Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Electronica


Index » inginerie » Electronica
Elemente tehnologice privind constructia, intretinerea si exploatarea LEC


Elemente tehnologice privind constructia, intretinerea si exploatarea LEC




Elemente tehnologice privind constructia, intretinerea si exploatarea LEC




1.Scopul lucrarii

Lucrarea are ca scop insusirea de catre studenti a elementelor tehnologice privind constructia, intretinerea si exploatarea LEC.

2.Programul lucrarii

Lucrarea se va desfasura la Electrica S.A.Oradea si la Sucursala de Distributie a Energiei Electrice Oradea, Centrul de Exploatare si Mentenenta Stei.

Se vor studia elementele componente ale LES, respectiv, conductoarele, izolatia, ecranul si invelisul cablului.

Se vor exemplifica tipurile de cablu, conform clasificarii acestora, precum si sistemul de simbolizare cu litere. Studentii vor trebui sa recunoasca anumite tipuri de cablu care le sunt prezentate si totodata vor identifica un anumit tip de cablu dupa simbolul acestuia.

Se vor studia constructia si executia mansoanelor, a cutiilor de distributie subterane, a clemelor de lagatura si a cutiilor terminale.

Se va exemplifica modul de pozare a cablurilor, in exterior si in interior, modul de imbinare al cablulrilor, folosindu-se tehnologiile la rece, la cald si mixte, precum si refacerea izolatiei si legarea la pamant a ecranelor si benzilor metalice.

In atelierul de intretinere si reparatii se vor indentifica elementele constructive ale LEC si se vor executa operatii de mansonare si montare a cutiilor terminale.

3.Aplicatie

Studentii vor face un calcul al rezistentei izolatiei unui cablu electric de tip ACHPBI, cu sectiunea conductoarelor de 120mmp, la tensiunea de 20kVca si la 110kV.

Studentii vor masura cu ajutorul unui Ohmmetru, rezistenta ohmica intre cablul blanc si diferitele straturi de izolatie.

4.Interpretarea rezultatelor

-Studentii vor prezenta o lucrare scrisa , in 15 minute, cuprinzind clasificarea

cablurilor electrice in general si LEC

-Valoarea gasita pentru rezistenta izolatiei cablului, trebuie sa se incadreze in limitele impuse de normativele privind cablurile electrice LEC.

-In cazul in care se constata ca valoarea gasita nu se incadreaza in limitele admise, este permisa alegerea unui alt tip de cablu, la care se vor face aceleasi verificari.

Suport teoretic si aplicativ

Linii electrice subterane (LES) sunt folosite pentru transportul si distributia energiei electrice in orase, pe platforme industriale, in incintele intreprinderior , in centrale si statii electrice, etc. Fata de liniile electrice aeriene prezinta unele avantaje: siguranta marita in functionare, spatiu redus ocupat, evitarea pericolului de atingere directa a partilor sub tensiune, lipsa influentei factorilor poluanti si a celor atmosferici, neafectarea din punct de vedere estetic a zonelor parcurse.Au in schimb unele dezavantaje: cost mai ridicat, depistarea si repararea mai dificila a defectiunilor, necesitatea utilizarii unui personal cu o calificare superioara la montare.

Cablurile au urmatoarele componente: conductoarele, izolatia, ecranul, invelisul cablului.

CONDUCTOARELE cablurilor din cupru sau aluminiu, pot fi formate din unul ( conductoare unifilare) sau mai multe fire (conductoare multifilare).Formele cele mai obisnuite ale conductoarelor sunt rotunda si sector.

IZOLATIA conductoarelor este compusa din unul sau mai multe straturi de material izolant si constituie elemental cel mai important de care depinde fiabilitatea cablurilor.materialele obisnuite de izolatie sunt:hartia electroizplanta STAS 5649-69, policlorura de vinil, polietilena, polietilena reticulara, cauciucul, uleiul, gazele izolante.

