Principalele defecte ale lemnului

Defectul

Definitie

Defecte de forma

Curbura intr-un singur plan, simpla

O singura deviere curba a axei longitudinale a lemnului rotund (fig. 6.4 a)

Insabirea

Curbura intr-un singur plan, simpla, localizata la capatul gros al lemnului rotund, provenit de la cioata (fig. 6.4 b)

Curbura intr-un singur plan, multipla

Devierea curba multipla a axei longitudinale a lemnului intr-un singur plan (fig. 6.4 c)

Curbura in planuri diferite

Devierea curba a axei longitudinale a lemnului in planuri diferite (fig. 6.4 d)

Conicitatea

Descresterea semnificativa a diametrului trunchiului de la baza spre varf. Se manifesta mai frecvent la foioase (fig. 64 e)

Ovalitatea

Variatia diametrului trunchiului in sectiune transversala (fig. 6.4 f)

Canelura

Valuri existente pe circumferinta trunchiului care dau un contur sinuos sectiunii transversale (fig. 6.4 g)

Infurcirea

Despartirea trunchiului in doua ramificatii principale care pornesc din acelasi loc

Scobitura

Adancitura longitudinala care apare de obicei sub locul de patrundere in trunchi a unei ramuri mari.

Fig. 6.4. Defectele de forma ale lemnului

Tabelul 6.5. (continuare)

Defectul

Definitie

Defecte de structura

Excentricitatea

Deplasarea laterala a maduvei fata de centrul sectiunii transversale a trunchiului ca urmare a expunerii inegale la soare (fig. 6.5 a)

Fibra inclinata

Devierea intr-un singur plan a fibrelor lemnului in raport cu axa longitudinala a trunchiului (fig. 6.5 b)

Fibra incalcita

Deviere neregulata a fibrelor lemnului

(fig. 6.5 c)

Fibra ondulata

Devierea relativ regulata a fibrelor lemnului dupa linii ondulate. In cazul in care devierea fibrelor lemnului este accentuata, fibra ondulata este denumita fibra creata (fig. 6.5 d)

Fibra rasucita

Deviere elicoidala a fibrelor in jurul axei lemnului rotund, fibrele mentinandu-si distanta dintre ele. Devierea poate fi de la dreapta spre stanga sau de la stanga spre dreapta si apare pe piesele debitate ca fibra inclinata. (fig. 6.5 e)

Excrescenta

Umflaturi de diverse forme ale lemnului rotund. Se caracterizeaza printr-o structura neregulata, care uneori cuprinde in interior sau la suprafata noduri mici izolate sau in cuiburi provenind de la muguri dorminzi. (fig. 6.5 f)

Bucla

Devierea fibrelor si inelelor anuale in jurul nodurilor sau a ranilor cicatrizate

Lunura

Inelele anuale in cuprinsul duramenului avand culoarea si proprietatile alburnului (fig. 6.5 g)

Inimi concrescute

Provin din cresterea impreuna a doua sau mai multe tulpini (fig. 6.5 h)

Neregularitatea inelelor anuale

Consta in latimea diferita a unui inel anual, a uneia sau mai multor grupe de inele anuale, comparate cu latimea medie a inelelor de pe sectiunea transversala a unei piese. (fig. 6.5 i)

Coaja infundata

Fragmente din coaja arborelui inglobate total sau partial in masa lemnului

Fig. 6.5. Defectele de structura ale lemnului

Tabelul 6.5. (continuare)

Defectul

Definitie

Ondularea normala a contururilor inelelor anuale

Apare ca ondulatii echidistante ale contururilor inelelor anuale, ce nu afecteaza in general rezistenta mecanica a lemnului.

Punga de rasina

Cavitate intre inelele anuale umpluta cu rasina

Nod

Parte din ramura, inglobata in masa lemnului

Nod concrescut

Nod ale carui inele anuale adera la lemnul inconjurator pe cel putin 3/4 din perimetrul sau (fig. 6.6 a)

Nod partial concrescut

Nod ale carui inele anuale adera la lemnul inconjurator pe o lungime cuprinsa intre 1/4 si ¾ din perimetrul sau (fig. 6.6 b)

Nod cazator

Nod ale carui inele anuale nu adera la lemnul inconjurator decat pe cel mult 1/4 din perimetrul sau (fig. 6.6 c)

Nod sanatos

Nod care nu prezinta semne de alterare sau putrezire

Nod normal colorat

Nod sanatos avand culoarea apropiata de cea a lemnului inconjurator (fig. 6.6 d)

Nod de culoare inchisa

Nod sanatos, de culoare mai inchisa decat lemnul inconjurator (fig. 6.6 e)

Nod vicios

Nod putrezit pe cel mult 1/3 din suprafata sectiunii (fig. 6.6 f)

Nod putred

Nod putrezit pe mai mult de 1/3 din suprafata sectiunii (fig. 6.6 g)

Crapaturi

Discontinuitati in masa lemnului rezultate prin separarea elementelor anatomice ale lemnului

Crapaturi de inima

Crapatura radiala a duramenului pornind din inima, avand o intindere mare (fig. 6.7 a)

Crapatura de ger (gelivura)

Crapatura datorita gerului avand directia radiala si in lungul trunchiului. Poate fi deschisa sau inchisa si prezinta in general pe marginile exterioare umflaturi de forma unei creste, precum si ovalizarea zonala a sectiunii trunchiului datorita inelelor anuale de acoperire a crapaturii (fig. 6.7 b)

Fig. 6.6. Noduri

Fig. 6.7. Crapaturi

Tabelul 6.5. (continuare)

Defect

Definitie

Crapatura inelara

(rulura)

Crapatura orientata dupa inelul anual (fig. 6.7c)

Coloratii anormale si alteratii provocate de ciuperci

Duramen fals

Coloratii anormale ale zonei centrale a trunchiului, deosebite de culoarea normala a lemnului, ce apare la speciile care in mod normal nu formeaza duramen. Nu modifica in mod sensibil rezistenta lemnului.

Inima rosie a fagului

Coloratie de la rosu deschis la rosu-brun, uneori cu nuante violacee sau cenusie-negricioasa, cu contur neregulat, fara a urmari inelul anual. Zona colorata este formata din portiuni uniform sau neuniform colorate, variate, ca nuanta, delimitate prin linii colorate mai inchis.

Inima rosiatica a stejarului

Coloratie rosiatica-bruna a duramenului. Lemnul isi pastreaza consistenta sa dura, prezentand uneori un anumit stadiu de alterare.

Oxidarea foioaselor

Coloratie rosiatica-fumurie fara a diminua rezistenta lemnului si fara putrezirea lui.

Roseata rasinoaselor

Coloratie in diverse nuante de roz, roz-galbui, rosiatic, rosu pana la rosu-brun, care apare sub forma de pete sau fasii, fara a diminua rezistenta lemnului si fara putrezirea lui.

Albastreala

Coloratie albastruie cu nuante cenusii sau verzui. Este frecventa la rasinoase si mai rar la foioase.

Mucegai

Miceliu si spori de ciuperci pe suprafata cherestelei, de diferite culori, dupa specia lemnului si a sporilor de ciuperci

Putregai

Schimbare profunda a culorii, structurii, consistentei si proprietatilor fizice si mecanice ale lemnului, provocata de atacul ciupercilor xilofage.

In stadiul avansat al putregaiului, lemnul devine sfaramicios

Defecte cauzate de insecte

Gauri si galerii

Excavatii in lemn datorate actiunii diverselor insecte si a altor vatamatori animali. Din punct de vedere al diametrului pe care il prezinta, gaurile si galeriile se impart in:

mici, cu diametrul pana la 1 mm (fig. 6.8 a)

mijlocii, cu diametrul de 1-3 mm

mari, cu diametrul de peste 3 mm (fig. 6.8 b)