COORDONAREA MODULARA IN CONSTRUCTII

COORDONAREA MODULARA IN CONSTRUCTII

ELEMENTE DE COORDONARE MODULARA IN CONSTRUCTII .

Coordonarea modulara reprezinta o metoda de stabilire a dimensiunilor unei constructii si a elementelor ei componente si se bazeaza pe :

- moduli de baza si moduli derivati ca unitati pentru dimensiuni

- dimensiuni modulare ;

La noi in tara precum si in alte tari,valoarea modulului de baza (M) s-a stabilit la 1o cm.

Modulii derivati ai modulului de baza sunt

- moduli mariti (multimodulii) ale caror valori sunt multiplii intregi ai modulului de baza si avem : 3M ; 6M ; 12M ; 15M ; 30M ; 60M;

- moduli micsorati (submodulii) , ale caror valori sunt fractiuni ale modulului de baza , respectiv

Dimensiunile modulare de coordonare sunt multiplii intregi ai modulului de baza sau ai modulilor derivati.

Dimensiunile modulare de coordonare pot fi

- dimensiuni principale, ca: dimensiuni de travei, deschideri, inaltimi de niveluri etc;

- dimensiuni secundare ca: latimi ale panourilor sau fisiilor de planseu, dimensiuni ale golurilor de usi si ferestre;

- dimensiuni de coordonare de detaliu ca : dimensiuni de sectiuni, de geometrie a inbinarilor

Pentru stabilirea dimensiunilor in plan si pe verticala ale cladirilor de locuit se recomanda modulul derivat 3M = 30 cm.

Ca urmare deschiderile, traveile si inaltimile nivelurilor curente vor fi multiplu de 30 cm.

Exista prevederi speciale pentru anumite tipuri de categorii de elemente de constructie pentru care se folosesc si alti moduli derivati generati de dimensiunile de fabricatie a materialelor sau prefabricatelor si de modul de asamblare a acestora.

La cladirile de locuit unicat, executate din zidarie si plansee monolite din beton armat se admit si alti moduli derivati pentru stabilirea dimensiunilor in plan si pe verticala (1M = 10 cm, 2M = 20 cm), sau se realizeaza modularea in functie de dimensiunile modulare ale materialelor folosite .

Laturile sectiunilor stalpilor si grinzilor de beton armat vor fi multiplu de 5 cm.

Grosimile placilor de beton armat vor fi multiplu de 1 cm

Gradatia de variatie a grosimii pardoselilor este de 1 mm.

Gradatia de variatie a inaltimii treptelor la scari afi de 1 mm

Valorile dimensiunilor de baza ale golurilor de usi si ferestre sunt urmatoarele

a. Pentru golurile de ferestre

- orizontale ( L ) multiplu de 3M ( 30 cm ) , incepand de la 60 cm ;

- verticale ( H ) multiplu de 3M ( 30 cm ) ,incepand de la 60 cm ;

b. Pentru goluri de usi

- orizontale (L) multiplu de 1M (10 cm), intre limitele 60-100 cm si multiplu de 3M (30 cm), incepand de la 120 cm

- verticale ( H ) multiplu de 3M (30 cm), incepand de la 210 cm ;

Pentru incaperile auxiliare, spatii tehnice, cu circulatie redusa, se admite si inaltimea H = 190 cm .

2. TRASAREA AXELOR MODULARE LA CLADIRI CU DIFERITE STRUCTURI DE REZISTENTA

Pe plansele de executie se reprezinta numai axele modulare orizontale ce precizeaza pozitia elementelor structurale verticale, care se noteaza cu cifre

(1,2,3, . . ) pe o directie , (de preferinta pe directia longitudinala) si cu litere

(obisnuit majuscule    A ; B . ) pe cealalta directie (fig.1. si 2.) .

Axele modulare apar in toate planurile orizontale ale constructiei: plan fundatii, plan subsol, plan nivel curent .

Axele modulare verticale sunt vizibile in sectiuni verticale transversale si longitudinale, insa in general acestea nu se reprezinta in desenele de executie .

Pozitia axelor modulare de referinta coincide cu pozitia elementelor structurale verticale , insa asezarea peretilor , grinzilor si stalpilor pe aceste axe are la baza principiul egalei rezemari a planseelor pe elementele portante verticale.

Fig. 1. Axarea peretilor interiori si exteriori realizati din zidarie de caramida sau beton armat monolit

- pentru peretii interiori , transversali si longitudinali ( axele 2,3, 4 si 5 respectiv B din

fig. 1.) axele modulare coincid cu axele geometrice mediane ale difragmelor ;

- pentru peretii exteriori (1,6, A si C din fig.1.) pozitia axelor modulare se stabileste , in mod obisnuit, din conditia ca pentru placa de rezistenta a planseului (monolit sau prefabricat) sa rezulte conditii identice de rezemare pe contur.

Daca se noteaza cu d_i grosimea diafragmelor interioare , atunci in cazul diafragmelor exterioare axele modulare se fixeaza la distanta d_i /2 in raport cu fata interioara a diafragmelor.

Fig. 2. Axarea structurilor in cadre

In acest caz stalpii se dispun in structura pe cele doua directii principale ale cladirii sub forma de siruri, pozitia axelor modulare stabilindu-se astfel:

- in cazul sirurilor interioare (axele 2, 3, 4 si respectiv B) coincid cu axele mediane ale riglelor dintre stalpi. Obisnuit riglele interioare se inbina centric cu stalpii astfel incat axele modulare trec prin centrele de greutate ale stalpilor.

- in cazul sirurilor exterioare (1, 5 respectiv A , C ) pozitia axelor modulare se stabileste in raport cu riglele dintre stalpi, avand in vedere ca pentru placile de planseu sa rezulte conditii identice de rezemare pe doua laturi opuse .

Riglele perimetrale (axele 1,5 respectiv A, C) se pot inbina excentric in raport cu stalpii (de exemplu riglele se deplaseaza spre exterior ca urmare a solutiei adoptate pentru peretii exteriori) sau latimea riglelor perimetrale poate sa difere fata de cea a riglelor centrale, rezultand situatii cand axele modulare nu trec prin centrul de greutate ale stalpilor.

3. DIMENSIUNI IN SISTEMUL MODULAR

Distanta dintre doua axe modulare se numeste dimensiune (sau distanta) modulara.

Ea este modulata, adica este multiplu al unui modul.

Referindu-ne la elementele de constructie , acestea se caracterizeaza prin dimensiuni nominale , de fabricatie si reale.

Fig. 3. Dimensiunile elementelor de constructie

In figura 3 de mai sus, semnificatia notatiilor este urmatoarea

a.)    - elemente de planseu;

b.)    - zidarie de caramida;

LM - lungime modulara (de coordonare);

LN- lungime nominala

LF - lungime de fabricatie

R - latimea rostului

1- elemente prefabricat de planseu

2,3 - pereti (exterior si interior

caramizi

5 - axem modulare principale.

Dimensiunile nominale (lungimi de grinzi, dimensiuni de panouri de plansee etc) sunt egale cu dimensiunile modulare de coordonare .

Dimensiunea de fabricatie (sau constructiva) rezulta din dimensiunea nominala din care se scade rostul de montaj (distanta necesara pentru inbinare) , sau se aduna suprapunerea elementelor in cazul in care exista astfel de imbinari .

Marimea rostului (sau suprapunerilor) se stabileste astfel incat sa rezulte rezemari sigure si imbinari corespunzatoare pentru transmiterea eforturilor.

Datorita impreciziilor de executie a elementelor , dimensiunile reale (care se obtin prin masuratori dupa realizarea lor) difera in plus sau in minus , fata de dimensiunile de fabricatie . Diferenta algebrica dintre dimensiunea efectiva si dimensiunea de fabricatie se numeste abatere dimensionala. Daca abaterile dimensionale depasesc anumite valori limita, stabilite pentru diverse cazuri concrete, atunci elementele respective nu se pot utiliza, fiind rebuturi

Exista astfel abaterea limita superioara (diferenta algebrica dintre dimensiunea maxima si cea de fabricatie) si abaterea limita inferioara (diferenta algebrica dintre dimensiunea minima si cea de fabricatie).