ECRANUL este invelisul din hartie metalizata sau din banda metalica aplicat peste un conductor izolat sau peste un ansamblu de conductoare isolate , care la cablurile de energie are ca scop:

Crearea unei suprafete echipotentiale in jurul izolatiei si dirijarea in aceste fel a campului electric;

Reducerea efectelor inductoare ale campurilor electrostatice externe si interne;

Asigurare unei cai de trecere a curentilor capacitive sau a curentilor de defect la circuite homopolare

Asigurarea unei protectii in cazul perforarii cablurilor prin corpuri conductoare exterioare

INVELISUL CABLULUI are rolul de a realize o forma determinata a cablului si de a asigura protectia impotriva degradarilor exterioare.Se compune din: materialul de umplutura, mantaua de etansare, armature, mantaua exterioara.

Cablurile de energie se clasifica astfel:

Dupa felul izolatiei de baza

  • Cabluri cu izolatie de hartie impregnate, in manta de plumb;
  • Cabluri cu izolatie de PVC , in manta de plumb
  • Cabluri cu izolatie si manta de PVC;
  • Cabluri cu izolatie de polietirena termoplastica si manta de PVC;
  • Cabluri cu racire artificiala cu circulatie de ulei sau apa;
  • Cabluri cu presiune interioara sau exterioara de gaz;

Dupa numarul de conductoare : cabluri monopolare (cu un singur conductor) si multipolare (cu mai multe conductoare)

Din punct de vedere al materialului conductoarelor:cu conductoare de cupru si cu conductoare de aluminiu.

Mansoanele sunt elemente componente ale liniilor subterane folosite in vederea efectuarii operatiilor de conexiunea cablurior intre ele,jonctiuni ale acestora la barele statiilor si liniilor aeriene sau petrnu executarea derivatiilor.

Sunt mansoane de legatura si mansoane de derivatie.

Mansonul de fonta constituiind armatura exterioara este detinut sa protejeze mecanic si impotriva coroziunii locul de innadire, mansonul de plumb montat in interiorul moansonului de fonta realizeaza continuitatea mantalei de plumb sau aluminiu a cablurilor innadite si etanseaza cablul impotriva patrunderii umezelii la conductoare si impotriva pierderii uleiului din izolatie.

Cutii de distributie subterane se folosesc in retele electrice de distributie subterane de joasa tensiune pentru cabluri cu tensiune pana la 240 mm2 si se echipeaza cu aparataj electric pentru curenti de pana la 400A. Cutiile de distributie subterane sunt protejate printr-un capac de rezistenta mecanica din fonta turnata si un capac de entansare din tabla.Suprafata capacului de rezistenta trebuie sa permita acoperirea cu un strat de asphalt de minim 2 cm.

Cleme de legatura se folosesc pentru imbinarea prin lipire a conductoarelor de cupru si de aluminiu ale cablurilor subterane.

Cutiile terminale asigura protectia cablurilor impotriva patrunderii umezelii si a substanteleor cu actiune nociva si prin ele se face legatura cu instalatiile din statiile electrice sau cu liniile aeriene.

Pentru joasa si medie tensiune se pot folosi atat cutii terminale de tip classic, cat si capete terminale de tip uscat, fara cutii terminale si fara masa izolanta.

1.Probleme generale.

Pentru dezvoltarea retelelor electrice in ultimii ani este caracteristica cresterii ponderii liniilor electrice in cablu (LEC), in special in zonele urbane dens populate.

Avantajele LEC : siguranta in functionare, lipsa influentei factorilor atmosferici, spatiu ocupat mai redus, evitarea pericolului de atingere directa, aspectul estetic, au determinat cresterea numarului de LEC.

Dezavantajul principal al LEC : costul ridicat in comparatie cu cel al LEA tinde sa se micsoreze prin dezvoltarea tehnologiei de fabricatie si a capacitatii de transport a acestora.

Pozarea cablurilor, executarea lucrarilor de innadire sunt lucrari ce trebuiesc executate cu multa constiinciozitate, deoarece este dificila verificarea calitatii executiei si practic imposibil de descoperit defectele de montare.

2. Elementele constructive ale LEC.

Principalele elemente constructive ale LEC sunt: conductoarele, izolatia, ecranarea, mantaua de protectie.

-Conductoarele sunt din cupru sau aluminiu infuniate in mai multe straturi. Dupa forma lor se deosebesc conductoare cu sectiunea circulara, ovala, sub forma de sector



sau tubulara. Conductoarele cablurilor cu sectiuni mari sunt multifilare rasucite, dand

cablului flexibilitatea necesara.

-Izolatia de baza se realizeaza cu : hartie impregnata, cauciuc natural sau sintetic,

materiale plastice, etc.

-Ecranarea se utilizeaza in general la cabluri pentru tensiuni peste 6 kV pentru a limita solicitarile electrice determinate de neuniformitatea campului electric. Are de asemenea avantajul imbunatatirii racirii cablului si a micsorarii grosimii izolatiei.

-Mantaua de protectie se executa din plumb, aluminiu sau mase plastice pentru

protectia izolatiei cablului impotriva actiunii umezelii, diferitilor acizi si a deteriorarilor mecanice. La exterior cablul are invelisul de protectie din benzi sau sarme de otel si infasurari din iuta impregnata.

2.1. Clasificarea si simbolizarea cablurilor.

Dupa numarul de conductoare aflate in aceeasi manta pot fi cabluri cu unu, doua, trei sau patru conductoare. Cele mai utilizate sunt cablurile trifazate cu trei conductoare, fig.2.1.

Dupa izolatia de baza, pot fi cabluri cu izolatie de hartie, cauciuc sau mase plastice. Diversele tipuri de cabluri se deosebesc dupa un sistem de simbolizare in care literele au urmatoarea semnificatie:

Fig.2. 1. Sectiunea printr-un cablu:

1-izolatia de faza; 2-iuta gudronata;3-iuta impregnata; 4-benzi de otel;

5-hartie impregnata; 6-camasa de plumb; 7-conductor.

H - izolatie de hartie

Y - izolatie de material plastic

P - manta de plumb

B - blindat cu armatura din benzi de otel

E - ecranat

F - rezistenta marita la propagarea flacarii

Prima litera C - indica conductor de cupru, iar AC - conductor de aluminiu.

Aceste litere se aseaza la inceputul simbolizarii , dupa care urmeaza litera care indica izolatia, urmata de cea care indica felul mantalei ( P -plumb, Y -material plastic, A -

aluminiu), apoi litera care indica existenta armaturii metalice si la urma felul invelisului protector.

Exemplu : ACHPBI - cablu cu conductoare din aluminiu (AC), cu izolatie de

hartie (H), cu manta de plumb (P), cu armatura metalica de otel (B) si cu invelis de

protectie din iuta (I).

Cablu torsadat pentru linii electrice de medie tensiune Simbol: TA2X(FL)2Y

TA2X(FL)2Y

Constructie
1 - conductor de aluminiu multifilar, rotund, compactizat, clasa 2   conform SR EN 60228
2 - ecran semiconductor extrudat
3 - izolatie XLPE conform SR CEI 60502-2
4 - ecran semiconductor extrudat
5 - banda semiconductoare cu blocare la apa
6 - banda de aluminiu, grosime 0,185 mm, cu copolimer, aderenta  la mantaua de PE
7 - manta de PE medie densitate, rezistenta la intemperii

2.2.Mansoane si cutii terminale.

Mansoanele sunt cutii metalice (in ultimul timp se fac si din cauciuc), inchise ermetic, cu rol de a proteja de a proteja cablurile impotriva umezelii in punctele de innadire, de derivare si de capat.

Ele trebuie sa aiba aceeasi rigiditate dielectrica ca si cablurile si sa fie instalate

incat sa elimine orice posibilitate de patrundere a umezelii in cablu.

2.2.1. Mansoanele de legatura, se construiesc din fonta si sunt constituite din doua piese care se asambleaza cu suruburi, fig.2.2.Mansonul din fonta protejeaza innadirea din punct de vedere mecanic si anticoroziv. Capetele cablului se introduc prin partile laterale si masa izolanta se toarna prin deschiderea situata la partea superioara.b1 b2

Fig. 2.2 Mansoane de legatura

b1-manson de plumb; b2-sectiune manson de legatura;

1 - manson de fontal 2 - cablu trifazic fara banda de otel;

3 - manson de plumb; 4 - masa galbena; 5 - masa neagra;

6 - izolatie din benzi de hartie; 7 - conductor monofazic izolat

2.2.2. Mansoanele de derivatie, se utilizeaza numai la cablurile de joasa tensiune.

Acesta se deosebeste de mansonul de legatura prin aceea ca, intr-o parte laterala are o

prelungire prin care iese cablul de derivatie ,fig.2.3.

Fig. 2.3. Manson de derivatie

1 - partea inferioara; 2 - partea superioara;

3 - capacul; 4 - bratari pentru prinderea cablului

5 - suruburi de legare la pamant.

2.2.3. Cutiile terminale se prevad la capetele cablurilor, permitand conectarea

acestora la aparate, masini, tablouri de distributie. Se confectioneaza din fonta, tabla sau plumb si sunt pentru interior sau exterior, fig.2.4.

Fig 2.4. Cutie terminala

a - din plumb, de interior pentru cabluri de 6 si 15 kV;

1 - banda de otel; 2 - bandaje de sarma; 3 - priza de legare la pamant;

4 - manta de plumb; 5 - izolatie de centura; 6 - legatura de sfoara; 7 - banda lacuita;

8 - banda izolata; 9 - sfoara impregnata;

b - din fonta cenusie, trifazata de exterior pentru cabluri de 6-20 kV;

1 - corpul din fonta; 2 - palnie de etansare; 3 - flansa pentru fixarea izolatoarelorl

4 - izolatoare de portelan; 5 - capacul izolatorului; 6 - surub de legare la pamant.

1. Pozarea cablurilor.

Din punct de vedere al locului de instalare, retelele in cablu se clasifica in :

a) Retele exterioare (pozate in afara cladirilor) :

-subterane : ingropate in sant pe pat de nisip, in blocuri de cabluri sau tuburi de protectie, in canale sau tuneluri;

-aeriene : pe estacade sau poduri suspendate, pe constructii suspendate pe cabluri de otel;

-cazuri speciale : traversari de ape, galerii inundate, terenuri sau zone corozive sau cu pericol de incendiu sau explozie

b) Retele interioare (pozate in cladiri)

-in situatii normale : pe pereti, pe grinzi, sub plansee, in subsoluri tehnologice, in canale si tunele, in poduri de cable, in tuburi de protectie.

-in cazuri speciale : pe utilaje, in medii cu temperaturi ridicate, in medii cu pericol de incendiu sau explozie.

3.1. Pozarea cablurilor direct in pamant.

Este o solutie simpla, cu cheltuieli de investitii mici, dar comporta importante lucrari de pamant si desfacere repetata a pavajelor. Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele operatii : recunoasterea traseului, executarea traversarilor, executarea santurilor, desfacerea si asezarea cablurilor, tragerea cablurilor in traversari, executarea profilului, astuparea santului si refacerea pavajului.

3.1.1.Recunoasterea traseului. Traseele sunt situate, de regula, in orase, de-a lungul strazilor, pe trotuare, parcuri, piete, in incinta intreprinderilor industriale, in cartiere noi de locuinte, de-a lungul soselelor si cailor ferate.

Inaintea operatiilor urmatoare se procedeaza de catre constructor, la cererea proiectantului, recunoasterea traseului, executandu-se in acest scop sondaje si precizandu-se masurile necesare pentru protejarea cablului sau a celorlalte instalatii existente in timpul pozarii.



3.1.2. Executarea traversarilor. Acesta operatie este necesara cand traseul intersecteaza strazi si piete din orase sau drumuri, sosele si cai ferate in afara localitatilor. In acest caz cablurile, se monteaza in tuburi de beton, bazalt, otel sau PVC, fig.2.5.

Fig. 2.5. Sectiune transversala printr-o traversare

1 - placa de beton; 2 - tuburi; 3 - beton pentru fixarea tuburilor.

In cazul executarii de traversari de drumuri, cai ferate si sosele din afara localitatilor si chiar orase, insa aflate in zone fara instalatii subterane se foloseste metoda forajului. In acest caz se utilizeaza fie o foreza -burghiu manuala, fie un dispozitiv de forare pneumatic.

3.1.3. Executarea santurilor cuprinde urmatoarele etape :

-trasarea santului, desfacerea pavajului, executarea santului.

Trasarea santului consta in stabilirea axei santului si marcarea marginilor sapaturii cu tarusi, intre care se intinde o sfoara care delimiteaza conturul santului.

Desfacerea pavajului se executa in masura posibilitatilor, cu ajutorul motocompresoarelor si a ciocanelor pneumatice. Desfacerea se face exact in lungul

liniilor care marcheaza laturile santurilor.

Saparea santurilor. Dimensiunile si forma santurilor corespund profilurilor date in

proiectul lucrarii. Saparea se face manual sau mecanizat. Pamantul scos din sapatura se depune spre strada la cel putin 0,5 m de marginea santului. Pentru ca pamantul sa nu se imprastie se folosesc pe toata lungimea santului sprijiniri speciale din panouri din otel -cornier si elemente metalice, fig.2.6.

Fig.2.6. Depozitarea pamantului din sapatura

1 - pamant din sapatura; 3 - gard de sprijinire.

Santurile cu adancimi mai mari de 1 m sau in terenuri slabe se sprijina cu dulapi metalici prefabricati refolosibili, scanduri groase din lemn de brad. Iarna, cand pamantul este inghetat se iau masuri de dezghetare cu gratare de carbuni incinsi (cocsiere), conducte cu apa calda, radianti alimentati cu gaz metan, etc.

3.1.4.Desfasurarea si pozarea cablurilor

Aceste operatii se executa concomitent, necesitand unele verificari prealabile. Se inspecteaza traseul de pozare, acordand o atentie deosebita verificarii traversarilor. Tamburele cu cabluri care urmeaza sa fie desfasurate si pozate trebuie sa se afle in punctele de unde incepe desfasurarea.

Inainte de pozare se verifica izolatia folosind inductorul.

3.1.5.Tragerea cablurilor la traversari. Pentru a realiza aceasta operatie sunt necesari ciorapi de cablu, fig.2.7, care se monteaza in capatul cablului ce trebuie tras prin traversare. Se leaga apoi o franghie de canepa sau un cablu de otel care se trece prin tubul prin care urmeaza sa se traga cablul. Se trage pana capatul iese din tub, dupa care se demonteaza ciorapul de cablu.

3.1.6.Executarea profilului.

Dupa asezarea cablului in pozitia indicata in proiect se marcheaza cu etichete de indentificare la capete si din 10 in 10 m. Executarea profilului se face astfel :

- se aseaza peste cablu un strat de 10 cm de nisip cernut;

- se ridica cablul deasupra acestui strat;

- se aseaza deasupra cablului un nou strat de nisip de protectie de 10 cm, pentru mentinerea cablului in echilibru elastic;

- se aseaza un strat de caramizi de protectie. Pentru o protectie suplimentara se vor folosi placi de beton armat, calote ceramice, placi de PVC, etc.

Fig. 2.7 Introducerea cablurilor in cladiri si in tuburi

1 - cabluri; 2 - tub de protectie; 3 - iuta imbibata cu masa neagra;

4 - caseta din caramida; 5 - masa neagra; 6 - cablu de otel;

7 - ciorap de tragere; 8 - palnie (folosita numai pe timpul tragerii).

3.1.7.Astuparea santurilor si refacerea pavajelor

Astuparea se face cu straturi succesive de cate 20 cm, udate si batute cu maiul, pentru a evita tasari ulterioare ce duc la repetate refaceri ale pavajelor. Operatia se poate face si mecanizat cu tractoare cu lama buldozer, pe trasee libere. Dupa terminarea completa a lucrarilor de pozare si astupare se refac pavajele.

3.2.Pozarea cablurilor pe timp friguros.

Pozarea cablurilor nu este permisa daca temperatura mediului si a cablului a scazut in ultimile 24 ore dinaintea pozarii cu urmatoarele limite :

00C - pentru cabluri cu izolatia de hartie pentru tensiuni pana la 10 kV;

40C - pentru cabluri cu izolatie si manta din PVC;

-70C - pentru cabluri armate cu izolatie de cauciuc;

-200C - pentru cabluri cu manta de plumb fara invelis de protectie.

Cand este necesara pozarea la temperaturi mai scazute cablurile se incalzesc.

Durata incalzirii depinde de temperatura incaperii si se indica in tab.1.

Temperatura incaperii    + 5.....+ 10 + 10.....+ 25 + 25....+ 40

Durata incalzirii     3 zile 1 - 1,5 zile 18 ore

4.Tehnologia executarii mansoanelor si a cutiilor terminale

4.1. Mansoanele se executa in urmatoarea succesiune a operatiilor tehnologice :

pregatirea locului de montaj, desfacerea capetelor cablului, imbinarea conductoarelor,

refacerea izolatiei, montarea mansonului interior, montarea mansonului exterior de protectie.

a)Pregatirea locului de montaj. Daca mansoanele se executa in groapa se verifica pozitia si dimensiunile gropii. Ea trebuie sa permita asezarea corecta a mansonului fata de traseul cablului, fig.2.8 si sa asigure mansonului spatiul necesar miscarii libere pentru executarea operatiilor de izolare a imbinarii. Daca lucrarea se executa in exterior pe timp de ploaie sau locuri cu praf se lucreaza in cort, incalzit la nevoie pana la temperaturi de + 150C.

Fig. 2.8. Dimensiunile si forma gropii pentru manson si pozitia capetelor de cablu

a - portiunea de suprapunere depinzand de tensiune si tipul cablului (la 1KV - 0,5m)

b - portiunea dreapta necesara executiei mansonului

c - deplasarea fata de ax pentru a evita solicitarea mansonului la eventualele

eforturi de tractiune in cablu si pentru rezerva necesara refacerii mansonului

la o eventuala defectare

b)Desfacerea capetelor cablurilor.

Operatiile care se executa la desfacerea capetelor de cablu depinde de tipul si constructia acestuia si constau in indepartarea succesiva a strsturilor exterioare de protectie, taierea si indepartarea camasii de plumb a izolatiei de centura si a celei de faza.

In fig.2.9 este prezentata desfacerea tip a capetelor de cablu cu trei faze, cu o manta de plumb si izolatie de centura.

Lungimea desfacerii capetelor se determina cu relatia : l = k+a+i+c, unde : l - este lungimea pe care se desfac capetele de cablu (jumatate din lungimea interioara a mansonului) ; k -este lungimea pe care se pastreaza benzile metalice de protectie; a -

lungimea mantalei de plumb sau aluminiu care se pastreaza pe capetele de cablu desfacute; i - lungimea izolatiei de faza pastrata pe conductoare; c- lungimea pe care se inlatura izolatia de faza in vederea innadirii conductoarelor.

Se mai poate scrie I = x + m , unde x - lungimea partii incovoiate a conductoarelor de faza ; m- lungimea pe care izolatia de adaos se suprapune peste izolatia de faza pastrata.

Fig. 2.9 Desfacerea invelisului cablului si conductoarelor

a - desfacerea capetelor de cabli

b - desfacerea mantalei de plumb;

c - fasonarea fazelor

c) Imbinarea conductoarelor se poate grupa in trei categorii :

- mecanice (cu suruburi sau prin presare la rece);

- termice (lipire sau sudare);

- mixte.

Cel mai frecvent se utilizeata imbinarea termica. Dintre procedeele aplicate la noi, mai avantajoase din punct de vedere al tehnologiei, al posibilitatilor de realizare pe santier si a calitatii imbinarii este innadirea conductoarelor (de aluminiu) prin lipire si

metalizare,fig.2.10.

d)Refacerea izolatiei se executa numai la cabluri cu tensiuni mai mari de 1 kv. In tara la noi la cablurile din PVC de 10-15 kv se folosesc pentru refacerea izolatiei benzi izolante adezive din folii subtiri si elastice de poliestirena tip Jl peste care se infasoara



un strat de banda adeziva de cauciuc ADEBAND-TC. In ultimul timp au capatat o larga raspandire mansoanele cu rasini epoxidice. Acestea se realizeaza fie prin turnarea rasinii in jurul imbinarii intr-o forma prin injectare sub presiune sau prin realizarea unei izolatii stratificate din rasina si tesatura.

e)Montarea mansonului interior . Acest manson se monteaza intre extremitatile mantalei de la cele doua capete ce s-au imbinat. Se lipesc cu aliaj Lp 37 intai in lung,

apoi capetele cu camasile de plumb ale cablurilor. Apoi se umple cu masa izolanta galbena.

f)Legarea la pamant a ecranelor si benzilor metalice. Invelisurile metalice ale cablurilor, partile metalice ale mansoanelor de innadire, precum si corpurile metalice

ale cutiilor terminale se leaga la pamant pentru a asigura protectia personalului si a mantalei in cazul strapungerii izolatiei cablurilor aflate la pamant. Legaturile la pamant se realizeaza cu conductoare flexibile de cupru cositorite.

Fig. 2.10. Imbinarea conductelor de aluminiu prin lipire cu metalizare

a - taierea conductelor in trepte; b - metalizarea prin metoda fir cu fir;

c - protejarea izolatiei pentru metalizare

1 - strat de metalizare; 2 - conductor neizolat; 3 - snur de azbest; 4 - banda lacuita;

5 - conductor neizolat; 6 - vergea de Zm+Sm;

d - protectia izolatiei la turnarea aliajului;

1 - conductor izolat; 2 - banda uleiata; 3 - snur de azbest;

4 - forma de turnare (clema); 5 - inel de etansare.

g)Montarea mansonului exterior de protectie.

- se aseaza partea inferioara de fonta a mansonului pe un pat de caramizi;

- se monteaza partea superioara, aplicand intre cele doua parti o garnitura din sfera impregnata, dupa care se strang suruburile de innadire;

- se toarna masa izolanta neagra bituminoasa, topita la 1150C;

- inainte de racirea completa se strang din nou toate suruburile, se aseaza garnitura de iuta impregnata a capacului si se monteaza capacul;

- mansonul se acopera cu un strat de nisip de 10-15 cm si peste acesta un rand de caramizi pentru protectie;

4.2.Tehnologia de montaj a cutiilor terminale.

Elementele constructive ale cutiilor terminale de cablu sunt :

- un izolator prefabricat cu armaturile sale si un element de repartizare a

potentialului si pentru etansarea cablului.

Cutiile terminale se executa dupa urmatoarea succesiune a operatiilor tehnologice: desfacerea capetelor de cablu, montarea conductoarelor de legare la pamant, etansarea punctului de ramificatie, montarea papucilor, protejarea izolatiei conductoarelor.

Executarea acestor operatii difera dupa tipul cutiei terminale. Cele mai uzuale cutii terminale pentru cabluri de forta sunt : cutia cilindrica din fonta de 1 kv; cutia tronconica din tabla de plumb de 1 kv; cutia tronconica din tabla de plumb pentru 6-20 kv; cutia monofazata de interior pentru cabluri de 20-35 kv. Pentru legarea capetelor conductoarelor la bornele aparatelor se folosesc papuci de cablu, fig.2.10'.

    Fig. 2.10' Papuci de cablu

a - din alama sau cupru turnati pentru conductoare din cupru;

b - din alama sau cupru presati pentru conductoare din cupru;

c - din aluminiu pentru conductoare din aluminium

4.2.1.Montarea cutiilor terminale de interior.

In functie de instalatia ce urmeaza a o deservi, se alege locul de fixare a cutiei terminale, astfel incat sa ofere conditii convenabile de montare si raze de curbura cat mai mari. La cablurile cu izolatie de hartie, dupa pregatirea capetelor de cablu, se indeparteaza invelisurile protectoare si izolante, se verifica izolatia cablului cu inductorul si se monteaza cutia terminala, fixandu-se si etansandu-se la baza. Se fasoneaza conductoarele astfel incat acestea sa se situeze pe axele bornelor la care se vor racorda. Se monteaza papucii de cablu prin una din metodele cunoscute : lipiri cu

metalizare in trepte sau fir cu fir, sudare sau presare hidraulica. Se aplica pe conductoare straturile de protectie si etansare prevazute de instructiuni, se fixeaza cutia si se toarna masa izolanta. Se leaga la pamant carcasa metalica.

Pentru cablurile cu izolatie si manta din PVC, executia este simplificata. Camasa exterioara de protectie anticoroziva (fig.2.11) din PVC se pastreaza pe toata lungimea traseului din interior pana la intrarea in cutia terminala. Pentru montarea cutiei se taie si se inlatura camasa exterioara de protectie 1, benzile metalice de protectie 2 si camasa exterioara din PVC 3.Dupa fasonarea conductoarelor si montarea papucilor, izolatia conductoarelor se intareste cu un strat de banda adeziva izolanta pe toata lungimea.

Fig. 2.11. Desfacerea cablului pentru executarea cutiei terminale

1 - camasa exterioara din PVC; 2 - benzi metalice de protectie;

3 - camasa interioara din PVC; 4 - legarea la pamant a ecranelor;

5 - benzi de ecranare din cupru.

4.2.2.Montarea cutiilor terminale de exterior.

Cutiile terminale de exterior de 1,6,20 kv se monteaza pe stalpul LEA, fig.2.12. Montarea cutiilor terminale de exterior de 1 kv necesita urmatoarele operatii :

-se stabileste lungimea capatului de cablu in asa fel incat acesta sa poata fi racordat la LEA;

-pe o portiune a capatului de cablu se desface stratul de iuta exterior si se vopseste cablul cu un strat anticoroziv.

-se matiseaza cablul in locul de patrundere in cutia terminala;

-se inlatura toate invelisurile pana la mantaua de plumb;

-portiunea de cablu incepand de la baza stalpului si pana la inaltimea de cca 3 m se protejeaza cu o teava de otel;

-de mantaua de plumb se lipeste conductorul de legare la pamant;

-se controleaza curbura conductorului, se monteaza capacul;

-cutia se umple cu masa izolanta, turnata prin orificiul de la partea superioara.

Fig. 2.12. Cutie terminala de exterior de 1 kV, montata pe stalp

Bibliografie :

Eremia,M. Dumitriu,C, sa - Transportul si distributia energiei electrice, Indrumar de laborator, format electronic

Rucareanu,C. sa,- Linii electrice aeriene si subterane, Ed.Tehnica Bucuresti, 1989

PE 116. Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice.

Horvath, T. s.a. Incercarea izolatiei electrice. Editura Tehnica, Bucuresti, 1982.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate