Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit



Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Comunicatii


Index » inginerie » Comunicatii
METODE UTILIZATE IN STUDIUL RETELELOR. INTRODUCERE


METODE UTILIZATE IN STUDIUL RETELELOR. INTRODUCERE




METODE UTILIZATE IN STUDIUL RETELELOR. INTRODUCERE

In studiul retelelor pornim de la premisa ca nu este nimic neobisnuit in legatura cu datele culese in vederea analizei retelelor. Analistii retelelor de comunicare, insa, utilizeaza un limbaj special in vederea descrierii structurii si continutului retelelor bazandu-se pe seturile de observatii obtinute de pe "teren". Acestia de regula evita utilizarea tabelelor dreptunghiulare de date atat de des utilizate de catre statisticieni, intrucat obisnuiesc sa analizeze in mod diferit seturile de date, facand apel la multe dintre tehnicile si metodele folosite frecvent in statistica.

In mod obisnuit, in analiza statistica se folosesc matrice/tabele cu numar diferit de linii si coloane, unde pe linii sunt aranjate observatiile, iar pe coloane atributele sau variabilele supuse studiului. In unele cazuri poate exista si o a treia dimensiune care se refera la paneluri de observatii sau la grupuri multiple.

Iata un exemplu de matrice folosita in analiza statistica:




Nume

Sex

Varsta

(ani)

Grade interne

Andrei

M

Maria

F

George

M

Alina

F

O astfel de structura ne poate ajuta la realizarea de comparatii intre actori. Putem observa similitudini sau diferente in functie de variabilele analizate, comparand observatiile inscrise pe linii.

Analiza datelor referitoare la retelele de comunicare se face, in schimb prin utilizarea unor matrice cu numar egal de linii si coloane, unde atat liniile, cat si coloanele reprezinta observatiile, cazurile supuse analizei. Este vorba, practic de utilizarea unor structuri patratice care descriu relatiile ce apar intre actorii retelei. Mai jos dam drept exemplu o astfel de matrice care arata reteaua ce subliniaza care sunt relatiile de amicitie intre patru persoane.

Cine place pe cine?

Alegere:

Cel care alege:

Andrei

Maria

George





Alina

Andrei

Maria

George

Alina

Daca analizam tabelul de mai sus putem observa ca se pot face afirmatii ca si in cazul analizei statistice referitoare la similitudinile si diferentele existente intre actorii studiati. Daca studiem coloanele, putem observa similitudinile in termeni de alegere (cine sunt persoanele care au fost alese de cele mai multe ori de ceilalti), ceea ce ne poate ajuta in stabilirea pozitiilor similare ale actorilor in cadrul retelei de comunicare. Se observa asadar, ca in analiza retelelor de comunicare ne intereseaza in primul rand care este pozitia fiecarui actor in cadrul retelei.

Un analist va utiliza o structura ca cea de mai sus si per ansamblu, fiind interesat daca in matrice exista un numar egal de zerouri si de unu, daca exista simetrie intre elementele de deasupra diagonalei si cele de sub diagonala principala (in cazul nostru, daca exista simpatie reciproca intre indivizi: Andrei l-a ales pe George, dar George l-a ales pe Andrei?)

Dupa cum se poate observa din exemplele simple alese mai sus, analiza datelor referitoare la retelele de comunicare se aseamana foarte mult cu analiza statistica a datelor, existand doar mici diferente. Se va observa pe parcursul cursului/seminarului faptul ca multe dintre tehnicile si metodele utilizate in comunicarea in retelele organizate sunt imprumutate din statistica (calculul corelatiilor, al diferitelor tipuri de distante etc.) Este de subliniat, insa faptul ca ne intereseaza in mod deosebit structura de conexiuni care apar intre actori, si nu atributele (variabilele) fiecarui actor in parte. Actorii sunt analizati prin prisma relatiilor care apar intre ei. Asadar, diferenta fundamentala existenta intre analiza clasica a datelor si analiza facuta din perspectiva retelelor de comunicare consta in faptul ca prima se axeaza pe actori si atributele acestora, pe cand a doua vizeaza relatiile dintre actori (noduri).

Alegerea nodurilor

Cum analiza retelelor se concentreaza pe studiul relatiilor si nu pe al atributelor disparate ale nodurilor, analistii nu vor esantiona independent actorii (nodurile) ca in cazul altor stiinte sociale. Adesea, comunicarea in retelele organizate nu pune accent pe termenul tipic de esantion, ci pe acela de "populatie". Desigur ca, populatia studiata poate fi considerata un esantion reprezentativ pentru un set mult mai cuprinzator de persoane. De exemplu, cand studiem tiparul interactiunii dintre elevii unei clase de gimnaziu, vom analiza legaturile care apar intre toti elevii din clasa respectiva, adica vom analiza relatiile ce apar la nivelul intregului colectiv. Un astfel de colectiv, se va alege, bineinteles, pe baza utilizarii unor metode de studiu al probabilitatilor, considerandu-se reprezentativ pentru studiul, in cazul nostru, al tuturor claselor din scoala respectiva.

Utilizarea unor colective/populatii/grupuri in vederea obtinerii si utilizarii observatiilor in studiul retelelor ii determina pe analisti sa delimiteze corect dimensiunile acestora, astfel incat nodurile alese sa fie reprezentative.




Alegerea populatiilor (grupurilor/colectivelor)

In analiza retelelor, alegerea unui nod determina si studiul tuturor celorlalte noduri cu care acesta intra in contact. Prin urmare, spre deosebire de metodele utilizate in statistica, analiza retelelor presupune studiul intregului colectiv, si nu doar al unui esantion cu numar mic de elemente. Populatiile pe care le are in vedere analiza retelelor sunt compuse din actori dintre cei mai diversi. Astfel, putem considera drept noduri diferitele state din lume in studiul relatiilor care se creeaza intre acestea sau putem alege drept noduri persoane care lucreaza in aceeasi firma.

S-a constatat de-a lungul timpului ca dimensiunea grupurilor nu este una tipica. In cazul anumitor grupuri, dimensiunea este stabilita de actorii insisi (de exemplu: toti membrii unui club, toti elevii dintr-o clasa, toti vecinii dintr-un cartier etc.). Vorbim in acest caz despre clustere sau retele create in mod natural. In acelasi timp, un analist are la dispozitie si posibilitatea de a stabili dimensiunea unui grup prin introducerea unor criterii in analiza; de exemplu, analistul poate fi interesat de reteaua care apare intre locuitorii unui oras care au venituri lunare mai mari de 10.000 de euro, dar o astfel de retea, chiar daca exista, va fi una abstracta, impusa de investigator, nu una care rezulta in mod natural din relatiile care pot fi observate chiar de membrii retelei.

Analiza retelelor poate porni de la un nivel simplu, ulterior extinzandu-se, intrucat se poate observa ca o retea este inclusa in alta, care la randul ei este inclusa in alta etc. De exemplu: elevii dintr-o clasa formeaza o retea; acea clasa impreuna cu celelalte clase dintr-o scoala formeaza o alta retea; scoala respectiva impreuna cu celelalte scoli din cartier formeaza o alta retea etc. Analistii numesc astfel de retele "multi-modale". Avantajul pe care il ofera studiul retelelor se refera la posibilitatea de a studia separat si simultan fiecare nivel de retea, dar si relatia de incluziune.

Alegerea tipului de relatii dintre actori in studiul retelelor

Fiind dat un set de noduri, putem observa ca intre acestea se creeaza diferite tipuri de legaturi (relatii). Spre exemplu, in interiorul unui departament, colegii se pot imprieteni, pot aparea intre ei relatii de antipatie, pot exista doar relatii de serviciu etc. Intrebarea care apare in studiul retelelor este: ce fel de relatii urmarim? Pot exista studii in care vor fi analizate toate tipurile de relatii care apar intre noduri, dar astfel de studii sunt scumpe si necesita timp indelungat. Tocmai de aceea, este necesara utilizarea unor metode pentru selectarea anumitor relatii dintre noduri.

Metoda retelei intregi: analistul strange informatii despre toate relatiile pe care le are un actor cu ceilalti actori din retea. Aceasta metoda ofera o privire completa, de ansamblu asupra retelei, permitand realizarea unor analize detaliate. Din pacate, aplicarea acestei metode este costisitoare si dificila. Obtinerea de date de la fiecare membru al unei colectivitati, chiar restransa fiind aceasta, se poate dovedi a fi o sarcina dificila. De regula, fiecare actor este rugat sa identifice un numar limitat de actori cu care este conectat, intocmindu-se liste cu numele acestora. Ulterior    listele obtinute de la toti actorii vor fi comparate si conectate. Acest procedeu este posibil de aplicat pentru grupuri restranse; in cazul unor populatii de mari dimensiuni, aplicarea lui se dovedeste imposibila.

Metoda "bulgarelui de zapada": analistul porneste studiul de la un actor sau un set bine stabilit de actori care au sarcina de a intocmi o lista ce cuprinde identificarea catorva sau tuturor actorilor cu care interactioneaza. Actorii regasiti pe liste sunt la randul lor rugati sa intocmeasca astfel de liste. Procesul continua pana cand nu se mai descopera pe liste nume noi sau pana cand analistul decide sa spuna Stop!. Se poate observa circularitatea acestei metode, ea fiind utilizata de regula pentru a studia grupuri speciale, cum ar fi: retele de afaceri, retele alcatuite din elitele comunitatii, din colectionari de timbre, din colectionari de arta, retele alcatuite din prieteni etc. Metoda este usor de utilizat ca urmare a faptului ca actorii au putine legaturi stranse si de cele mai multe ori aceste legaturi sunt reciproce, motiv pentru care dimensiunea populatiei supuse studiului poate fi usor determinata. Exista, insa si limite ale utilizarii acestei metode:

a.     actorii "izolati" sunt exclusi din studiu;

b.     nu exista garantia ca au fost descoperiti toti membrii retelei;

c.      este dificil de stabilit care sunt nodurile initiale de la care trebuie pornit studiul.

Metoda retelei egocentrice cu relatii incrucisate: analiza porneste de la o selectie de noduri si de la identificarea nodurilor cu care acestea sunt conectate. Dupa acest prim stadiu, se urmareste care sunt relatiile care exista intre nodurile conectate de cele din selectie. Spre exemplu, putem porni de la un numar restrans de studenti care sunt rugati sa evidentieze care le sunt cei mai apropiati prieteni si care dintre acesti prieteni se cunosc intre ei. Aceasta metoda ne ajuta sa identificam in special tipul retelelor in care sunt implicati actorii, putand sa observam oportunitatile si constrangerile la care acestia sunt supusi ca urmare a faptului ca fac parte dintr-o anumita retea. Metoda ofera informatii la nivel micro, ea neputand fi utilizata daca se doreste calculul tuturor indicatorilor retelei.

Metoda retelei egocentrice bazate pe actor: se axeaza mai mult pe actor, decat pe retea. De regula, se obtin informatii legate de relatiile pe care le are actorul de la care a pornit analiza, dar nu si de relatiile existente intre ceilalti actori din retea. Astfel de informatii nu sunt suficiente pentru a putea analiza o retea. Metoda este buna pentru analiza structurala a unei retele din perspectiva studiului actorilor. De exemplu, putem observa care actori au cei mai multi prieteni si care sunt cei mai retrasi actori dintr-o retea pentru a putea ulterior intelege comportamentul acestora ce rezulta din pozitia pe care o ocupa fiecare in structura sociala din care fac parte.

In analiza relatiilor ce apar intre actorii unei retele, putem fi interesati de foarte multe ori de mai multe tipuri de relatii ce pot exista. Astfel, in cadrul unui departament natura relatiilor ce pot coexista este una diversa. Intrebarea care se pune este: de unde stim ce tip de relatie trebuie studiata pentru ca analiza sa fie una corecta si relavanta? Intr-un studiu legat dedependenta economica dintre tari, putem selecta date referitoare la schimburile de fragmente muzicale folosite in piesele de teatru in tarile studiate, dar relatiile alese nu sunt cele mai potrivite.

Teoria sistemelor ne arata ca putem folosi doua criterii pentru selectie: criteriul material si criteriul informational. Elementele de natura materiala au drept caracteristica faptul ca se pot afla la un singur nod al retelei intr-un naumit moment. Fluctuatia fortei de munca intre diferitele organizatii, circulatia banilor intre indivizi, miscarea automobilelor intre orase etc. Sunt doar cateva exemple de elemente materiale care apar si se misca intre doua noduri, stabilind relatii materiale in interiorul retelei. Informatia, insa, spre deosebire de elementele materiale, nu este asa usor de conservat. Ea se poate afla in mai multe noduri in acelasi timp.

Metodologia pentru a lucra in acelasi timp cu mai multe tipuri de relatii in interiorul aceleiasi retele nu este la fel de bine dezvoltata ca cea pentru studiul unui singur tip de relatii.

Scalele utilizate pentru masurare sunt cele folosite si in alte domenii. Intalnim cel mai des nivelul ordinal, nominal si pe cel al intervalului.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Comunicatii




Polaritatea semnalului video modulator
Clasificarea tipurilor de modulatii
SISTEME DE POZITIONARE GLOBALA
Modulatia impulsurilor
Metode de modulatie digitalǎ
Clasificarea sistemelor de televiziune
Semnale utilizate in sistemul de televiziune PAL
Semnalul video -complex
Semnale electrice utilizate in televiziune
Notiuni generale despre GSM













loading...