Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. ascensiunea în munti, pe zapada, stânca si gheata, trasee de alpinism
Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Diverse


Index » hobby » Diverse
» PROIECT DE AN La comprimarea gazelor naturale


PROIECT DE AN La comprimarea gazelor naturale


UNIVERSITATEA “LUCUAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIE

SIBIU ANUL: III T.D.D.H.

PROIECT DE AN

La comprimarea gazelor naturale

TEMA DE PROIECTARE

Sa se proiecteze o statie de comprimare pentru un debit Q = 2 400 000 m3/zi, presiune de aspiratie pa = 10 + i/2, presiunea de refulare pr = 25 bar, temperatura de aspiratie ta = 10o C.

Se vor folosi agregate de capacitate cu puterea unitara (Nu) de 1500 CP.

I.        DEZVOLTAREA INDUSTRIEI GAZIERE IN ROMANIA

Cu toate ca gazele naturale, ca manifestari intamplatoare au existat inca din antichitate, utilizarea acestora sub o forma mai organizata a avut loc la inceputul acestui secol in S.U.A.

Romania a fost prima tara din Europa care a extras, transportat si utilizat gazele naturale si prin rezervele de gaze naturale descoperite, extrase, transportate si utilizate, ocupa in anul 1995 locul 2 pe plan mondial.

Istoria gazelor naturale in Romania a inceput cu eruptea de gaze naturale de la sonda 2 Sarmasel, actualul judet Mures, in anul 1903, la 14 aprilie, cand forajul a ajuns la 302 m adancime.

In anii 1913 – 1921 s-au sapat primele sonde productive pe structura Sarmasel, utilizarea gazelor extrase fiind locala, pentru functionarea motoarelor de ardere interna si a cazanelor de abur necesare forajului sondelor si proceselor de extractie.

Prima conducta de gaze din Europa a fost Sarmasel – Turda, in lungime de 50 km si cu un diametru de 250mm, pentru luminarea acestui oras cu gaze, o alta premiera mondiala, in iluminatul public.

Datorita calitatii gazelor naturale din Bazilnul Transilvaniei, (cca. 99% metan), s-au dezvoltat incepand cu anul 1918 alaturi de iluminatul public din orasele din vecinatate (Turda, Tarnaveni, Medias, Cluj, Sighisoara etc.), industriile de fabricare a sticlei, portelanului, emailarii, producerea negrului de fum, precum si folosirea casnica la pregatirea hranei si incalzire.

In anul 1940 s-a pus in functiune prima conducta cu diametrul de 500 mm din Transilvania spre Bucuresti.

Momente semnificative in dezvoltarea industriei gaziere in Romania:

In anul 1965 se pune in functiune prima statie de comprimare in transportulgazelor de 3.000 CP.

In anul 1968 se construieste prima statie de comprimare pentru extractie de 3000 CP.

Transportul international de gaze catre Bulgaria incepe in 1974.

Importul de gaze din U.R.S.S. incepe in 1974.

In anul 1978 se atinge consumul maxim de gaze naturale de cca. 40.000.000.000 m3/an.

Prima statie de comprimare de 3.000 CP pentru dezvoltarea subterana a agzelor se contruieste tot in anul 1978.

In anul 1986 se pune in functiune conducta si instalatiile tehnologice pentru tranzitul internationalde gaze catre Turcia.

Infiintata in 1991, Regia Autonoma a Gazelor Naturale, ROMGAZ R.A.-Medias este o companie de prima marime in economia nationala si printre primele companii cu acest profil din Europa, atribuite, conferinte prin ponderea ridicata pe care o detine in balanta energetica in asigurarea surselor de materii prime si cu o contributie majora in ultimii ani in furnizarea de gaze pentru populatie si sectorul social – cultural.

ROMGAZ R.A. este o regie cu capital integral de stat care administreaza rezervele de gaze naturale ce sunt proprietatea statului roman, fiind subordonata Guvernului Romaniei, prin Ministerele Industriilor si finantelor.

Regia este condusa de un consiliu de administratie al carui presedinte este directorul general al regiei.

Dispunand de intregul potential al industriei gaziere din Romania, ROMGAZ R.A. este principalul producator, transportator si distribuitor de gaze din tara, activitatea sa desfasurandu-se in 40 de judete.

Regia asigura din surse proprii cca. 70% din prodictia interna de gaze naturale a Romaniei, achizitionand achizitionand in completare gaze libere si asociate din sectorul de extractie a petrolului. Stabileste pretul gazelot naturale, tarifele de transport si distributie a gazelor, precum si cheltuielile bugetare, politica fiscala, profitul si distribuirea lui.

