatele de masura si control instalate pe pompa. Se demonteaza cuplajele dintate.

Demontarea pompei de alimentare

Pompa poate fi demontata numai dupa racirea ei prealabila completa.

Inainte de demontare se masoara jocul axial (pozitia axiala) a rotorului si se noteaza valorile in jurnalul de masuratori.

Se demonteaza conductele. Se inchid capetele conductelor cu flnse oarbe sau capace de clingherit.

Se demonteaza mansoanele cuplajelor dintate. Se demonteaza semicuplele cu dispozitivul indicat in figura 11, care asigura evitarea griparii penelor. Dupa aceasta se poate demonta de pe ramele de fundatie arboreal intermediar.

Semicupla motorului electric se incalzeste pentru defretare. Se demonteaza capacele carcaselor lagarelor si a cuzinetilor. Fusurile arborelui se imbraca in lavete curate in scopul protejarii suprafetelor de alunecare. Se scot inelele de etansare ale lagarelor. Se demonteaza aruncatoarele de ulei.

Se demonteaza capacul de refulare si etansarea de la refulare in urma suspendarii in macara. La demontarea etansarilor se folosesc suruburile de depresare.

Piulitele canelate se demonteaza cu cheile indicate in figura 13.

Dupa demontarea piulitelor, se demonteaza bucsele rotorului. Cu o alta cheie se demonteaza piulita canelata a discului de echilibrare. In continuare se demonteaza discul de echilibrare si inelele de etansare ale acestuia (figura 2).

In cazul in care inelele de etansare se lipesc de arbore, se curate atent si se unge cu ulei, continand bisulfit de molibden pentru a usura demontarea discului de echilibrare.

Pentru demontarea discului se utilizeaza dispozitivul indicat in figura 14.

Inelul de presare si reazemul discului de echilibrare se demonteaza numai in cazul cand este necesar pentru remaniere sau inlocuire. La demontarea reazemului discului de echilibrare, se utilizeaza chei tubulare cu S=36. Se demonteaza inelul de presare. Cu o cheie speciala se demonteaza piulita canelata (de pe bucsa) care strange reazemul discului de echilibrare. Reazemul discului de echilibrare se scoate utilizand cele doua gauri M12 diametral opuse executate pe suprafata frontala.

Inainte de demontarea capacului de refulare se slabesc pilitele infundate cu care se imbina capacul de aspiratie si statorul si se insurubeaza suruburile de sprijin in labele capacului de refulare pana se pun in contact cu suprafata batiului pompei. Cu ajutorul suruburilor de desprindere M30x2 se scoate capacul de refulare.

Se verifica umarul de centrare (daca nu s-a gripat) si suprafetele de etansare ale capacului si ale corpului de pompa.

Se monteaza dispozitivul de scoatere a rotorului (si rotorului).

Se demonteaza piulitele infundate care asigura etansarea statorului cu carcasa exterioara.

Se depreseaza capacul de aspiratie cu ajutorul suruburilor de desprindere si se scoate de pe umarul de centrare. Dupa aceasta se scoate statorul (si rotorul) din corpul pompei.

Transportul statorului (cu rotorul) se face prin prinderea in macara a statorului. Este interzisa ridicarea rotorului cu statorul montat intrucat arboreal elastic va fi solicitat peste limita admisa.

Ansamblurile si detaliile pompei se depoziteaza impreuna intr-un spatiu amenajat numai pentru pompe de alimentare.

Demontarea subansamblurilor se executa conform desenelor de montaj.

Se verifica cu atentie suprafetele de etansare si cele de ghidare ale corpului pompei.

Demontarea statorului se incepe din partea de la aspiratie prin demontarea camerei spirale.

Pentru demontarea discurilor rotor se intrebuinteaza dispozitivul din figura 15.

Sectiunile carcasei interioare se demonteaza impreuna cu diafragmele (aparatul director). Scoaterea diafragmelor din carcasa interioara nu este recomandata pentru a evita marirea jocurilor (din carcasa interioara si diafragma).

La demontarea rotorului si statorului se demonteaza toate detaliile in afara celor contraindicate.

MONTAREA POMPEI DE ALIMENTARE

Se curata , se spala , se sterg toate detaliile si subansamblurile si ansamblurile. Detaliile defecte se remaniaza sau se inlocuiesc cu piese de schimb. In cazul executarii unor piese de schimb la locul de montaj, nu se admite utilizarea unor materiale cu caracteristici mecanice mai slabe decat materialele indicate in desenele de executie sau de montaj.

Se pregatesc garniturile necesare.

In pompa se monteaza inele din cauciuc termorezistent Φ5 si Φ8 mm.

Montajul se executa in ordinea inverse indicate la demontare.

Inainte de operatia de montare fiecare detaliu se verifica sa nu fie lovit, zgariat sau gripat.

Daca se constata abaterile de mai sus , piesele se ajusteaza prin sabaruire fara a se modifica jocurile sau strangerile indicate in desenele de montaj.

Pentru evitarea griparilor, detaliile rotorului pe toate suprafetele de imbinare, canalele de pana , alezajele discurilor si ale celorlalte detalii se ung cu vaselina cu molicot. De asemeni se ung cu acelasi lubrifiant si prezoanele si piulitele capacului de refulare si de aspiratie., cat si cele ale presetupelor.

Montarea rotorului si statorului se face pe dispozitivul indicat in figura 10. Montajul se executa in urmatoarea ordine a operatiilor:

-Se monteaza in dispozitiv arborele si se regleaza pozitia arborelui dupa montarea primului disc, respectandu-se cota de 15,5 mm indicate in figura 10. Dupa montarea fiecarei trepte disc rotor si stator se verifica sa fie respectat jocul de 4 mm indicat in desenul de ansamblu.

Masurarea jocului de 4 mm pe partea de aspiratie se efectueaza prin ridicarea camerei spirale (pentru treapta I) si carcasa interioara cu diafragma (pentru urmatoarea treapta) cu dispozitivul de desprindere din figura 15.

Masurarea jocului de 4 mm pe partea de refulare se face prin ridicarea motorului cu parghia manuala a dispozitivului din figura 10.

Marimea deplasarilor axiale se masoara cu comparatorul. Dupa terminarea montarii rotorului si statorului se strang piulitele canelate si se masoara jocul axial total dintre rotor si stator. Acesta nu este admis sa fie mai mic de 5,5 mm, iar la aspiratie san u fie mai mic de 3 mm, la discul de echilibrare san u fie mai mic de 2,5 mm.

La punerea garniturilor de cauciuc, acestea san u fie rupte. Toate imbinarile cu suruburi sau bolturi trebuie sa fie asigurata impotriva autodesurubarii conform indicatiilor desenelor de montaj si de executie.

Garnitura (inelul de etansare)la imbinarea dintre corpul pompei si stator este indicate in figura 16.

Pentru strangerea acestei garnituri se utilizeaza inelul de montaj care se pune intre capacul de refulare M76x3. Se strang piulitele infundate ale prezoanelor montate in camera spirala (care trec prin gaurile strapunse ale capacului de aspiratie).

Inelul de montaj se scoate si se monteaza capacul de refulare. La imbinarea capacului de refulare cu corpul pompei se pune o garniture care trebuie sa fie stransa pana la reducerea grosimii inelului cu 0,24-o,5 mm.

In scopul asigurarii etansarii pe toata circumferinta, piulitele M76x3 se strang in mod uniform repartizat. La imbinare nu este admis sa intre spionul de 0,03 mm.

In cazul cand in urma inlocuirii unor detalii ale pompei sau returnarea lagarelor este necesara centrarea rotorului in raport cu statorul , se vor recentra carcasele lagarelor pompei.

Recentrarea lagarelor se va executa luand in considerare jocurile initiale masurate intre cei patru suporti de centrare (fixate pe capacul de aspiratie si corpul presetupei la refualare) si arborele pompei.

Centrarea se executa dupa demontarea partii superioare a carcasei lagarului si a cuzinetului superior si a presetupelor.

In deplasarea carcasei lagarelor pentru recentrare se va avea in vedere san u se produca incovoierea rotorului in momentul strangerii suruburilor de fixare ale carcaselor lagarelor.

Dupa strangerea suruburilor, se stiftuiesc din nou carcasele lagarelor. Se invarteste pentru verificare rotorul cu mana.

La montarea discului de echilibrare se va verifica cu deosebita atentie jocul axial al rotorului.

Dupa montarea discului de echilibrare, se verifica perpendicularitatea reazemului de echilibrare fata de axa rotorului, prin amprenta discului de echilibrare pe reazem.

Perpendicularitatea suprafetei de sprijin a discului de echilibrare se verifica cu comparatorul pe strung.

In cazul ajustarii cuzinetilor , se verifica amprenta fusului in cuzinet. Pata de contact trebuie sa fie asigurata pe toata lungimea cuzinetului sub un unghi de 60º, jocurile in lagar incadrandu-se in valorile indicate in desenul de montaj sau executie.

Aruncatoarele de ulei se monteaza in dreptul gaurii de asigurare executate pe arbore.

Montarea semicuplelor se face cu un seraj dat de deplasarea axiala cuprinsa intre 0,7-1 mm. dupa fretarea semicuplei , serajul se mentine cu piulita canelata montata pe capatul arborelui. Nu se admite sub nici o forma lovirea rotorului cu ciocanul.

Dupa montaj, rotorul trebuie sa poata fi invartit usor cu mana (cu presetupele demontate). Se monteaza presetupele. Sectiunea inelelor presetupei trebuie sa fie dreptunghiulara. Inelele presetupelor se dispun cu piulite de imbinare la 120ºC unul in raport cu celalalt. Se verifica pozitia inelelor presetupelor sa nu stranguleze gaurile de evacuare a apei de racire cu mai mult de ½ din grosimea inelului, in starea nestransa.

Suruburile presetupelor se strang uniform pe circumferinta. Dupa aceasta, piulitele se slabesc si se insurubeaza cu mana. Pentru verificare, se invarteste rotorul utilizand gaurile semicuplei indicate in figura 8. Se verifica centrarea si se preda agregatul.

Exploatarea si intretinerea electropompelor de ulei se va face conform instructiunilor fabricii constructoare.

CAPITOLUL VI

LUCRARI DE INTRETINERE SI REPARATII REALIZATE LA POMPELE CENTRIFUGE

1.INTRETINEREA POMPELOR CENTRIFUGE

La pompele centrifuge, piesele cele mai expuse la uzura, atat abraziva cat si coroziva, sunt: rotorul, labirintii, arborele, bucsa de protectie a arborelui (bucsa de uzura), etansarea mecanica, garniturile moi si lagarele.
Carcasele de aspiratie si refulare nu constituie de obicei piese de uzura, ele avand peretii mult mai grosi decat ai rotorului. In cazul vehicularii unor lichide puternic abrazive, carcasele sunt protejate cu blindaje confectionate din materiale cu mare rezistenta la uzura. Rotorul reprezinta una dintre cele mai importante piese ale pompei, si de aceea se recomanda ca, in caz de constatare a uzurii inaintate, el sa se inlocuiasca cu altul original, procurat din timp de la furnizor ca piesa de schimb. Uzura rotorului se manifesta prin ciupituri, stirbituri, discontinuitati ale formei, subtieri de pereti, ovalizari ale alezajului butucului, deformari ale canalului de pana etc.
Indiferent de procedeul de confectionare a unui rotor, fie prin turnare, fie prin sudare-nituire, materialul din care este alcatuita piesa nu poate fi perfect omogen, astfel incat in timpul rotirii apar mase neechilibrate, care in functionare dau nastere la forte si momente ce provoaca vibratii ale intregului ansamblu.
Efectele unei astfel de functionari se manifesta negativ asupra
pieselor pompei si conduc in final la uzura prematura a acestora si la
intreruperea functionarii. Pentru a evita aparitia acestui fenomen este necesar ca dupa
prelucrare, fiecare rotor sa fie supus unei operatii de echilibrare si anume: statica si dinamica. Pentru obtinerea unei echilibrari cat mai corecte, dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:
- Prismele trebuie sa fie perfect paralele si orizontale.
- Suprafata lor de lucru trebuie sa fie suficient de
lata, pentru a nu lasa urme pe fusurile arborelui, la rotoarele mai grele.
- Totodata, in scopul reducerii coeficientului de frecare, aceasta suprafata trebuie finisata prin slefuire;
- Arborele trebuie de asemenea sa aiba fusurile bine slefuite si executate cu o mare precizie.
De exemplu ovalitatea maxima admisa este de 0,01 mm.
PORNIREA
La pornire trebuie sa se verifice, in afara de cazul pompelor autoaspiratoare,daca pompa este plina cu apa,ceea ce are loc numai in cazul in care conducta de aspiratie are la capatul de jos o supapa de retinere si cand aceasta este etansa. Daca pompa nu este plina cu apa,se umpe pana la nivelul conductei de refulare.
In cazul cand pompa este legata la o conducta de refulare sub presiune, pornirea se face cu robinetul de refulare inchis, pentru ca astfel motorul este incarcat numai la o treime din puterea sa.

Personalul de intretinere trebuie sa asigure controlul asupra operatiunilor care se executa pe parcursul exploatarii, indeosebi in vederea asigurarii ungerii lagarelor (inclusiv perioadelor de inlocuire a lubrifiantului) si a functionarii corecte a etansarii cu presetupa.

In cazul constatarii unor deranjamente de natura mecanica, se va proceda la demontarea pompei si cercetarea sa amanuntita. Trebuie avut in vedere, nu numai izolarea piesei grav avariate, ci si constatarea starii functional mecanice a celorlalte piese (existenta uzurilor, fisurilor, dereglajelor etc), care pot determina accidente.

Demontarea pompelor se face astfel:

-Se elibereaza pompa din instalatie prin desfacerea legaturilor instalatiei si decuplarea motorului electric.

-Pt a ajunge la rotor, se desurubeaza piulitele care strang capacul de aspiratie de carcasa.

-Pt a demonta rotorul se desfac toate elementele de asigurare.

-Ansamblul arbore-rotor poate fi demontat si fara eliberarea pompei din instalatie. In acest caz, se desfac piulitele de prindere a corpului intermediar de carcasa si se extrage din pompa ansamblul arbore-rotor lagar.

-Dupa o functionare mai indelungata, piesele de pe arbore se scot in unele cazuri mai greu. In asemenea cazuri se folosesc dizolvante de rugina. Daca acestea nu rezolva situatia, piesele se incalzesc de jur imprejur cu lampa de benzina sau suflaiul. Arborele nu trebuie sa se incalzeasca . El va fi mentinut cat mai rece posibil. Daca este necesar,

se repeta operatia de incalzire. Se va evita fortarea scoaterii pieselor pentru a nu stramba sau deteriora arborele. Daca rotorul sau bucsele de uzura au fost demontate prin incalzire, arborele trebuie controlat la bataie.

-Daca este necesara trimiterea pompei la uzina constructoare, se impune ca aceasta sa fie montata chiar si provizoriu. Pompa nu trebuie expediata niciodata in stare demontata.

-Dupa stabilirea pieselor deteriorate, se procedeaza la inlocuirea lor prin operatiuni de montare, in ordinea inversa celor de demontare.

-Inainte de montare, piesele vor fi spalate cu petrol lampant si sterse bine.

-Piulitele se strang in cruce si cat se poate de uniform.

-Dupa terminarea montajului, arborele trebuie sa poata fi invartit usor cu mana. Se monteaza apoi presetupa.

6.2.TEHNOLOGIA REPARATIILOR

Procedeele de reparare a organelor centrifuge sunt asemanatoare cu cele de la pompele cu piston,folosind ca si la acestea pentru reparare,sudarea electrica, sudarea cu gaze, galvanizarea, prelucrarea mecanica, ajustarea, etc.

Carcasele de fonta crapate sau sparte se pot repara ca si corpurile de pompa de la pompele cu piston prin sudare cu gaze,executate la cald sau prin sudare electrica rece.

Axele pompelor centrifuge prezinta o uzura caracteristica prin faptul ca neavand o miscare rectiline alternativa ca tijele de pompa ca o miscare de rotatie, uzura este localizata la fusurile corespunzatoare lagarelor cu bucse sau cuzineti si la cele care se freaca in presgarnituri. Axele uzate ale pompelor centrifuge se pot reconditiona prin metalizare urmata de cementare sau prin cromare dupa ce primele reparatii sau facut prin rectificare simpla.

Rotoarele pompelor centrifuge deteriorate prin coroziune,eroziune nu se repara ci se inlocuiesc cu altele noi.

Dispozitivele de conducere a pompelor centrifuge,deteriorate prin coroziune,cavitatie si eroziune nu se pot repara prin sudare,deoarece interiorul lor este greu accesibil pentru executarea acestei operatii si suprafetele incarcate nu se pot prelucra usor

6.3. METODE DE RECONDITIONARE A COMPONENTELOR MECANICE

Reconditionarea pieselor cu uzari si alte deteriorari se realizeaza prin diverse metode, folosindu-se diferite procedee tehnologice de incarcare cu material de adaos, prelucrari prin aschiere sau deformari plastice.

Metode de reconditionare folosite

metoda reconditionarii pieselor uzate la dimensiuni de reparatii

metoda reconditionarii pieselor prin readucerea la dimensiuni nominale

metoda reconditionarii pieselor prin inlocuirea partii uzate

metoda reconditionarii pieselor cu ajutorul compensatoarelor de uzare

metoda reconditionarii pieselor prin deformari plastice

Reconditionarea pieselor potrivit celor 5 metode de reconditionare se realizeaza prin diferite procedee tehnologice.

procedee de prelucrare prin aschier (strunjire, frezare, rabotare, burghiere, alezare, rectificare, honuire, rodare etc)

procedee de incarcare cu material de adaos (sudare, metalizare, depuneri galvanice, acoperiri cu materiale plastice sau aliaje dure etc)

procedee bazate pe deformatia plastica a materialelor (indreptarea, refularea, mandrinarea, evazarea, forjarea etc)

Metoda de reconditionare a arborilor la trepte de reparatii

Metoda consta in restabilirea formei geometrice si a calitatii suprafetei pieselor uzate fara mentinerea dimensiunilor initiale (nominale). Piesa uzata se prelucreaza pana la dimensiuni de reparatii, care au valori mai mici decat cele initiale in cazul arborilor si mai mari in cazul alezajelor.

Datorita acestor modificari este necesar ca piesele conjugate sa aiba dimensiuni de reparatii care pot fi obtinute prin reconditionarea pieselor uzate. Dintr-o imbinare a doua piese se repara piesa cea mai complicata sau mai scumpa, urmand ca piesa cea mai simpla sa fie inlocuita sau reconditionata prin incarcarea suprafetei.

Dimensiunile de reparatii pot fi standardizate, stabilite pe baza de norme interne sau dimensiuni libere.

In cazul reconditionarii pieselor la dimensiuni libere, piesele uzate sunt prelucrate pana cand se realizeaza forma geometrica corecta si calitatea necesara suprafetelor de lucru. In acest caz, piesele conjugate se ajusteaza dupa dimensiunile pieselor reconditionate, ele neputand fi executate in prealabil decat sub forma semiprelucrata cu un adaos de prelucrare necesar prelucrarii finale.

Dimensiunile de reparatii se stabilesc in functie de diametrul piesei uzate, marimea uzarii si de adaosul de prelucrare, corespunzator prelucrarilor prin care se realizeaza reconditionarea piesei.

Adaosul de prelucrare se stabileste in asa fel incat indepartarea acestuia sa permita obtinerea formei geometrice corecte a piesei dupa prelucrare, fara urme de uzare si alte defecte de suprafata.

Pentru piesele de revolutie, diametrul de reparatii se determina atat pentru situatia cand aceasta se reconditioneaza in raport cu axa initiala de rotatie, cat si pentru situatia cand reconditionarea se realizeaza dupa o noua axa de rotatie.

Daca piesa se reconditioneaza in raport cu axa initiala de rotatie, astfel incat sa se realizeze coaxialitatea suprafetei noi cu suprafata anterioara, diametrele de reparatii se obtin cu relatiile:

dr= dn - 2 (uM + A/2)

Dr=Dn+2 (uM + A/2)

Se noteaza:

dn, Dn - diametre nominale

dr, Dr - diametre de reparatii

uM - uzura maxima admisa

A - adaosul de prelucrare pe diametru

Pentru determinarea uzarii maxime radiale piesa trebuie prinsa intre varfuri si rotita , iar uzura masurata cu un comparator cu cadran. In practica uzuala, diametrul piesei uzate se masoara cu un micrometru de exterior si se determina prin diferenta uzarea totala pe diametru U astfel:



UT = dn - du

UT = Du - Dn

Se noteaza:

du - diametrul fusului in zona cu uzura maxima

Du - diametrul piesei cuprinzatoare in zona cea mai uzata

UT - uzura totala pe diametru

Se calculeaza coeficientul neuniformitatii uzarii Kn = UM/ Um

a)cand uzarea este repartizata uniform pe conturul sectiunii

UM = Um = 0,5 UT Kn = UM/ UT =0,5 UT/ UT = 0,5

b)cand uzarea este neuniforma

UM = UT Um = 0 Kn = UM/ UT = UT/ UT = 1

c)cand uzarea este neuniforma, coeficientul neuniformitatii uzarii are valori cuprinse intre limitele mentionate 0,5 > Kn < 1

Pentru piesele cuprinzatoare valorile lui Kn se obtin asemanator.

Dimensiunile de reparatii ale pieselor cuprinse si cuprinzatoare se determina cu relatiile:

dr = dn - 2 (Kn UT + A/2)    (mm)

Dr = Dn+2 (Kn UT + A/2)    (mm)

Aceste relatii se folosesc pentru determinarea dimensiunilor de reparatii ale pieselor a caror uzare radial se determina mai greu si care se reconditioneaza dupa axa initiala de rotatie (biele, arbori cotiti, arbori cu came etc.).

La o serie de piese (cilindrii motoarelor, bolturile de piston, pivotii), diametrul de reparatii pentru piesele cuprinse si cuprinzatoare se determina cu relatia:

dr = dn - ( UT + A)    (mm)

Dr = Dn+ (UT + A)    (mm)

Intervalul de reparatii i reprezinta valoarea numerica a stratului de material indepartat prin uzare si prin prelucrarile de reconditionare pentru a se ajunge de la diametrul de referinta la diametrul de reparatie urmator.

Pentru piesele ce se reconditioneaza cu aceasta metoda se stabilesc mai multe trepte de reparatii numite dimensiuni de reparatii succesive.

Se noteaza:

i - intervalul de reparatii

q - treapta de reparatii de ordin q

dr1 = dn - i Dr1 = Dn + i

dr2 = dn - 2i Dr2 =Dn+2i

.. .....

drq = dn - qi Drq =Dn+qi

unde: i = 2(UM + A/2) unde: i= (UT + A)

i = 2(KnUT + A/2)

Numarul treptelor de reparatii se stabilesc cu relatiile:

ntr = (dn - drq)/i

ntr = (Drq - Dn)/i

unde: drq, Drq - diametrele de reparatii minim si maxim la care se poate reconditiona piesa.

Diametrele de reparatie minim si maxim admisibile se stabilesc in functie de anumite criterii:

reducerea dimensiunilor piesei sub limita de rezistenta admisibila

epuizarea stratului superficial durificat

imposibilitatea asigurarii de piese conjugate

cresterea costurilor peste pragul eficientei.

Reconditionarea pieselor la dimensiuni de reparatii trebuie sa se execute la aceleasi tolerante si la aceeasi calitate a suprafetelor ca si piesele noi. Prin aceasta metoda se reconditioneaza 7 - 10% din volumul pieselor supuse reconditionarii.

Dezavantaje :

reduce rezistenta, duritatea superficiala

afecteaza principiul interschimbabilitatii.

6.4.UZURI NORMALE SI ANORMALE. AVARII.

Pompele centrifuge au mult mai putine piese in miscare decat pompele cu piston,deci mai putine piese supuse uzurii.

Coroziunea are loc in special la pompele pentu alimentarea cazanelor de abur si este mai puternica in locurile in care au loc o destindere (scadere de presiune),in locurile in care se produc vartejuri,cat si in punctele de deviere brusca a curentului de lichid.

Scaderile de presiune se produc la interstitiile interioare ale rotorului.

Vartejurile apar in interiorul pompei,in special in cazul functionarii cu sarcina redusa.Coroziunea poate produce uzuri foarte mari organelor pompei,ducand pana la distrugerea lor.

6.5. DEFECTE IN EXPLOATAREA POMPELOR CENTRIFUGE

A. Pompa nu se amorseaza

Cauze

a)Clapeta sorbului, in cazul amorsarii prin umplere, neetansa.

b)Pompa nu este suficient umpluta.

c)Etansarile pompei sau ale conductei de aspiratie necorespunzatoare.

d)In cazul amorsarii cu pompa de vid, nu se creeaza depresiunea necesara amorsarii.

e)Inaltimea de aspiratie prea mare.

f)Temperatura sau greutatea specifica a lichidului pompat peste valoarea normala prevazuta la instalare.

Masuri de remediare

a)Se verifica sorbul si se remediaza sau se schimba garnitura, se corecteaza suprafata de etansare a clapetei sorbului.

b)Se reia operatia de umplere, avandu-se in vedere completa evacuare a aerului din pompa si din conducte.

c)Se verifica etansarile si se remediaza sau se inlocuiesc cele deteriorate.

d)Se verifica etansarile si se remediaza sau se inlocuiesc cele defecte. In cazul pompelor multietajate care au fost demontate, se verifica etansarea dintre etaje.

e)Pompa a fost gresit aleasa sau gresit instalata. Se va schimba pompa sau se vor remedia greselile de instalare.

f)Se vor stabili valorile temperaturii sau greutatii specifice a lichidului pompat la cele normale. Daca este cazul se modifica caracteristicile instalatiei.

B. Pompa se dezamorseaza

Cauze

a)Etansarile pompei sau ale conductei de aspiratie necorespunzatoare.

b)Cresterea inaltimii de aspiratie peste valoarea admisa de conditiile in care a fost montata pompa.

c)Temperatura lichidului pompat sau greutatea lui specifica creste peste valorile de functionare prevazute la instalare.

Masuri de remediere

a)Se verifica etansarile si se remediaza sau se inlocuiesc cele defecte.

b)Se corecteaza inaltimea de aspiratie sau se inlatura pierderile suplimentare pe conducta de aspiratie.

c)Se vor restabili valorile temperaturii sau greutatii specifice a lichidului pompat la cele normale. Daca este cazul se modifica caracteristicile instalatiei.

C. Debitul pompei sub valoarea normala

Cauze

a)Rezistente hidraulice suplimentare in aspiratia sau refularea pompei.

b)Etansarile pompei sau ale conductei de aspiratie necorespunzatoare.

c)Pompa este infundata.

d)Turatia scazuta a motorului de antrenare.

e)Uzuri pronuntate ale rotoarelor sau ale labirintilor.

f)Sens de rotatie gresit.

g)Pompa nu a fost complet golita de aer.

h)Pompa functioneaza in cavitatie prin depasirea temperaturii sau a greutatii specifice a lichidului pompat.

Masuri de remediere

a)Se vor inlatura aceste rezistente. Nu se va actiona asupra vanei de aspiratie decat ptr stabilirea ei in pozitie complet deschisa sau in pozitie complet inchisa.

b)Se verifica etansarile si se remediaza sau se inlocuiesc cele defecte.

c)Se va demonta si curata pompa.

d)Se va cerceta starea curelei de transmisie cand pompa este actionata prin curea, indiferent daca motorul este termic sau electric. Daca pompa este

actionata de un motor termic, se va cerceta cauza defectiunii in functionarea acestuia.

e)Se vor inlocui piesele uzate.

f)Se schimba sensul de rotatie al antrenarii.

g)Pompa se amorseaza din nou sau se evacueaza aerul prin robinete plasate in locurile unde se poate aduna aerul.

h)Se corecteaza temperatura sau greutatea specifica a lichidului pompat , iar daca este cazul, se modifica caracteristicile instalatiei.

D. Supraincarcarea masinii de antrenare.

Cauze

a)Rezistente hidraulice necorespunzatoare in refularea pompei.

b)Greutatea specifica a lichidului de pompat marita.

c)Frecari accidentale ale pieselor pompei.

d)Conexiuni gresite la electromotor.

Masuri de remediere

a)Se vor aduce rezistentele hidraulice din refularea pompei la o valoare pt care puterea absorbita devine normala.

b)Se va reduce valoarea greutatii specifice a lichidului pompat.

c)Se va demonta pompa si se vor inlatura frecarile, la nevoie prin schimbarea pieselor.

d)Se verifica legarea electrica a motorului si se corecteaza.

E. Pompa nu aspira

Cauze

a)Pompa si conducta de aspiratie nu sunt umplute suficient cu lichid;

b)Patrunde aer in conducta de aspiratie prin punctele de legatura sau prin presgaritura de aspiratie;

c)Aerul din pompa si din conducta de aspiratie nu este complet evacuat;

d)Ventilul de retinere al sorbului nu inchide etans,din cauza impuritatilor sau deformarii tijei de conducere a lichidului in rezervorul de aspiratie;

e)Ventilul de retinere al sorbului nu se deschide suficient;

f)Sita sorbului este infundata;

g)Nivelul lichidului de aspiratie a scazut mai jos decat sorbul;

h)Inaltimea de aspiratie este prea mare.

Masuri de remediere:

a)Se completeaza lichidul care lipseste,cautand sa se elimine bulele de aer.

b)Cu ajutorul unei lumanari aprinse se determina dupa devierea flacarii,punctul de patrundere a aerului si se etanseaza bine legatura respectiva sau presgarnitura de aspiratie

c)Se deschid robinetele de aerisire si se umple pompa cu lichid

d)Se curata ventilul de retinere al sorbului,demontandu-l respectiv se repara ventilul

e)Se curata sita de impuritati

f)Se introduce sorbul in lichid,asezandu-l la o adancime suficienta pentru a asigura aspiratia in orice conditii

g)Se monteaza pompa la inaltimea de aspiratie admisibila.

F. Pompa aspira,dar nu refuleaza

Cauze

a)Vana de refulare nu este inchisa

b)Canalele rotoarelor sau ale dispozitivului de conducere sunt infundate (cu carpe,bucati de lemn,etc.)

c)Interstitul interior este mult mai marit

Masuri de remediere:

a)Se deschide vana de refulare

b)Se demonteaza pompa si se curata canalele infundate

c)Se inlocuiesc inelele de etansare

G.Pompa necesita la pornire o putere mai mare decat cea normala

Cauze:

a)Vana de refulare nu este inchisa

b)Rotoarele sunt montate gresit

c)Dispozitivul de echilibrare nu functioneaza

d)Inelele de etansare sunt gripate

e)Presgarniturile sunt stranse prea mult

Metode de remediere:

a)Se inchide vana de refulare,deschizand-o treptat pe masura ce pompa isi mareste turatia.

b)Se demonteaza pompa si se aseaza rotoarele in pozitia normala

c)Se verifica dispozitivul de echilibrare,inlocuind inelul la nevoie

d)Se demonteaza pompa si se rectifica inelele de etansare

e)Se slabeste strangerea presgarniturilor.

H.Pompa se incalzeste

Cauze:

a)Vana de refulare este inchisa

b)Presgarniturile sunt stranse prea mult

c)Nu functioneaza dispozitivul de racire

Metode de remediere

a)Se deschide vana de refulare

b)Se slabeste strangerea presgarniturilor, respectiv se inlocuiesc inelele garniturii

c)Se controleaza robinetul si conductele de legatura ale dispozitivului de racire.

I.Se produc scantei la inelele colectoare ale motorului electric.

Cauze:

a)Inelele sunt murdare.

Masuri de remediere:

a)Se curata si se slefuiesc inelele

J.Pompa vibreaza

Cauze:

a)Fundatia slaba

b)Suruburile de fundatie nu sunt stranse

c)Conductele nu sunt bine fixate

d)Centrarea pompei fata de motor nu este buna

e)Pungi de aer in conducta de aspiratie.

Masuri de remediere

a)Se consolideaza fundatia

b)Se strang suruburile

c)Se consolideaza conductele

d)Se aliniaza grupul si se inlocuieste garnitura cuplajului

e)Se evacueaza aerul,respectiv se inlatura defectele de montare a conductei de aspiratie.

CAPITOLUL VII

FISA TEHNOLOGICA

PENTRU REPARATIA POMPEI DE ALIMENTARE EPA 500-180

Denumirea operatiei

Indicatii tehnologice

Categ.medie/Formatia de lucru

Predarea-primirea agregatului in reparatie

-Intocmirea listei de lucrari.

-Intocmirea procesului verbal de predare-primire in reparatie.

Control si verificari la mers in sarcina

-Masuratori vibratii.

-Verificari temperaturi lagare si ulei.

-Ascultarea agregatului.

-Verificarea debitului si inaltimii de refulare.

Control si verificari la mers in gol

-Masuratori vibratii.

-Verificari temperaturi lagare si ulei.

-Ascultarea agregatului.

-Veificarea curentului electric pe care il absoarbe motorul la mers in gol al pompei.

Organizarea locului de munca

-Transportul si amenajarea bancului de lucru.

-Ingradirea locului de munca.Montare de placute avertizoare.

-Confectionare de schele, podete.

-Asigurarea cu materiale P.S.I.

-Spalarea si transportul butoaielor goale pentru ulei.

Organizarea materialelor la locul de munca

-Intocmirea bonurilor de materiale conform devizului.

-Scoaterea materialelor din magazie si depozitare.

-Scoaterea pieselor de schimb, necesare reparatiei, din magazie.

Asigurarea cu scule, dispozitive

-Pregatirea sculelor necesare.

-Pregatirea si asigurarea cu dispozitive de scoatere sistem rotori, statori, dispozitiv de demontare sistem rotori-statori de pe ax.

Demontarea agregatului

-Demontat aparate de masura si control, deci cu manometre, termometre, etc.

-Golirea apei din interiorul pompei.

-Golirea uleiului din instalatie si din rezervorul de ulei.

-Demontat conducte ulei intrare-iesire lagare nr.1,2,5 si 6.

-Demontat conducte colectoare si distributie.

-Demontat conducte de apa racire, etansare si drenaj de la lagarul nr. 1,2,5 si 6, la conductele de colectare si distributie, la conducta de etansare aspiratie si refulare.

Demontat lagar si corp racire etansare spre refulare

-Efectuarea masuratorii cu comparatorul pt verificarea jocului axial al rotorului, cu si fara rulment radial-axial.

-Demontat caseta rulment radial-axial si depresat rulmentul.

-Demontat capac superior lagar nr.1, scos cuzinet superior, inele labirint ulei si cuzinet inferior.

-Demontat carcasa (separat inferior) lagar nr.1 si transportat cu podul la locul indicat.

-Demontat inel etansare si presetupa racire.

-Demontat corpul racire de pe corpul de etansare (capac), ancorat, transportat si asezat in locul indicat.

-Demontat inel (flansa) strangere disc uzura.

-Demontat piulita inel presare, garnituri si camera racire arbore, incalzit cu aparatul oxiacetilenic, extras bucsa cu extractorul.

-Demontat inel distanta, garnituri si piulita strangere disc echilibru.

-Demontare disc echilibrare.

-Demontat corp etansare (piulite, buloane), ancorat corpul, ridicat si transportat la locul indicat.

-Demontat discul de uzura si bucsa filetata din corpul de etansare.

Demontat lagar si corp racire din partea de aspiratie

-Demontat semicupla dintata (siguranta piulita si cupla propriu-zisa).

-Demontat flansa etansare lagar, demontat capac superior lagar nr.2, scos cuzinet superior, labirinti etansare ulei, cuzinet inferior.

-Demontat suport lagar nr.2.

-Demontat presetupa racire, garnituri, inele presare.

-Demontat piulite strangere prezoane ansamblu stator-rotor.

-Demontat piulite strangere corp racire-etansare de carcasa pompei, ancorat si transportat la locul indicat.

-Demontat piulita, inel, garnitura camera racire ax.

Ansamblul stator-rotor

-Ambalat fusul arborelui cu scanduri, legat cu sarma.

-Transportat dispozitivul de scoatere a ansamblului rotor-stator si montat.

-Extras rotorul cu ajutorul raciului, ancorat in podul rulant, transportat si asezat pe pozitia de demontare.

-Demontat dispozitivul de extragere a rotorilor si depozitat.

-Indreptat sigurante, demontat suruburi fixare casete, scos casetele si depozitat.

-Slefuit locas rotori de pe ax, scoaterea rotorilor si penelor, depozitarea acestora, scoaterea inelelor de ghidaj, garniturilor de cauciuc.

-Demontat labirinti etansare (caseta arbore) din casete si depozitarea lor (toti labirintii otel spre aspiratie cat si spre refulare) si demontarea labirintului de etansare din capul de aspiratie.

-Transportat de la magazie arbore pompa nou cu rotori, labirinti, bucse pt inlocuirea celor vechi.

-Demontarea de pe arbore a rotorilor, piulitelor, camere racire, labirinti etansare, spalarea si curatarea acestora.

-Efectuat masurari la rotori si labirinti in vederea verificarii tolerantelor inainte de montare.

-Transportat cu electrocarul casetele la atelierul mecanic pt ascutirea varfului la contrapaletii rupti (8 buc casete).

-Transportat casetele din atelier la locul de lucru (8 buc.).

-Montat labirintul etansare de la capul de aspiratie si efectuat masuratori.

-Montat labirintii de etansare in casete (10 buc.).

-Gaurit si filetat labirintii noi, montat, taiat suruburi la dimensiuni si facut cap de surubelnita.

-Slefuit casete cu smirghel, suflat cu aer (10 buc.).

-Slefuit bucse centraj (10 buc.).

-Ancorat arbore, asezat pe dispozitivul de montare, montarea casetelor, rotoarelor, bucse ghidaj (garnituri cauciuc, introdus suruburi, strans si indoit sigurante, masurarea jocului dintre rotori).

-Ancorat ansamblul rotor-stator si transportat langa corpul pompei.

Curatat, slefuit, ajustat, tusat usor lagare corp etansare, racire, aspiratie si refulare, disc echilibru, uzura, bucse si piulite, inele si garnituri

-Incarcat cu sudura cavernele din interiorul carcasei.

-Slefuit cu smirghel interiorul carcasei si suprafetele laterale de etansare (aspiratie si refulare).

-Curatat, slefuit corp racire-etansare spre aspiratie.

-Curatat, slefuit disc de uzura si bucsa filetata, inel strangere.

-Curatat, slefuit camera racire, distantare piulite si inele, garnituri dinspre partea de refulare.

-Curatat, slefuit camera racire, piulita inel, garnitura pe partea de aspiratie.

-Presetupe camere racire aspiratie si refulare.

-Curatat corpul de etansare, refulare, slefuit locas disc uzura, bucsa filetata si oglinzi, piulite, buloane.

-Curatat disc echilibrare.

-Piulite si buloane spre partea de refulare.

-Piulite si buloane spre partea de aspiratie.

-Capace superioare, capace laterale, inele labirinti lagare nr.1 si 2.

-Capace superioare, capace laterale, inele labirinti lagare nr.5 si 6.

-De conservat si spalat cuzinetii noi pt lagarele nr. 1,2,5 si 6.

-Turnat cuzinetii superiori si inferiori lagare nr.1 si 2.

-Idem lagare nr. 5 si 6.

-Spalat, curatat corp inferior (batiu) lagare nr. 1 si 2.

-Spalat, curatat semicuple dintre pompa si arbore intermediar.

-Spalat, curatat semicuple dintre motor si arbore intermediar.

-Curatat aparatoare semicupla.

-Spalat conducte ulei intrare-iesire de la lagarele nr. 1 si 2.

-Spalat conducte ulei intrare-iesire de la lagarele nr. 5 si 6.

-Curatat conducte colectoare de ulei si distributie, serpentina din circuitul de ulei.

-Curatat conducte apa racire, etansare, drenaje.

-Conducte colectoare si distributie, conducte echilibru, etansare aspiratie si etansare refulare.

-Confectionat garnituri metalice pt bucsa filetata si discul de uzura.

-Confectionat garnituri pt conducte ulei si apa.

-Confectionat garnituri pt aparate masura si control.

-Confectionat garnituri pt lagare.

Montarea pompei

-Transportul si pregatirea dispozitivului pt montarea rotorului cu pompa.

-Ancorat, ridicat, transportat si asezat rotorul pe dispozitiv, introdus rotorul in carcasa cu ajutorul raciului.

-Montat corp etansare racire aspiratie pe corpul pompei.

-Montat provizoriu inel de presare a rotorului catre aspiratie.

-Montat corpul de etansare din partea refularii, strans piulitele prezoanelor provizoriu.

-Strans piulitele prezoanelor de fixare a rotorului din partea de aspiratie.

-Demontat corp etansare refulare, ancorat si asezat langa pompa.

-Montat bucsa filetata si discul de uzura in corpul de etansare refulare.

-Demontat inelul de presare provizoriu.

-Montat pe arbore pe partea de refualare, bucse distantare (palet fals) , pus garnituri cauciuc si inel strangere.

-Ancorat si montat corp etansare refulare.

-Montat discul de echilibru, pus garnituri de cauciuc, inel strangere si piulite strangere disc.

-Introdus garnituri cauciuc, montat camera racire (protectie arbore), pus garnitura cauciuc, inel strangere, siguranta si piulite strangere camera racire.

Se va folosi ap. de masurat vibratii, iar datele se vor trece in formular.

La golirea instalatiei de ulei se vor lua toate masurile P.S.I.

Folosindu-se tavi metalice si butoaie din tabla.



CAPITOLUL VIII

REVIZIA ARBORELUI INTERMEDIAR

AL POMPEI DE ALIMENTARE EPA 500-180

Nr.crt.

Denumirea operatiei

Categ.medie/formatia de lucru

I. ARBORE INTERMEDIAR

Demontat capota de la semicuplele arborelui.

Demontat conductele de ulei (intrare-iesire).

Demontat carcasele cuplajelor.

Demontat scurgere ulei, scurs uleiul din carcasele semicuplelor, demontat garnituri si inele de etansare, bucse etansare carcase.

Demontat capacele superioare a lagarelor 3 si 4 si a cuzinetilor superiori.

Demontat sigurante, piulite si buloane de la cele doua cuplaje dintate.

Ancorat, transportat si avizat arborele la locul de munca.

Demontat cuzineti inferiori din locase.

Demontarea reperelor de pe arbore (suruburi, inele semicuple de legatura, saibe de siguranta, piulite canelate de la capetele arborelui, roti dintate, pene si inele de fixare, slefuit, inele labirinti ulei).

II. CURATAT, SLEFUIT, TUSAT, SPALAT SI STERS PIESELE

Capota de la semicuple.

Conducta ulei intrare-iesire.

Carcasa arborelui intermediar.

Capace scurgere ulei, garnituri inele etansare, scurs uleiul.

Capac lagare.

Cuzineti superiori si inferiori lagare.

Sigurante, piulite, buloane, cuplaje dintate.

Reperele montate pe arbore intermediar (inele suruburi, semimufe de legatura, saibe de siguranta, piulite canelate, semicuple, roti dintate, pene si inele de fixare) stifturi si inele de fixare.

Suporti lagare si postament.

Confectionat garnituri pentru conducta ulei.

Confectionat garnituri pentru capota si carcasa arbore.

III. ASAMBLAT SI MONTAT PIESELE ARBORELUI

Asezat cuzineti inferiori in locase din suportii lagarelor si inele de etansare.

Montat reperele pe arborele intermediar (stifturi si inele labirinti ulei, roti dintate, pene si inele fixare, saibe sigurante, piulite canelate, suruburi simple etc).

Ancorat, transportat, asezat arbore pe cuzineti.

Montat cuzineti superiori si capace lagare , masurat jocuri.

Pus garnituri inele etansare lagare, busce etansare carcase.

Centrarea arborelui fata de pompa si motor, inclusiv operatiile de montare, demontare lagare, punerea sau scoaterea adaosurilor.

Montat semicuple (buloane sigurante pene, inele fixare).

Montat carcase cuplaje (pus garnituri, strans suruburi).

Montat conducte ulei intrare-iesire, pus garnituri si strans.

Pus garnituri si montat capote.

Luat jocuri si inregistrat datele.

CAPITOLUL IX

DEVIZ ESTIMATIV

PRIVIND REPARATIA POMPEI DE ALIMENTARE EPA 500-180

Nr.crt.

Denumirea articolului

Val.mat

(lei)

Manop.

(ore om)

Demontarea reperelor anexe ale pompei, inclusiv depozitarea lor-aparate de masura si control, conducte de apa si ulei, montat blind pe conducta de aspiratie, demontat sita la aspiratia pompa.

Demontare lagar si corp racire etansare din partea de refulare a pompei.

Demontare lagar si corp racire etansare din partea de aspiratie a pompei.

Demont. corpului pompei (capacul pe partea de aspiratie si refulare), montare dispozitiv de scoatere a rotorului din corpul pompei si asezarea lui in vederea dezechiparii, demontat discul de uzura de la carcasa de refulare, labirinti, dezechiparea rotorului.

Demont. lagarelor si semicuplelor motorului electric dinspre axul intermediar si arborele pompei principale de ulei.

Curatirea, slefuirea, tusarea si mici ajustari la toate subansamblele demontate si indicate la pct. 1,2,3,4,5.

Asamblat, montat si centrat piesele pompei propriu-zise in ordinea inversa a demontarii si inscrierea jocurilor in formular.

Asamblat si montat lagar si corpul de racire etansare din partea de aspiratie.

Asamblat si montat lagar si corpul de racire etansare din partea de refulare.

Montarea lagarelor si semicuplelor la motorul electric pe partea dinspre axul intermediar si pompa principala de ulei, verificarea jocurilor si inscrierea lor in formular.

Montarea reperelor anexe ale pompei indicate la pct.1 si probele de functionare, etansare etc.

Demontarea arborelui intermediar in parti componente inclusiv depozitarea lor.

Curatirea, slefuirea, tusat usor, spalat si sters piesele arborelui intermediar.

Asamblat si montat piesele arborelui intermediar.

Demontat de pe postament si in parti componente pompa principala de ulei si pompa de ulei pornire la pompa de alimentare.

Curatat, slefuit, tusat usor, spalat si sters piesele pompei de ulei principal si ulei pornire la pompa de alimentare.

Asamblat si montat piesele pompei de ulei principal si ulei pornire la pompa de alimentare, inclusiv probele.

Revizie rezervor ulei la pompa de alimentare cuprinzand golirea uleiului, curatirea, spalarea rezervorului si umplerea cu ulei.

Reparatii racitori ulei la pompa de alimentare.

Reparatii supape de suprapresiune din circuitul de ulei al pompei de alimentare.

Revizie armaturi de pe circuitul de apa racire la racitorii de ulei si racitorii de aer motor electric.

Reparatii armaturi din circuitul de ulei al pompei de alimentare (fara demontare din instalatia si fara reconditionari de piese).

Montare instalatie de golire la canal la circuitul de apa de racire la racitorii de ulei si racitorii de aer la motorul electric.

Revizie clapeti retinere din circuitul de ulei al pompei de alimentare.

Reparatii armaturi i.p. pe conductele de impuls la aspiratie (pe conducta de refulare).

Revizie filtru de ulei din circuitul de ulei al pompei de alimentare.

Revizie si curatire racitori aer la motorul de antrenare al pompei de alimentare.

Montarea de stut cu ventil Dn 50 mm pe conducta de aspiratie la pompa de alimentare pentru a crea posibilitatea de golire intr-un timp mai scurt.

Proba de functionare a instalatiilor anexe si a pompei de alimentare.

TOTAL=

RECAPITULATIE

Materiale    5.825,95

Manopera 1.203 x 8,62 10.369,86

Piese schimb    30.962,00

TOTAL 47.157,81

Regia de atelier 42,25% x 10.369,86 4.381,26

Regia de intrepr. 5,82% x (47157,81+4381,26)    2.999,57

TOTAL 54.538,64

Beneficiu 6% x 54.538,67 3.272,36

TOTAL 57.811,00

TOTAL GENERAL 57.811 Lei

CAPITOL X

NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA MONTAJ, REVIZII SI EXPLOATAREA POMPEI DE ALIMENTARE EPA 500-180

1.Platforma de montaj se va tine in perfecta ordine si curatenie.

Lavetele de sters murdare vor fi colectate in lazi speciale si vor fi evacuate periodic din sala masinii.

Cel putin o data pe saptamana se va face spalarea generala a pardoselii salii masinilor cu petrol si soda.

Geamurile ferestrelor vor fi mentinute curate in permanenta spre a asigura un iluminat bun.

2.Sala masinilor si spatiile instalatiei vor fi illuminate in timpul noptii cu deosebire acolo unde sunt amplasate ventilele de comanda, aparate de masura si scari.

3.Se va prevedea un iluminat suplimentar de siguranta in cazul intreruperilor iluminatului general cu deosebire la punctele indicate la punctual 2.

4.In locurile umede (in cazul de fata majoritatea), la montaj si revizii se va folosi curentul electric cu tensiunea maxima de 24-36 volti.

5.Pentru asigurarea circulatiei usoare, locurile de trecere, podetele, scarile, nu se admite sa fie blocate cu materiale de constructie sau alte obiecte.

Scarile si podetele vor fi prevazute cu balustrade spre a evita caderile.

6.Este interzisa depozitarea in sala masinilor a materialelor inflamabile: butoaie cu ulei, tuburi de oxygen si gazometre de acetilena.

In sala masinilor se va pastra numai cantitatea de ulei strict necesara exploatarii curente.

7.Sala masinilor si instalatiile anexe vor fi prevazute cu mijloace de stingerea incendiilor conform normelor PSI (aparate de stingere cu spuma, lazi cu nisip, galeti, lopeti si tarnacoape).

Aparatele de stingere se vor vopsi in rosu si se vor dispune in locuri vizibile greu accesibile.

8.Pentru evitarea exploziilor de ulei este interzisa curatarea instalatiei de ulei, a rezervorului de ulei sau a altor organe ale pompei cu iluminat cu flacara.

9.Ventilele si vanele se vor deschide treptat pentru evitarea socurilor si spargerea garniturilor de etansare.

10.Imediat ce se constata scurgeri de ulei, vor fi luate masuri pentru inlaturarea lor.

11.In timpul reviziilor si reparatiilor, piesele care se demonteaza, in special cele grele, vor fi depozitate numai pe plansee special destinate, care pot suporta greutatile respective.

12.Este interzisa stationarea persoanelor sub podul rulant incarcat cu piese grele, sau sub orice macara care ridica sau coboara o sarcina.

13.Podul rulant din sala masinilor, macaralele si cablurile de ridicat vor fi verificate periodic pentru a evita posibilitatile de accidentare in timpul folosirii lor.

14.Manevrele de ridicare ale pieselor grele, in general, vor fi comandate de o singura persoana, numita in acest scop.

15.Daca racitorul de ulei se curata de piatra depusa, cu acid clorhidric, se vor lua urmatoarele masuri de prevenire a accidentelor:

- vasele se vor transporta cu grija, spre a evita spargerea lor

- lucratorii care prepara solutia vor fi echipati cu masti antigaz

- lucratorii vor fi echipati cu sorturi si manusi de cauciuc si ochelari de protectie

- toate operatiile efectuate cu acidul clorhidric sau solutiile cu acid , se vor face sub comanda unei singure personae autorizate

16.La toate operatiile executate se vor respecta normele generale de tehnica securitatii pentru operatiile de lacatusarie si montaj electric.

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

1.Material tehnic indrumator pentru EPA 500-180. CARTEA POMPEI

I.C.P.E.T. Bucuresti

2.Oprean, Aurel - "HIDRAULICA MASINILOR UNELTE", Editura Tehnica Bucuresti 1963

3.Oprean V. - "ACTIONAREA HIDRAULICA A MASINILOR UNELTE", Editura Tehnica Bucuresti, 1980

4.Turcanu, Constantin, Ganea Nicolae - "POMPE VOLUMICE"- Editura Tehnica Bucuresti, 1963

5.Cosoroaba, V. S.A. - "ACTIONARI PNEUMATICE" - Colectia de atelier








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate