Ajutor practic- indicatori de performanta

Progresul fata de un obiectiv se poate masura folosind indicatori de performanta ai mediului cum ar fi:

a)     cantitatea de material brut sau energie folosita

b)     cantitatea de emisii cum ar fi CO₂

c)     deseuri produse pe cantitatea de produs finit

d)     eficienta materialului si energiei folosite

e)     numarul incidentelor de mediu (de ex. emisii peste limitele admise)

f)      numarul de accidente de mediu (de ex. emisii neplanificate)

g)     procent de deseuri reciclabile

h)     procent de material reciclat folosit la ambalare

i)      numar de kilometri pe unitatea de productie ai vehiculelor utilizate

j)      cantitati de poluanti specifici emisi de ex: NO_x, SO₂, CO, COV- uri, Pb, CFC

k)     investitie in protectia mediului

l)      numar de anchete si

m)   zona de teren lasata deoparte pentru habitatul salbatic

Implementare si functionare

Orientare generala- Implementare si functionare

O organizatie trebuie sa asigure resursele, posibilitatile, structurile si mecanismele ajutatoare necesare pentru:

a)     realizarea politicii sale de mediu, a obiectivelor si tintelor urmarite

b)     a corespunde cerintelor de schimbare ale organizatiei

c)     comunicarea problemelor sistemului de management al mediului impreuna cu partile interesate si

d)     asigurarea functionarii in evolutie si imbunatatirea continua a sistemului de management al mediului pentru a imbunatati performanta de mediu a organizatiei

Pentru a dirija eficient problemele de mediu sistemul de management al mediului poate fi conceput sau revizuit astfel incat sa se alinieze si sa se incadreze eficient in procesele existente ale sistemului de management. O astfel de integrare poate sa ajute o organizatie sa echilibreze si sa rezolve conflictele dintre obiectivele si prioritatile organizationale si de mediu daca exista.

Elementele sistemului de management care pot sa beneficieze de pe urma integrarii, includ politici de organizare, alocarea resurselor, controale si documente de functionare, sisteme de informatii si de sprijin, instruire si dezvoltare, structura organizatorica si de responsabilitate, sisteme de atribuire si apreciere, sisteme de masurare si monitorizare, procese de audit intern si comunicare si raportare.

1 Resurse, roluri, responsabilitate si autoritate

Managementul unei organizatii trebuie sa determine si sa puna la dispozitie resursele corespunzatoare pentru a stabili, a implementa, a mentine si a imbunatati sistemul de management. Aceste resurse trebuie asigurate in mod eficient si la timp.

Cand se identifica resursele necesare pentru a stabili, a implementa si a mentine sistemul de management al mediului, o organizatie trebuie sa tina seama de:

infrastructura, sisteme de informatii, instruire, tehnologia si resurse financiare, umane si alte resurse specifice operatiilor sale.

alocarile de resurse trebuie sa tina seama atat de nevoile curente , cat si de cele viitoare ale unei organizatii. In alocarea resurselor, o organizatie poate sa dezvolte proceduri de urmarire a beneficiilor ca si a costurilor activitatilor sale de mediu sau aferente. Se pot include probleme cum ar fi costul controlului poluarii, al deseurilor si evacuarii.

Resursele si alocarea lor trebuie analizate periodic si in legatura cu analiza de management pentru a se asigura caracterul sau adecvat. In evaluarea caracterului adecvat al resurselor, trebuie sa se acorde atentie schimbarilor planificate si/sau noilor proiecte sau operatii.

Ajutor practic- resurse umane, fizice si financiare

Baza de resurse si structura organizatorica a unei IMM poate sa impuna anumite limitari privind implementarea sistemului de management. Pentru a depasi aceste limitari, un IMM poate sa ia in considerare strategii de cooperare in:

a)     un client mai mare si organizatii ale furnizorului pentru a imparti tehnologia si cunostintele

b)     alte IMM-uri dintr-un lant de aprovizionare sau baza locala pentru a defini si dirija problemele comune, pentru a impartasi experientele si a facilita dezvoltarea tehnica, pentru a folosi impreuna instalatiile si resursele externe

c)     organizatii de standardizare, asociatii, IMM, camere de comert, pentru programe de pregatire si constientizare si

d)     universitati si alte centre de cercetare pentru sustinerea imbunatatirii productivitatii si pentru inovatie.

Stabilirea, implementarea si intretinerea cu succes a unui sistem de management al mediului depind intr-o mare masura de felul in care managementul de varf defineste si atribuie responsabilitatile si autoritatea in cadrul organizatiei (vezi Ajutorul Practic- structura si responsabilitate)

Managementul de varf trebuie sa atribuie unui reprezentant (i) sau unei (unor) functii, suficienta autoritate, constientizare, competenta si resurse pentru:

a)     a se asigura stabilirea, implementarea si intretinerea sistemului de management al mediului la toate nivelele aprobate ale organizatiei si

b)     raportarea la managementul de varf a performantei sistemului de management al mediului si a oportunitatilor sale pentru imbunatatire

Responsabilitatile reprezentantului managementului pot sa includa interactiuni cu partile interesate privind problemele care au legatura cu sistemul de management al mediului. Reprezentantul managementului poate sa aiba o varietate de alte responsabilitati in cadrul organizatiei. In cadrul organizatiilor mici, directorul general poate sa indeplineasca aceasta functie.

O organizatie trebuie sa defineasca si sa comunice responsabilitatile si autoritatile unei persoane care lucreaza pentru sau din partea organizatiei a carei munca este legata de managementul de mediu. Responsabilitatile de mediu nu trebuie vazute ca limitatela functia de mediu, dar pot de asemenea sa includa si alte sfere ale unor organizatii cum ar fi managementul operational sau alte functii ale personalului (de ex cumpararea, ingineria, calitatea, etc). Resursele prevazute de managementul de varftrebuie sa permita indeplinirea responsabilitatilor atribuite. Responsabilitatile si autoritatile trebuie sa fie analizate cand se produce o schimbare in structura organizatiei.

Ajutor practic- structura si responsabilitate

Pentru a se asigura stabilirea is implementarea efectiva a unui sistem de management al mediului este necesar sa se atribuie responsabilitati corespunyatoare.

Exemplele urmatoare ilustreaza responsabilitatile de mediu

NOTA: companiile si institutiile au structuri organizatorice diferite si trebuie sa-si stabileasca responsabilitatile managementului de mediu pe baza proceselor proprii de munca. In cazul unui IMM de exemplu, proprietarul poate sa fie persoana responsabila de toate aceste activitati

2 Competenta, instruire si constientizare

Managementul de varf are o responsabilitate cheie pentru constientizarea activitatilor de constructii si motivarea angajatilor prin explicarea valorilor de mediu ale organizatiei, comunicarea angajamentului sau fata de politica de mediu si incurajarea tuturor persoanelor pentru si din partea organizatiei pentru a accepta importanta realizarii obiectivelor si sarcinilor de mediu fata de care organizatiile sunt responbsabile. Ceea ce transforma un system de management al mediului dintr-o munca executata pe hartie intr-un process efficient este angajamentul individual in contextual valorilor de mediu distribuite. Persoanele care lucreaza pentru sau din partea unei organizatii trebuie sa fie incurajate sa aduca sugestii care pot sa duca la performanta de mediu imbunatatita.

O organizatie trebuie sa se asigure ca toate persoanele care lucreaza pentru sau din partea organizatiei sunt constiente de importanta conformitatii la politica de mediu si la cerintele sistemului de management al mediului, de rolul lor si de responsabilitatile din cadrul sistemului de management mediului, aspecte importante de mediu actuale sau posibile precum si impacturi aferente ale activitatilor lor de munca, beneficii ale performantei imbunatatite precum si consecintele devierii de la cerintele aplicabile ale sistemului de management al mediului.

NOTA 1: Toate persoanele care lucreaza pentru sau din partea unei organizatii include angajatii, contractantii si dupa cum este cazul alte parti implicate.

Acele persoane care intreprind activitati de munca care implica aspecte (un aspect) importante actuale sau posibile sau impact (impacturi) aferente trebuie sa fie competente astfel incat sa se conformeze cerintelor sistemului de management al mediului. Pentru acele activitati care sunt cele mai importante in managementul aspectelor sale de mediu, organizatia trebuie sa identifice cunostintele, capacitatea de intelegere, abilitatile sau indemanarea care face ca un individ sa fie competent sa le realizeze. O data ce s-a identificat competenta necesara, organizatia trebuie sa se asigure ca persoanele care realizeaza aceste activitati au competenta necesara.

NOTA: vezi 4.5.5 pentru orientare in ceea ce priveste competenta auditorului.. competenta se bazeaza pe educatia corespunzatoare, pe instruire, pe abilitati si sau experienta. Cerintele de competenta trebuie avute in vedere in recrutarea, in instruirea si dezvoltarea viitoarelor abilitati si capabilitati ale persoanelor care lucreaza pentru si din partea organizatiei. De asemenea competenta trebuie avuta in vedere in selectarea contratctantilor sau a altora care luicreaza pentru sau din partea organizatiei.

O organizatie trebuie sa identifice si sa evalueze orice diferente intre competenta necesara realizarii unei activitati precum si competenta necesara pe care o are un individ pentru a realiza activitatea. Aceasta diferenta poate fi rectificata printr-o educatie suplimentara in instruire, prin dezvoltarea abilitatilor, etc.

Programele de instruire trebuie sa reflecte responsabilitatile definite in cadrul sistemului de management al mediuuli si sa tina cont de cunostintele existente ale audientei precum si de intelegerea materialului.

Sistemul de management al mediului- programele de instruire pot sa includa:

a)     identificarea nevoilor de instruire ale angajatilor

b)     proiectul si dezvoltarea unui plan de instruire pentru a trimite cererile de instruire stabilite

c)     verificarea conformitatii cu cerintele de instruire ale sistemului de management al mediului

d)     instruirea grupurilor tinta de angajati

e)     documentarea si monitorizarea instruirii primite si

f)      evaluarea instruirii primite comparativ cu nevoile si cerintele stabilite

Ajutor practic- Competenta, Instruire si Constientizare Exemple ale tipurilor de instruire de mediu care pot fi asigurate de o organizatie dupa cum urmeaza: Tip de instruire Audienta Scop Ridicarea gradului de constientizare a importantei managementului de mediu Directori cu vechime mare Atingerea angajamentului si aliniamentului la politica de mediu a organizatiei  Ridicarea constientizarii generale asupra mediului Toti angajatii Asigurarea angajamentului fata de politica mediului, obiective si tinte ale organizatiei si instituirea unui sens al responsabilitatii individuale. Instruirea in sistemul de management al mediului Persoane cu responsabilitati in sistemul de management al mediului Instructaj despre cum trebuie sa existe conformitate cu cerintele, dirijarea procedurilor, etc Sporirrea abilitatilor Angajatii cu responsabilitati asupra mediului Imbunatatirea performantelor in zonele organizatiei, adica functionarea, cercetarea si dezvoltarea si ingineria Instruire de conformitate Angajatii ai caror actiuni pot afecta conformitatea Realizarea conformitatii cu cerintele obisnuite ale instruirii si imbunatatirea conformitatii cu cerintele legale aplicabile precum si alte cerinte la care subscrie organizatia.

3 Comunicare

3.1 Comunicare interna

Comunicarea intre nivelele si functiile din cadrul unei organizatii este cruciala pentru eficienta sistemului de management al mediului. De ex comunicarea este importanta pentru rezolvarea problemei, pentru coordonarea activitatilor, pentru urmarirea privind planurile de actiune si pentru dezvoltarea ulterioara a sistemului de management al mediului. Asigurarea informatiilor corespunzatoare pentru angajatii unei organizatii serveste la motivarea lor si la incurajarea acceptarii eforturilor organizatiei pentru imbunatatirea performantei de mediu. Aceasta poate sa ajute angajatii sa-si indeplineasca responsabilitatile si organizatia sa-si indeplineasca obiectivele si tintele sale de medi. O organizatie trebuie sa aiba un proces de a incuraja feed-back-ul de la implicarea tuturor nivelelor organizatiei si primirea si raspunderea la sugestiile si problemele angajatilor. Adesea este important sa se asigure informatii pentru ceilalti care lucreaza din partea organizatiei cum ar fi contractanti si furnizori. Rezultatele de la monitorizarea sistemului de management al mediului, de la audit si de la analiza managementului trebuie comunicate persoanelor corespunzatoare din cadrul organizatiei.

Exista o varietate de metode de comunicare interna, de ex procese verbale ale sedintelor, panouri, scrisori informative, cutii cu sugestii, website-uri, e-mail, sedinte si comisii comune.

3.2 Comunicare externa

Comunicarea cu partile externe poate fi un mijloc important si eficient pentru managementul mediului. Metodele proactive pot sa creasca eficienta comunicarii externe. O organizatie trebuie sa aiba in vedere cheltuielile posibile precum si beneficiile diferitelor abordari ale dezvoltarii unui plan de comunicare care corespunde imprejurarilor speciale. De asemenea, comunicarea trebuie sa tina seama daca comunicara externa cu partile inetersate despre aspectele sale de mediu le includ pe cele legate de furnizarea produselor si lanturile de produse.

Ca un minim, o organizatie trebuie sa stabileasca, sa implementeze si sa mentina procedurile pentru primirea, documentarea si reactia de raspuns la comunicarea relevanta de la partile externe. O organizatie ar putea de asemenea sa considere de folos sa se mentioneze in documente procedura sa pentru comunicarea externa.

Oricare ar fi deciziile pe care le ia o organizatie in ceea ce priveste comunicarea externa pe o baza proactiva, decizia sa trebuie inregistrata. O organizatie trebuie sa aiba un proces de comunicare cu partile externe interesate in caz de situatii de urgenta sau accidente care ar putea sa-i afecteze sau sa-i priveasca.

Exista o varietate de metode de comunicare externa care pot sa incurajeze intelegerea si acceptarea eforturilor referitoare la managementul de mediu al organizatiei. Metodele de comunicare includ de ex: discutii informative, zile  deschise ale organizatiei, grupuri tinta, dialog al comunitatii, implicarea in evenimentele comunitatii, website-uri si e-mail-uri, comunicate de presa, instiintari si scrisori circulare periodice, rapoarte anuale (sau altele periodice), suport tehnic telefonic permanent (hotline).

3.3 Procese de comunicare

O organizatie trebuie sa tina seama de natura si dimensiunile sale, aspectele importante de mediu precum si natura si necesitatile partilor interesate cand se stabileste un program de comunicari.

O organizatie trebuie sa ia in considerare urmatoarele etape ale procesului:

a)     strangerea de informatii, sau realizarea unor cereri de oferta de la partile interesate

b)     stabilirea audierilor (audientelor) tinta, a informatiilor si a nevoilor de dialog

c)     selectarea informatiilor relevante pentru intereseleaudientei

d)     stabilirea informatiilor care se vor comunica pentru audienta (audientele) tinta

e)     stabilirea metodelor care sunt corespunzatoare pentru comunicare

f)      evaluarea si stabilirea periodica a eficientei procesului de comunicare

4 Documentarea

Pentru a se asigura ca sistemul de management al mediului s-a inteles si functioneaza eficient, o organizatie trebuie sa dezvolte si sa pastreze documentatia corespunzatoare. Scopul unei astfel de documentatii este asigurarea informatiilor necesare pentru angajati si alte parti interesate dupa cum este cazul. Documentatia trebuie adunata si pastrata intr-un mod care sa reflecte cultura si nevoile unei organizatii, realizarea si imbunatatirea sistemului de informatii existente. Intinderea documentului poate sa difere de la o organizatie la alta dar trebuie sa descrie sistemul de management al mediului (vezi Ajutorul Practic- Documentatia de mai jos).

O organizatie poate sa aleaga sa-si prezinte pe scurt informatiile sub forma unui manual ceea ce reprezinta o privire de ansamblu sau o privire de ansamblu asupra sistemului de management al mediului si poate sa asigure directia fata de documentatia aferenta. Structura unui astfel de manual despre sistemul de management al mediului nu trabuie sa urmareasca structura clauzei din ISO 14001 sau orice alt standard.

Pentru managementul eficient al proceselor sale cheie (de ex cele legate de aspectele de mediu importante identificate) o organizatie trebuie sa stabileasca o procedura (proceduri) care descriu in detalii corespunzatoare un mod specificat de realizare a fiecarui proces. Daca o organizatie decide sa nu mentioneze in documente o procedura, angajatii corespunzatori trebuie informati printr-o comunicare sau instructaj despre cerintele care trebuie sa fie satisfacute (vezi 2).

Inregistrarile care asigura informatii despre rezultatele obtinute sau dovada activitatilor realizate nu fac parte din documentatia organizatiei dar in general sunt controlate prin diferite procese ale managementului (vezi 4.5.4).

Documentele pot fi gestionate in orice fel (pe hartie, electronic, fotografii, postere) ceea ce este folositor, lizibil, usor de inteles si accesibil celor care au nevoie de informatii continue acolo. Pot sa existe avantaje pentru pastrarea documentelor in format electronic; astfe, este usor de actualizat, de accesat, de controlat si asigurat ca toti utilizatorii folosesc versiunile valabile ale documentatiei.

Daca procesele sistemului de management al mediului sunt aliniate la cele de la alte sisteme de management , o organizatie poate sa combine documentatia acestor alte sisteme de management.

5 Controlul documentelor

Controlul documentelor sistemului de management al mediului este important pentru a se asigura ca

a)     documentele pot fi identificate cu organizatia corespunzatoare, diviziunea, functia, activitatea sau persoana de contact

b)     documentele (altele decat inregistrarile) sunt analizate cu regularitate, reviziile dupa cum este necesar si aprobate de personalul autorizat inainte de emitere

c)     versiunile curente ale documentelor relevante exista in toate locurile unde se realizeaza operatii esentiale pentru functionarea eficienta a sistemului si

d)     documentele invechite sunt indepartate prompt din toate punctele de emitere precum si punctele de folosire. In unele imprejurari, de ex in scopuri legale si/sau pastrarii cunostintelor, documentele invechite pot fi retinute.

Documentele pot fi controlate eficient prin :

dezvoltare unui format de document corespunzator care include titluri unice, numere, date, revizii, istoria reviziei si autoritate

atribuirea analizei si aprobarii documentelor unor indivizi cu capabilitati tehnice suficiente si autoritatea organizatorica si

mentinerea unui sistem eficient de distribuire a documentului

6 Controlul operational

6.1 Identificarea necesitatii unor controale operationale

O organizatie ar putea sa foloseasca controale pentru:

a)     dirijarea aspectelor de mediu importante care au fost identificate

b)     asigurarea conformitatii cu cerintele legale si alte cerinte la care subscrie organizatia

c)     realizarea obiectivelor, tintelor si asigurarea conformitatii cu politica de mediu incluzand angajamentul fata de prevenirea poluarii si imbunatatirea continua si

d)     evitarea sau minimalizarea riscurilor de mediu

Cand se identifica necesitatile pentru controalele operationale, o organizatie trebuie sa ia in considerare toate operatiile sale incluzandu-le pe cele legate de functiile managementului cum ar fi cumparare, vanzari, marketing, cercetare si dezvoltare, proiectare si tehnologie, operatiile procesului de zi cu zi cum ar fi fabricarea, intretinerea, analiza laboratorului si depozitare de produse, si procesele externe cum ar fi livrarea produselor si serviciilor.

O organizatie trebuie de asemenea sa ia in considerare cati contractanti sau furnizori ar putea sa-i afecteze abilitatea de conduce aspectele de mediu, sa realizeze obiectivele si tintele si astfel sa se conformeze cerintelor legale aplicabile precum si altor cerinte la care subscrie organizatia. O organizatie trebuie sa stabileasca controalele operationale care sunt necesare cum ar fi procedurile mentionate in documentatie, controalele sau acordurile furnizorului si sa le comunice la contractantii si furnizorii sai dupa cum este cazul.

6.2 Stabilirea controalelor operationale

Controalele operationale pot sa ia diferite forme, cum ar fi proceduri, instructiuni de lucru, contoale fizice, folosirea personalului instruit sau orice combinatie a acestora. Alegerea unor metode specifice de control depinde de un numar de factori cum ar fi abilitatile si experienta persoanelor care realizeaza operarea si complexitatea importantei mediului in care se desfasoara functionarea propriu zisa.

O abordare comuna pentru stabilirea controalelor operationale include:

a)     alegerea unei metode de control

b)     selectarea criteriilor de functionare acceptabile

c)     stabilirea procedurilor, dupa cum este necesar, care stabilesc cum se planifica, se realizeaza si controleaza operatiile identificate, si

d)     documentarea acestor proceduri, dupa cum este necesar, sub forma instructiunilor, semnelor, formularelor, video-urilor, fotografiilor, etc

Pe langa proceduri, instructiuni de lucru si alte mecanisme de comanda, controalele operationale pot sa includa prevederi pentru masurare si evaluare cat si pentru a se stabili daca se respecta criteriile de operare.

O organizatie poate sa aleaga sa stabileasca proceduri de a mari posibilitatea de a implementa controalele intr-un mod consecvent. Controalele operationale pot fi o componenta importanta a unui program (programe) de management al mediului (vezi 4.3.3.2).

Controalele operationale se adreseaza acelor persoane implicate in functii de control pentru a se asigura ca, controalele operationale se realizeaza asa cum s-a planificat.

NOTA: vezi 2 pentru orientare ulterioara privind perfectionarea

O data ce s-au stabilit controalele operationale, o organizatie trebuie sa monitorizeze aplicarea cu continuitate a acestor controale ca si eficienta controalelor precum si sa planifice si sa ia masurile corective dupa cum este necesar.

7 Raspuns si pregatire in caz de urgenta

O organizatie trebuie sa stabileasca, sa implmenteze si sa mentina (o) procedura (proceduri) care detaliaza modul cum se identifica situatiile de urgenta posibile precum si accidente care pot sa aiba un impact nefavorabil asupra mediului si micsorarea corespunzatoare, precum si actiuni de raspuns daca se produc astfel de situatii. Procedura (procedurile) si controalele aferente trebuie sa includa, acolo unde se poate, analiza:

a)     emisii posibile in atmosfera

b)     evacuarea accidentala in apa si pe sol

c)     efecte specifice ale ecosistemului si ale mediului ca urmare a scaparilor accidentale.

Procedura (procedurile) trebuie sa ia in considerare consecintele posibile ale unei functionari anormale, situatii posibile in caz de urgenta precum si accidente posibile.

4.5 Verificarea

4.5.1 Monitorizare si Masurare

O organizatie trebuie sa aiba o abordare sistematica pentru masurarea si monitorizarea performantei sale de mediu pe o baza obisnuita. Monitorizarea implica strangerea informatiilor, cum ar fi masuratori sau observatii, ore suplimentare. Masuratorile pot fi fie cantitative fie calitative. Monitorizarea si masuratorile pot sa serveasca multor scopuri intr-un sistem de management al mediului cum ar fi:

a)     urmarirea evolutiei privind conformitatea cu angajamentele din politica, realizarea obiectivelor si tintelor si imbunatatirea continua

b)     dezvoltarea informatiilor pentru identificarea aspectelor imortante de mediu

c)     monitorizarea emisiilor si evacuarilor pentru respectarea cerintelor legale aplicabile sau alte cerinte la care subscrie organizatia

d)     monitorizarea consumului de apa, energie sau materiale brute pentru respectarea obiectivelor si tintelor

e)     asigurarea datelor pentru sprijinirea sau evaluarea controalelor operationale

f)      asigurarea datelor pentru evaluarea performantei sistemului de management al mediului

Pentru realizarea acestor scopuri, o organizatie trebuie sa planifice ce va masura, unde si cand trebuie sa se masoare si ce metode trebuie folosite. Pentru a pune accent pe resursele pentru cele mai importante masuratori, organizatia trebuie sa identifice caracteristicile cheie ale proceselor activitatilor care pot fi masurate si care asigura cele mai importante informatii.

NOTA: vezi 4.3.3.3 pentru linii de orientare ulterioare privind indicatorii de performanta

Masuratorile trebuie realizate in conditii controlate cu procesele corespunzatoare pentru asigurarea valabilitatii rezultatelor, cum ar fi calibrarea adecvata sau verificarea echipamentelor de monitorizare si masurare, folosirea personalului calificat si folosirea metodelor corespunzatoare de control al calitatii.

Cand este necesar sa se asigure rezultate valabile, echipamentul de masurare trebuie calibrat sau verificat la intervale mentionate sau inainte de folosire, fata de standardele de masurare care se pot urmari in conformitate cu standardele de masura nationale sau internationale. Daca nu exista astfel de standarde, baza folosita pentru calibrare trebuie inregistrata. Procedurile scrise pentru realizarea masuratorii si monitorizarii pot sa ajute la consecventa masuratorilor si la cresterea gradului de fiabilitate a datelor obtinute.

Rezultatele masuratorii si monitorizarii trebuie analizate si folosite pentru identificarea atat a succeselor cat si a zonelor care necesita corectie sau imbunatatire.

4.5.2. Evaluarea conformitatii

O organizatie trebuie sa stabileasca, sa implementeze si sa mentina o procedura pentru a evalua periodic conformitatea sa cu cerintele legale care se aplica aspectelor sale de mediu ca parte a angajamentului sau fata de conformitate. Organizatia trebuie sa inregistreze rezultatele acestei evaluari.

Domeniul unei evaluari de conformitate poate sa includa multe cerinte legale sau o singura cerinta. Se poate folosi o varietate de metode pentru a evalua conformitatea, incluzand procese cum ar fi:

a)     audituri

b)     analiza documentelor si/sau inregistrarilor

c)     inspectii ale instalatiilor

d)     interviuri

e)     analize ale proiectului sau ale muncii

f)      analiza de rutina a eprupetei sau rezultate ale testului si/sau verificarea eprubetei si

g)     turul instalatiei si/sau observatie directa.

O organizatie trebuie sa stabileasca o frecventa si o metodologie pentru evaluarea conformitatii care se ptriveste dimensiunii sale, tipului si complexitatii.frecventa poate fi afectata de factori cum ar fi executarea conformitatii trecute sau cerintele legale specifice. Poate fi benefic sa existe o analiza independenta realizata periodic.

Un program de evaluare a conformitatii poate fi integrat in alte activitati de evaluare. Acestea pot sa includa audituri ale sistemului de management, evaluari sau inspectii pentru sanatate si siguranta sau certificari ale asigurarii de calitate.

In mod similar o organizatie trebuie sa evalueze periodic conformitatea sa cu celelalte cerinte la care subscrie (pentru acele linii de orientare privind celelalte cerinte, vezi 4.3.2.2). o organizatie poate sa doreasca sa stabileasca un proces separat de organizare a unor astfel de evaluari sau poate sa aleaga sa combine aceste evaluari cu evaluarile de conformitate fata de cerintele legale (vezi mai sus), procesul sau de analiza a manaegementului (vezi 4.6 sau alte procese de evaluare). Trebuie sa se pastreze inregistrari ale acestor evaluari periodice