ROMGAZ R.A. este o companie profitabila ce obtine anual rezultate notabile. In 1993 cifra afacerilor a fost de 695 miliarde 390 milioane lei, din care profitul net reprezenta 38 miliarde 690 milioane lei.

Regia are in structura sa 7 sucursale de extractie, transport, distributie, cercetare, proiectare si o unitate de invatamant.

In prezent, aria de activitate a regiei cuprinde peste 150 de structuri productive de gaze naturale, gaze libere si asociate cu peste 4000 de sonde productive:

cca. 14.000 km conducte colectoare se de transport gaze cu diametre intre 20 mm si 700 mm.

Peste 18.000 km conducte de distributie gaze cu diametre intre 50 mm si 500 mm.

Sistemele de distributie deservesc aproximativ 510 orase si sate, 3.100 consumatori industriali, 23.000 consumatori comerciali/institutionali si peste 3 milioane consumatori casnici.

Peste 500 panouri de masurare si statii de reglare si masurare importante.

Instalatii de tratare a gazelor naturale cu capacitati de cca. 100 mil. m3/zi.

Zeci de statii de odorizare centralizata si locala a gazelor.

Instalatii de protectie catodica contra coroziunii pentru cca. 70% din conductele existente.

2 conducte de tranzit international de gaze, ambele de cca. 200 km, cu diametre de 1.020 respectiv 1.220 mm.

Instalatii de telecomunicatii, dispecerizare, automatizare.

23 satii de comprimare in activitatea de extractii, transport si inmagazinate dotate cu 165 agregate de moto, electro si turbocompresoare, totalizand o putere inalta de cca. 260.000 CP.

4 depozite de inmagazinare subterana a gazelor cu o capacitateactica / ciclu de cca. 1.000.000.000 m3/an.

II.     NECESITATEA COMPTIMARII GAZELOR NATURALE

Sub aspectul comprimarii gazelor naturale, in Romania au rezultat urmatoarele:

In perioada 1917 – 1965, deci 48 de ani, extractia si transportul gazelor naturale nu a necesitat instalatii de comprimare a gazelor naturale.

Intre anii 1965 – 1978 in activitatea de extractie s-a pus in functiune o statie de motocompresoare cu 3 gregate * 1.000 CP, iar pentru transport o statie de turbocompresoare cu 2 agregate * 4.000 CP

In prezent exista 32 statii de comprimare cu 165 agregate de comprimare cu o putere instalata de 260.000 CP.

In extractie 22 de statii cu 131 agregate moto, electro si turbocompresoare, totalizand cca. 170.000 CP.

In transportul gazelor 6 statii de comprimare cu 17 agregate turbocompresoare cu o putere instalata de 68.000 CP.

Necesitatea comprimarii gazelor rezukta din urmatoarele considerente tehnico – economice:

a)     Extractia gazelor naturale

Un camp de gaze naturale produce initial prin sondele de extractie gaze, la presiuni in general superioare presiunii necesare transportului si de aceea sub aspectul debitelor, presiunilor si factorului final de recuperare este suficienta energia de zacamant.

Dupa o perioada de exploatare, in functie de intensitatea acesteia si de caracteristicile fizico-geologice ale zacamantului, presiunea dinamica de extractie scade sub valoarea necesara transportului catre consumatori si se impune comprimarea energiei de zacamant prin energie de suprafata, prin energie de comprimare a gazelor.

De asemenea, prin efectul comprimarii, contrapresiunea la gura sondelor scade, fapt ce determina marirea fluxului respectiv a debitului de gaze, concomotent cu cresterea factorului final de recuperare (de golire) a respectivului zacamant de gaze.

b)    Transportul gazelor naturale

Initial, transportul gazelor la consumatori se realizeaza prin conducte proiectate pentru anumite presiuni initiale si in punctele finale si pentru debite planificate

Modificandu-se in timp unul sau mai multi parametrii, rezulta pentru sistemul de transport necesitatea construirii de conducte paralele si/sau de statii de comprimare.

Statiile de comprimare in transportul gazelor realizeaza presiunile pe conducte si prin cresterea vitezei de curgere a gazelor prin conductele existente este economica si eficienta ca durata, cost de investitii, consum de metal si protectie a mediului.

c)     Inmagazinarea subterana a gazelor:

Inmagazinarea subterana a gazelor in sectorul cald se impune pentru asigurarea unor debite suplimentare necesare acoperiri varfurilor de consum din sezonul rece.

De asemeni stocajele subterane de gaze sunt folosite pentru uniformizarea preluarii gazelor din import

Inmagazinarile de gaze se fac prin injectarea sub presiune, cu utilizarea statiilor de comprimare in:

Zacaminte semiepuizate de gaze

Straturi acvivere

Caverne realizate in straturi de sare

Diferite rezervoare (mine etanse, tuneluri etc.)

d)    Alte utilizari:

In industria petroliera se utilizeaza de asemenea comprimarea gazelor naturale, in scopuri similare sau pentru procese tehnologice specifice (dezbenzinari, dectanizari, gaz lift etc.).

Si industria chimica in general si in special cea producatoare de ingrasaminte chimice utilizeaza comprimarea gazelor naturale.

III.           COMPUNEREA STATIEI DE COMPRIMARE

Agregatele compresoare se monteaza in cadrul unor instalatii tehnologice canplexe numite Statii de comprimare. Acestea se compun din urmatoarele parti principale:

Instalatia de separatie si filtrate a gazelor naturale

Clavitatea tehnologica a statiei

Instalatia de masurare a parametrilor tehnologici de baza

Grupuri compensatoare

Instalatia de racire a gazelor comprimate

Gospodaria de energie electrica

Gospodaria de ulei

Hala statiei de comprimare

Utilitati ale statiei de comprimare

Dotari ponpieristice de tehnica securitatii

Instalatii de siguranta

Instalatia de separare si filtrare a gazelor naturale:

Aceasta instalatie are un rol hotarator in buna functionare a statiei de comprimare, deoarece impuritatile pot provoca o serie de neajunsuri care sunt:

Erodarea interioara a conductelor tehnologice din dotarea statiei si a armaturilor aferente acestora.

Uzarea permanenta si distrugerea compresoarelor sau a unor ansamble ca: sgmenti, pistoane, cilindrii, supape etc.

Obturarea totala sau partiala a unor parti a instalatiei tehnologice, care  ar putea duce la scaderea capacitatii de comprimare cu peste 30%.

Gazele din conducta de aspiratie sunt introduse intr-un parc de separatoare. Acest parc va fi construit din separatoare orizontale.

Separatoarele vor avea un rezervor propriu pentru acumularea lichidelor, care se vor descarca dupa un program gine stabilit. Pentru descarcarea separatoarelor va exista o claviatura care leaga refulatorul fiecarui separator de o haba de etalonare cucapacitatea de 1.000 litri.

Impuritatile din rezervorul propriu al fiecarui separator vor fi evacuate prin energia proprie a gazelor natural si vor fi transportate spre haba de etalonare, unde se vor depozita provizoriu.

Haba de etalonare este aszata la o inaltime corespunzatoare si va fi decarcata, prin cdere gravitational intr-o cistern care va transporta apa reziduala la o statie de injectie unde aceasta va fi injectata in stare depreciate.

Pentru separarea particulelor de ulei aflate in curentul de gaze refulate din turbocompresor vom folosi separatoare gravitationale verticale.

Instalatia de filtrare a gazelor naturale se plseaza imediat dupa instalatia de separare a impuritatilor lichide amonte de motocompresoare. Aceasta instalatie are rolul de a retine pulberile solide aflate in gazele naturale. Aceste particule pot proveni fie din gaura de sonda, fie din dverse activitati tehnologice ce s-au executat amonte de statie.

Avand in vedere debitul mare de gaze ce este transportat si filtrat se vor utiliza filtre cu cartus filtrant executat din inpletitura de sarma. vom utiliza doua baterii de filtrare, una functionala sicealalta de rezerva pentru a se asigura o filtrare continua.

Claviatura tehnologica a statiei:

Claviatura statiei de comprimare se compune din portiunea de conducte magistrale sau de transport din incinta statiei, conducte de aspirare si refulare la ceare sunt legate grupurile de compresoare, conductele pentru by-pass-area statiei, conducte pentru manevre tehnologice impuse de manevrele de pornire, oprire, antipompaj in caz de avarie.

Pe langa satisfacerea functionalitatilor tehnologice de a se asigura aspiratia si refularea gazelor si din statia de comprimare, claviature trebue sa satisfaca urmatoarele conditii:

evitarea amplivicarii fanomenului de rezonanta prin inlaturarea sau eliminarea vibratiilor

elasticitatea in ceea ce priveste manevrele curente sau cele in caz de avarie

evitarea transmiterii dilatarilor si a concentaratiilor la grupurile compresoare

posibilitatea realizarii unor secvente automate la pornirea compresoarelor daca sunt dotate in acest scop

protectia sigura la suprapresiune realizata printr-o etanseitate foarte buna.

Pentru satisfacerea acestor cerinte, statia trebue dotata cu armaturi de buna calitate si cu cat mai multe facilitati de automatizare.

pentru reducerea fenomenelor fibratorii se folosesc o sere de metode si dispozitive acustice de reducere a pulsatiilor de presiune si a gradului de periculozitate a acestora, precum si reducerea vibratiilor mecanice.

Principalele dispozitive sunt:

butelii anipulsatoare simple, amplasate cat mai aproape de cilindrii (au rol de a reduce amplitudinea pulsatiilor)

filtre antipulsatorii – actiunea lorconsta in aceea ca nu lasa sa treaca decat  vibratiile cu amplitudine mica, incepand cu o anumita frecventa, numita de taiere

rezonatori – conducta cu cap inchis

diafragme – dispozitive simple montate pentru suprimarea rezonantei acustice la flansele cilindrilor, la iesirile din buteliile antipulsatoare sau in alte puncte ale statiei

Reducerea vibratiilor mecanice este influentata de :

configuratia conductelor (trebuiesc evitate schimbarile de directie si colturile de raza mica)

rezemarea conductelor

Se mai recomanda de asemenea evitarea simetriilor ce conduc la concordanta de faza si la suprapresiuni de unde si pulsatiile, repartizarea egala a suportilor, frecventele mecanice proprii ale conductelor sa nu fie mai mici de 60-70 Hz.

Instalatia de masurare a principalilor parametrii tehnologici :

Parametrii importanti care se masoara in statia de comprimare sunt:

presiunea

debitul

temperatura

Aceasta instalatie este importanta deoarece furnizeaza datele necesare urmariri functionarii statiei, dispecerizarii activitatii si aprecierii randamentului de comprimare.

De asemenea, aceste date dau informatii utile asupra campului de gaze si a conductelor de transport (se poate aprecia daca extractia functioneaza la cota normala pentru perioada respectiva, daca exista obturari sau spargeri de conducta).

Masurarea presiunii se face in urmatoarele puncte:

la racordarea conductelor de aspiratie si respectiv de rafulare

inainte bateriei de separare, filtrare si la iesirea din ea

la punctul de masura al debitului

in cazul ca ezista o baterie de compresoare, la intrarea si esirea fiecarui grup de comprimare din acesta

pe conducta ce alimenteaza statia de reglare-masurare a gazului combustibil care pune in miscare gazo-moto-compresoarele si la panoul de masurare al debitului acestui gaz combustibil

la intrarea in vasele sub presiune la care normarivele prevad o limitare a presiunii

Debitele se masoara pe conducta de aspiratie a statiei, pe conducta de alimentare cu gaz combustibil si la iesirea din statia de comprimare.

Temperatura este importanta de urmarit pentru ca influenteaza direct randamentul comprimarii, ata la compresoarele cu piston cat si la cele centrifugale si in calcului debitului de gaze supuse comprimarii la iesirea din statia de comprimare, temperatura gazelor nu trebuie sa depaseasca 50 – 60oC pentru nu a distruge izolatia conductei la care e bransata statia, cat si datorita faprului ca temperatura ridicata favorizeaza coroziunea interna a conductelor.

Grupuri compresoare

Reprezinta partea de baza a statiei in care se realizeaza efectiv comprimarea gazelor. Se compun dein compresorul de gaze propriu-zis si din partea de antrenare a acestuia. In functie de conditiile concrete de functionare si de parametrii ce trebuie obtinuti, grupurile compresoare  din cadrul unei statii e comprimare pot lucra individual, in serie sau in paralel.

Instalatii e racire a gazelor:

Racirea gazelor si in unele variante constructive a uleiului de ungere se realizeaza in urmatiarele variante:

pentru motoare si pentu cilindrii compresori, racirea se face cu apa dedurizata in circuit comun sau in citcuite distincte;

substantele din zona fierginte a turbinelor se racesc cu aer;

gazele compreimate se racesc cu apa sau mai usor cu aer, in cazul unor debite mici de gaze.

Instalatia de racire cuprinde pompe schimbatoare de caldura, instalatii de tratare a apei etc.

Racirea gazelor se prevede atunci cand temperatura de refulare depaseste 60oC. Apa de racire pentru cilindrii motori trebue mentinuta la o temperatura de 65oC – 75oC. dupa racire temperatura ei trebuie se fie cu 3 – 5oC mai coborata.

Temperatura uleiului de ungere trebue mentinuta in limitele de 60 – 70oC. prin racire, temperatura uleiului trebue sa coboare cu 3 – 5oC.

Racirea fluidelor de mai sus se poate realiza cu:

gaze de aspiratie (solutie care nu este prea raspandita)

aerul atmosferic

apa sau cu ajutorul solului

In ultimul timp a capatat tot mai mare raspandire racirea cu aer. Avantajele racirii cu aer sunt:

reducerea necesarului de apa

suprimarea instalatiilor de tratare a apei

cheltuieli reduse de exploatare

Dezavantajele mai importante sunt:

costul investitiei mai ridicat

posibilitatea inghetarii apei la temperaturi ambiante scazute.

Cel mai utilizat agent termic in instalatiile de compresoare ete apa, deoarece asigura un schimb de caldura atat prin diferenta de temperatura fata de aer, cat si prin scgimbarea fazei din lichid in vapori a unei cantitati mai reduse de apa.

Cele mai bune rezultate se obtin foloind in circuitul primar apa distilata. agregatele moderne contin in circuitul de racire apa distilata, iar pe langa aceasta, si un lichid care nu ingheata la temperaturi de pana la -30oC.

Racitoarele de apa si ulei trebuiesc astfel instalate ca sa permita golirea lor in mod gravitational. Pe traseul conductelor se prevad portiuni transparente pentru a verifica curgerea fluidului.

Gospodaria de energie electrica:

Indiferent de tipul compresorului folosit, orice statie de comprimare utilizeaza energie electrica si deci se impune existenta unui punct de transformare principal cu doua celule si cu un dispozitiv de conectare automat de la o celula la alta:

o statie de transformare de la 6Kv la 0.5Kv;

instalatia pentru curent continuu 12-24V pentru automativari;

linii de alimentare cu energie electrica;

grupuri generatoare de energie electrica alimentate cu gaz;

instalatii electrice cu bterii in caz de urgenta;

tablouri de comanda, distributie, control.

ponderea instalatiei electrice in cadrul unei staii de comprimare variaza de la 30% la 70% la statiile cu electrocompresoare si ajunge pana la 10% in cazul statiilor care folosesc moroare alimentate ci gaz.

Gospodaria de ulei:

Este compusa din rezervoare, pompe, instalatii de incalzire pe timpul iernii, instalatii de racire a uleiului (cu apa sau aer) si claviatura de conducte eferente.

Hala compresoarelor:

Hala compresoarelor trebuie prevazuta cu poduri rulante, pentru montarea si demontarea agregatelor, cu ventilatie specifica, iluminare, canalizare etc.

cladirile care adpostesc compresoarele de gaze naturale trebuie amplasate la distante corespunzatoare de constructiile industriale soldate sau administrative, precum si de caile de comulicatie, astfel incat sa se previna posibilitatea comunicarii unei surse de foc la instalatia de comprimare.

In jurul cladirii se prevede posibilitatea de acces a mijloacelor de combatere a incendiilor. constructia halelor se va face din materiale necombustibile si ele vor avea ce lutin doua iesiri degajate de orice obstacol. usile vor fi cu deschidere spre exterior, fara dispozitive de incuiat. incinta statiei de comprimare va avea doua porti usor acesibile din interior .

Hala se construieste din cadre metalice sau beton armat cu posibilitatea de a aseza pe fundatie agregatul prin deplasare pe role direct din vehiculul de transport.

Grinda rulanta este prefazuta pentru intretinerea si reparatiile necesare camera de comanda avand contacte electrice deschise, este prevazuta cu suprapresiune, pentru a prevenii infiltrarea gazelor prin canalele cablurilor, a tevilor de impuls etc.

Utilitati ale statiei:

Au rol in buna organizare si desfasurare a tuturor activitatilor ce sunt necesare in activitatea de comprimare a gzelor naturale. Cele mai importante dotari utilitare ale unei statii de comprimare sunt urmatoarele:

statii de masurare si deglare a debitului de gaz combustibil necesar pentru alimentarea compresoarelor;

dotari pentru comanda, presurizare si ventilatie;

gospodarie de apa;

gospodarie de lubrifianti si combustibil;

garaje;

cladiri administrative;

dotari pompieristice de paza si de tehnica securitatii muncii;

dotari privind protectia mediului inconjurator;

centrala radio si telefonoca.

Dotari pompieristice si tehnica securitatii; Instalatii de siguranta:

Fiecare statie de comprimare trebuie prevazuta cu instalatii de siguranta care la o anumita variatie a parametrilor sa opreasca statia, sa deschida robinetul de ocolire a statiei, sa inchida aspiratia si refularea si sa evacueze gazul din conductele tehnologice.

La compresoarele cu piston, o diferenta prea mare intre presiunea de aspiratie si cea de refulare poate duce la un efort inadmisibil in tija, care distruge lagarele sau rupe chiar arborele cotit.

In acest caz trebuie sa intre in functiune instalatia de protectie.

In afara de accidentele care provin din parametrii gazelor, pot avea loc avarii pe conductele tehnologice, incentii etc., cazuri in care statia trebuie oprita. La motocompresoare trebuie sa se realizeze intreruperea curentilor si punerea la pamant a magnetoului, oprirea gazului combustibil si refularea conductei, precum si deschiderea ocolitorului principal pe conducta magistrala. In afara de aceste instalatii de siguranta care trebuie manevrate atat din camera de comanda, cat si din exterior, trebuie prevazute toate aparatele de protectie, avrtizare, inregistrare a parametrilor etc., astfel incat exploatarea sa poata decurge in deplina siguranta.

Aceste dotari se realizeaza in conformitate cu normele in vigoare si pot diferi in functie de marimea, tipul si complexitatea statiei.

IV.            CALCULUL TEHNOLOGIC:

Calculul diametrului racordului de intrare la aspiratie

Dasp=

v = 20 m/s

Pa = 10 + + 1

Pa = 14 bara Q = = 100 000

Dasp = = = = 0.354 m 354 mm

Dasp = 354 mm SREN 10208-1

STAS = Dasp= 400 mm

Calculul diametrului racordului de iesire la refulare

Dref = = = = = 0.260 m 260mm

Dref = 260 mm

STAS= Dref = 300 mm

Ratia de comprimare a statiei proiectate:

r = = = r = 1.733

unde,

Dasp – diametrul racordului de intrare in conditii de aspiratie [m];

Dref – diametrul racordului de iesire in conditii de refulare [m];

Q – debitul de gaze [m3/ora];

v – viteza fluxuli de gaz maxim admisa [20 m/s];

Pa – presiunea de aspirare a gzelor [bara];

r – ratia de comprimare a statiei.

Temperatura de refulare a gazelor:

tref = Ta*rk-1/k = 283*1.7330.28 = 330.1 k => tref = 57.1oC Ta= 10+173=283 k

Temperatura gazelor fiinde de 330.1k, adica 57.1oC nu este necesara racirea acestora.

Puterea totala necesara comptimarii in statia proiectata:

N=* G * * Cp

G = [Kg/sec]

G = = 27.77

T = Tr - Ta

T = 57.1 – 10

T = 47.1 oC => 320 k

N = * 27.77*320*0.527= 19562.52

Numarul de agregate necesare:

A= =

Pentru totta statia vom avea nevoie de 2 agregate +unu de rezerva, in total 3 agregate.

Calculul economic:

Se considera pentru agregatele de comprimare ca valoare estimativa 1000$ echivalent (Kw) instalat.

Numar agregate * puterea unui agregat(Kw) = puterea totala

3*1103=3309 Kw

Stiind ca un Kw = 1.36 Cp

Instalatiile pentru agregatele de comprimare vor fi de:

Puterea totala* 1000$ => totalul in dolari

1$, la cursul zilei = 2.5 ron

3 309*1000 = 3 309 000$ => 8 272 500 RON

Pentru lucrari de constructii, montaj, utilaje auxiliare(robinete, separatoare) se apreciaza un cost de 60% din costul anterior:

0.6*8 272 500 = 4 963 500 RON

Lucrarile de automatizare, telecomunicatii sunt estimate la 10%:

0.1*8 272 500 = 827 250 RON

- Lucrarile de proiecte, terenuri etc sunt estimate la 20%:

0.2*8 272 500 = 1 654 500 RON

In concluzie costul statiei va fi:

8 272 500+4 963 500+827 520+1 654 500= 15 717 750 RON

V.      PROBLEME DE PROTECTIA MUNCII

Protectia muncii constituie totalitatea masurilor luate pentru asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor de munca si a inbolnavirilor profesionale.

La baza masurilor de protectie a muncii stau studiile, experientele si cerintele a doua discipline stiintifice: tehnica securitatii muncii, care este partea tehnica a protectiei muncii, avand ca obiect elaborerea masurilor de asigurarea securitatii muncii si igiena munciicare elaboreaza masurile organizatorice.

Reguli de exploatare in cadrul statiilor de comprimare:

La proiectarea si exploatarea statiilor de compresoare se vor respecta urmatoarele:

a)     Asigurarea ventilatiei naturale a halei permanent prin deschideri prevazute la partea inferioara si superioara a halei;

b)     Colectarea scaparilor de gaze si a celor evacuate;

c)     Dotarea cu dispozitive si instalatii de ridicare, de capacitate corspunzatoare greutatii celei mai mari ce va fi manevrata;

d)     Izolarea termica a conductelor de esapare si agentului de comprimare cu temperatura de peste 70oC;

e)     Prevederea de aparatori la piesele in miscare si inbinari cu flanse de conductele pentru fluide calde si sub presiune

f)      Montarea aparatelor de masura si control necesare unei exploatari sigure a agregarelor si si instalatiilor tehnologice;

g)     Montarea de scari si platforme cu balustrade pentru accesul la partile superioare ale agregatului de comprimare;

h)     Montarea instalatiei de captare a uleiului si pierderilor de ulei de la etansari;

i)      Montarea instalatiei de purificare si reglare a gazului combustibil la parametrii indicati de furnizorul agregatului de comprimare;

j)      Montarea supapelor de siguranta si a capetelor de retinere pe conductele de refulare ale agregatelor.

In interiorul halei de compresoare la conductele de gaze naturale, se vor folosi de preferinta inbinarile sudate; in cazul folosirii asamblarilor filetate sau in flanse, etanseitatea acestora va fi verificata zilnic cu detectorul de gaze.

Sistemul de aprindere prin scanteie la motoarele cu gaze va fi antiexploziv. Interventiile la organele acestui sistem se vor executa numai cu motorul oprit.

Fisele, bujiile, bobinele de inductie, magnetourile vor fi verificate pe standuri speciale, montate in atelierul de intretinere.

Pentru pornirea agregatului de comprimare  se vor verifica urmatoarele:

Montajul corect al tuturor conductelor, acesoriilor, capacelor, aparatorilor;

Existenta si functionarea corecta a aparatelor de masura si control;

Functionarea corecta a tuturor protectiiilor;

Nivelul uleiului si lichidului de racire;

Pozitia corecta a armaturilor tuturor sistemelor de functionare;

Functionarea corecta a instalatiilor de reglare a gazului combustibil;

Funstionarea instalatiei de aer comprimat;

Refularea conductelor si buteliilor de aer si a separatoarelor de lichide de pe conductele de aer comprimat;

Evacuarea personalului care nu are legatura directa cu pornirea din zona demarorului.

Pornirea motorului se face numai cu sistemul prevazut de furnizorul agregatului; este interzisa utilizarea oxigenului, acetilenei, combustibilior lichizi pentru pornire.

Instalatia de aer comprimat (compresoare, butelii, filtre) se fa monta in afara halei compresoarelor, in incapere separata, amplasata la 50 m de aceasta.

Buteliile de aer comprimat, fiind recipienti sub presiunevor fi construite, echipate, amplasate si exploatate conform prescriptiilor tehnice I.S.C.I.R.

VI.            IMPACTUL ACTIVITATII DE COMPRIMARE A GAZELOR ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR

Activitaea de protectie a mediului are drept scop reducerea inpactului pe care diferite activitati le are asupra mediului.

Prin inpactul asupra mediului se intelege orice efect direct sau indirect al unei activitati umane desfasurate intr-o anumita zona care produce o schimbare a sensului de evolutie a starii calitatii mediuluisi a ecosistemelor, schimbare ce poate afecta sanatatea omului, integritatea mediului, a patrimoniului cultural. Evaluarea impactului asupra mediului are drept evidentierea efectelor negative dar si a celor pozitive ale exercitarii unei activitati proiectate sau existente asupra mediului.

Evaluarea impactului se face in cdrul studiilor de impact. Elaborarea acestora este obligatorie pentru evaluarea corecta a consecintelor pe temen scurt, mediu si lung. Impactul asupra factorilor de mediu trebuie evaluat separat in cazul unui obiectiv nou:

a)       Pe durata realizarii obiectivului – in acest caz trebuie sa se obtina  un “acord de mediu”;

b)       Pe durata exploatarii sau functionarii obiectivului – in acest caz este nevoe sa se obtina o “autorizatie de mediu”.

Poluarea apelor:

Din statiile de epurare sunt evacuate ape reziduale, industriale si menajere. Apele industriale au un continut ridicat de uleiuri minerale utilizate ca lubrifianti in agregatele compresoare; de aceea apele reziduale sunt colectate in sinstalatia industriala si dirijata catre un separator de grasimi, apoi evacuata in reteaua de canalizare. Apele menajere, rezultate din activitatea pompieristica si de gospodarie, de regula sunt deversate in canalizarea menajera.

Principalul agent poluant al apelor raman uleiurile tinand cont de faptul ca randmentul separatii este in general extrem de scazut.

Poluarea aerului:

Majoritatea noxelor emise in atmosfera din statiile de comprimare provin de la arderea metanului in gazomotocompresoare si in centrale termice. Principalele noxe sunt gazoase: NO2, CO, CO2, COV (compusi organici volatili), SO2 (in cazul in care gazul metan contine urme de H2S sau mercaptan).

Alte noxe, cum ar fi: vapori de solventi, vopsele sau alte materiale inflamabile nu au caracter permanent si sunt neglijabile din punct de vedera al poliarii aerului.

Poluarea lolului:

Poluarea solului determinata de desfasurarea activitatii in statiile de comprimare poate intervenii accidental in cazul unor avarii sau neglijente in depozitarea deseurilor.

La statiile de comprimare rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

Uleiuri minerale uzate;

Pise de schimb uzate;

Carpe de sters imbibate cu uleiuri si produse petroliere;

Resturile menajere resultate de la angajati.

Poluarea sonora, vibratii limita:

Ca orice motoare cu ardere interna, motocompresoarele produc zgomote de o intensitate mai mare in special la esaparea gazelor arse.

Vibratiile organelor agregatelor aflate in miscare sunt controlate cu detectoare de vibratii si in general acestea sunt sub valorile prescrise de fabricantul utilajului.

Toate mecanismele agregatelor in miscare de rotatie au turatii si mase mici, cu exceptia volantei de la motocompresoare.

Vibratiile acestea sunt mereu controlate.

Asezari umane, cai de acces:

Statiile de comprimare a gazelor naturale sunt amplasate in general in apropierea unor localitati. Accesul catre si in incita statiei se realizeaza prin intermediul unor sosele betonate sau din dale de beton specifice drumurilor de sonde marginite de spatii verzi.

BIBLIOGRAFIE:

Dr. Ing. NICOLAE SIMESCU- “Comprimarea gazelor naturale”, Editura Universitatii din Sibiu, 1996;

Dr. Ing. NICOLAE SIMESCU - Curs si seminarii “Comprimarea gazelor naturale”, E.V.G.N. Medias, 1999-2000;

Dr. Ing. NICOLAE SIMESCU – Curs “Transportul gazelor naturale”, E.V.G.N. Medias, 1999-2000.

CUPRINS:

I.       Dezvoltarea industriei gaziere in Romania

II.     Necesitatea comprimarii gazelor natirale

a.      Extractia gazelor naturale. 6

b.     Transportul gazelor naturale 7

c.      Inmagazinarea gazelor naturale. 7

d.     Alte utilizari. 8

III.   Compunerea statiei de comprimare

Instalatia de separare si filtrare a gazelor naturale.. 9

Claviatura tehnologica a statiei 10

Instalatia de masurare a principalilor parametrii tehnologici. 12

Grupuri compresoare. 13

Instalatii de racire a gazelor.. 13

Gospodaria de energie electrica.. 15

Gospodaria de ulei. 15

Hala compresoarelor. 15

Utilitati ale statiei 16

10.Dotari pompieristice si tehnica securitatii. 16

IV. Calculul tehnologic.. 18

V. Probleme de protectia muncii 22

VI. Impactul activitatii de comprimare asupa mediului 24

Bibliografie

D:DOCUMENTEcomprimarecompresor.bmp

Cilindru

Arbore cotit  10- fulie

Biela

Piston

Chiuloasa

conducta

Conducta aspiratie

Supapa refulare

Supapa admisie

Imagini ale ITG de tip LMS - 100





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate