Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Electronica


Index » inginerie » Electronica
Problema electicitate


Problema electicitate




La o retea trifazata de 6 kV alimentata din statiile de transformare A si B, ale caror tensiuni sunt egale si coincid ca faza, sunt racordate mai multe locuri de consum. Lungimile portiunilor de retea, in km, sectiunile conductoarelor, in mm2, sarcinile, in kW si factorii lor de putere sunt indicate in schema retelei.

Sa se determine pierderea maxima de tensiune pentru regimul de functionare normal si pentru regimul de avarie al retelei. In regimul de avarie se presupune ca se scoate din functiune acea portiune din retea a carei iesire din functiune determina caderea maxima de tensiune intr-un punct oarecare al retelei;

fig




Calculam puterile reactive aferente fiecarui punct de control:

P

[kW]

cosφ

tgφ

Q

[kVAr]

fig

Calculam rezistentele si reactantele fiecarui tronson. Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul alaturat :

Tronson

l
[km]

s
[mmp]

r0
[Ω/km]

R
[Ω]

x0
[Ω/km]

X
[Ω]

Aa

ab

bc

Bc

ad

ce

fig

Conform enuntului UA=UB in aceste conditii vom considera in fiecare nod sarcina pe rand. Contributia fiecarei surse va fi dependenta de impedanta pana la nodul respectiv. Cum intre puntele AB avem conductor omogem pentru calculul momentelor vom utiliza distantele dela fiecare nod la capetele circuitului. In acest caz vom utiliza datele din figura 2 

Aplicam rationamentul pentru circulatia puterii active. Vom detalia calculul pentru nodul a Pentru celelalte noduri vom prezenta datele in tabelul de rezultate urmator :

3km*PAa=9km*PBa

PAa+PBa=100+40=140kW



Din prima ecuatie deducem PAa=3*PBa inlocuind in ecuatia doua obtinem: 4PBa=140

Rezolvand PBa=35 si deci PAa=3*35=105 kW

Nodul

Total putere in nod

Distanta de la nodul analizat la

Aportul la consumul nodului

sursa A
[km]

sursa B
[km]

sursei A
[kW]

sursei B
[kW]

a

b

c

Total

Rezulta din analiza efectuata ca nodul B este alimentat din ambele surse.

Vom face o analiza similara si pentru circulatia de putere reactiva :

Nodul

Total putere in nod

Distanta de la nodul analizat la

Aportul la consumul nodului

sursa A
[km]

sursa B
[km]

sursei A
[kVAr]

sursei B
[kVAr]

a

b

c

Total

Si in acest caz obtinem aceeasi concluzie : nodul b este alimentat din ambele surse

Calculam aportul celor doua surse la puterea bodului b :

PAb= 191,7-140=51,7 kW

PBb= 148,3-120=28.3 kW

QAb= 142,52-115,4=27,12 kVAr

QBb= 102,4-69,2=33,2 kVAr

Sectionam imaginar bodul b si obtinem doua tronsoane alimentate radial din statiile A si B. Aceste tronsoane vor avea in nodurile b aceeasi tensiune respectiv acceasi cadere de tensiune de la sursa la fiecare nod b

fig

Pentru calculul caderilor de tensiune vom utiliz relatia :

Pentru verificare calculamsi caderea de tensiune pe reteua alimentata din nodul B :

Se remarca obtinerea unor valor sensibil egale pentru caderile de tensiune.

Pentru regimul de avarie consideram indisponibil tronsonul  ab  In acest caz tronsonul Bb in lungime de 7 km va fi parcurs suplimentar fata de cazul precedent de puterea S=51.7+j27.12 kVA ceea ce va conduce in nodul b la o cadere de tensiune mai mare decat daca indisponibilizam tronsonul bc deoarece in acest caz tronsonul Ab de doar 5 km ar fi fost parcurs suplimentar de o putere mai mica S=28,3+j33,2 kVA

Vom utiliza datele din figura 5

fig

Pentru calcul vom utiliza caderea de tensiune determinata pentru nodul b inainte de retragerea din exploatare a tronsonului ab la care vom adauga caderea de tensiune provocata pe 7 km de puterea S=51.7+j27.12 kVA

Vom avea relatia :








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate