Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Tehnica mecanica


Index » inginerie » Tehnica mecanica
» Metodica de calcul a transmisiilor prin lant cu role sau cu bucse


Metodica de calcul a transmisiilor prin lant cu role sau cu bucse


Metodica de calcul a transmisiilor prin lant cu role sau cu bucse


Nr.

crt.

Marimea de calculat

Relatii de calcul. Recomandari

0

1

2

1.

DATE DE PROIECTARE

1.1

Puterea P, kW

Data in tema de proiectare

1.2

Raportul de transmitere al transmisiei ilant

Dat in tema de proiectare

1.3

Momentul de torsiune la roata de lant conducatoare Mt1, Nmm

Se calculeaza cu relatia

,

sau se adopta o valoare calculata anterior, pentru arborele pe care se va monta roata de lant conducatoare (de exemplu, arborele de iesire dintr-un reductor).

1.4

Turatia rotii de lant conducatoare n1, rot/min

Data in tema de proiectare sau calculata anterior, pentru arborele pe care se va monta roata de lant conducatoare (de exemplu, arborele de iesire dintr-un reductor).

1.5

Conditii functional-constructive

Caracterul sarcinii (statica sau dinamica)

Inclinarea liniei centrelor rotilor(transmisie orizontala, verticala sau inclinata)

Modul de reglare a intinderii transmisiei (prin depla-sarea uneia din roti, cu ajutorul unor roti sau role de intindere sau transmisii fara reglare)

Modul de ungere (prin barbotare, picurare, sau cu pompa)

2.

ELEMENTE GEOMETRICE SI CINEMATICE

2.1

Numarul de dinti ai rotii de lant conducatoare z1

Se alege din anexa A1; se recomanda ca z1 sa fie numar impar

2.2

Numarul de dinti ai rotii de lant conduse z2

,  z2 < z2max,

z2max=120 - pentru lantul cu role;

z2max=90 - pentru lantul cu bucse.

2.3

Pasul maxim p, mm

Se aleg, din standarde, cateva variante de lanturi (de regula 3 variante) cu pasi diferiti si mai mici decat valoarea obtinuta, pentru care calculul se efectueaza in paralel.

2.4

Diametrul de divizare a  rotii de lant conducatoare Dd1, mm

2.5

Diametrul rotii de lant conduse Dd2, mm

2.6

Viteza medie um, m/s

< υmax,υmax=15 m/s

Tabelul 1 (continuare)

0

1

2

2.7

Aria de strivire dintre bolt si bucsa As, mm2

,

in care:

a1 - lungimea suprafetei de contact dintre bolt si bucsa egala cu latimea peste eclisele inetrioare, in mm, aleasa din STAS 5174

d3 - diametrul boltului, in mm, ales din STAS 5174

3.

STABILIREA VARIANTEI OPTIME DE LANT

3.1

Coeficientul de corectie global Ke

3.1.1

Coeficientul de dinami-citate al sarcinii Kd

Kd = 1 - pentru sarcini statice;

Kd = 1,2.1,5 - pentru sarcini dinamice.

3.1.2

Coeficientul distantei dintre axe (A), KA

KA = 0,8 - pentru A = (6080)p

KA = 1 - pentru A = (3050)p;

KA = 1,25 - pentru A < 25p.

3.1.3

Coeficientul inclinarii liniei centrelor rotilor fata de orizontala Ki

Ki = 1 - pentru inclinari  de pana la 600;

Ki = 1,25 - pentru inclinari  mai mari de 600.

3.1.4

Coeficientul modului de reglare a intinderii transmisiei Kr

Kr = 1 - la reglarea prin deplasarea uneia din roti;

Kr = 1,1 - la reglarea prin roti sau role de intindere;

Kr = 1,25 - la transmisii fara reglare.

3.1.5

Coeficientul modului de ungere a transmisiei Ku

Ku = 0,8 - pentru ungere prin barbotare sau cu pompa;

Ku = 1 - pentru ungere prin picurare;

Ku = 1,5 - pentru ungere periodica.

3.1.6

Coeficientul regimului de functionare Kf

Kf = 1 - pentru functionare intr-un schimb;

Kf = 1,25 - pentru functionare in doua schimburi;

Kf = 1,45 - pentru pentru functionare in trei schimburi.

3.2

Forta utila admisibila Fua, N

,

unde pa reprezinta presiunea admisibila a peliculei de lubrifiant (anexa A2).

3.3

Puterea utila admisibila Pua, kW

3.4

Numarul de randuri zr

Daca se considera ca fiecare rand preia aceeasi sarcina, numarul de randuri zr se determina cu relatia

3.5

Stabilirea variantei optime de lant

Variantele de lant avand zr >3 se elimina.

Dintre variantele de lant avand , se alege varianta cu pasul cel mai mic.

4.

DEFINITIVAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE

4.1

Distanta dintre axe preliminara Aprel, mm

Daca nu se impune din conditii constructive,

Aprel = (3050)p

4.2

Numarul de zale W


Tabelul 1 (continuare)

0

1

2

4.3

Lungimea lantului L, mm

L=Wp

4.4

Distanta dintre axe recalculata Arec, mm

Pentru asigurarea sagetii de montaj, distanta dintre axe recalculata se micsoreaza cu (0,002.0,004)Arec:

.

5.

FORTE IN TRANSMISIA PRIN LANT

5.1

Forta de intindere datorata greutatii proprii a lantului Fq, N

5.1.1

Coeficientul de pozitie a liniei centrelor rotilor fata de orizontala, la calculul fortei de intin-dere datorata greutatii proprii a lantului, Kp

Kp = 6 - la transmisii orizontale;

Kp = 4 - la inclinari de pana la 400;

Kp = 2 - la inclinari mai mari de 400;

Kp = 1 - la transmisii verticale.

5.1.2

Greutatea pe metru liniar de lant q, N/m

,

unde m reprezinta masa pe metru liniar de lant, in kg/m, data in STAS 5174 (notata cu G), iar g=9,81m/s2 acceleratia gravitationala.

5.2

Forta de intindere datorata fortelor centrifuge Fc, N

5.3

Forta din ramura pasiva a lantului F1, N

5.4

Forta utila Fu, N

5.5

Forta din ramura activa a lantului F2, N

5.6

Verificarea lantului la rupere

> ca =714

5.7

Forta care actioneaza asupra arborilor Q, N

,

unde

Kg = 1,15 pentru transmisiile orizontale;

Kg = 1,01 pentru transmisiile verticale.





Politica de confidentialitate




Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate