Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place.ascensiunea īn munti, pe zapada, stānca si gheata, trasee de alpinism




Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Sport


Index » hobby » Sport
» Inotul la elevii cu nevoi speciale


Inotul la elevii cu nevoi speciale




Inotul la elevii cu nevoi speciale

Elevii cu handicap isi formeaza primele deprinderi intr-un bazin mai mic.Faptul ca bazinul este mai mic devine familiar elevilor si acest fapt permite instructorului sa-si desfasoare eficient activitatea.

In urmatoarele sedinte se urmareste trecerea din bazinul mic in bazinul mare, iar succesul transferului este asigurat de increderea pe care elevul o are in instructor si in propria persoana.

Elrvii care nu se pot misca sau au mobilitate limitata au n evoie de suport in apa. Acest suport este pus la dispozitie de catre instructor. Exista o serie de mecanisme de sustinere cum ar fi: veste, costume.

Prin exercitii aproape toti cei cu deficiente pot invata sa pluteasca sau sa se miste astfel incat sa se mentina la suprafata. Oricum, vor ramane cativa elevi, care din cauza deficientelor majore vor folosi intotdeauna mecanisme ajutatoare.




Elevii cu nevoi speciale in perioada de acomodare desfasoara o serie de activitati distractive, pana sa treaca la formarea deprinderilor principale de a inota. Si iata denumirile acestor jocuri in limba engleza, clasificare facuta de John Dunn si Fait: "Simple Relays", "Basic Skill Games", "Circuit Pool", "Retrieval Games", "Circle Vollezball", "Simon Says", "Garbage Clean-Up", "Movement Relays", "Object Relays", "Add-Ons".

Indata ce studentii dau dovada de incredere, ei trec la urmatorul pas: sunt pusi sa stea cu fata in apa in timp ce isi tin respiratia. Aceasta miscare este facuta din pozitia in care apa atinge pieptul elevului. Indivizii trebuie incurajati sa repete actiunea pana cand devin capabili sa-si mentina fata in apa timp de 15-20 sec..urmatorul pas este sa respire pe gura in timp ce fata este sub apa. Pasul final este sa stabileasca un ritm de respiratie definit. Pentru a indeplini aceasta sarcina elevul exerseaza scotand si bagand capul in apa, inspirand pe nas deasupra apei si expirand pe gura in apa.

Cei care nu pot sa in picioare se pot aseza pe fundul apei daca adancimea le permite. Un scaun de otel poate fi folosit in cazul in care apa este prea adanca. Astfel ca elevul desfasoara actiunea de respiratie din sezand.

Bloomquist stabileste o serie de factori care trebuie luati in

consideratie de toti inotatorii:

  1. Cand orice parte a corpului este scoasa din apa, forta de plutire scade;
  2. In timpul inotului pe spate daca se ridica corpul atunci picioarele se

scufunda;

  1. Cand se pierde echilibrul, caderea este incetinita datorita rezistentei

apei;



  1. Aerul din plamani mareste posibilitatea de plutire;
  2. Picioarele lungi si grele coboara centrul de gravitatie si acestea cad

brusc;

  1. Indoirea genunchilor ridica centrul de gravitatie si astfel se mareste

posibilitatea de plutire;

  1. Ridicarea bratelor deasupra capului incet, pe sub apa, ridica centrul de

gravitate si astfel creste si posibilitatea de plutire;

  1. Persoanele supraponderale se mentin mai usor la suprafata;
  2. Indivizii cu o musculatura dezvoltataau dificultati la plutire;
  3. Copiii datorita densitatii scazute si cei in varsta datorata tesuturilor

adipoase au tendinta de apluti usor.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate