Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place.ascensiunea īn munti, pe zapada, stānca si gheata, trasee de alpinism




Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Alpinism


Index » hobby » Alpinism
» Coborarea artificiala


Coborarea artificiala




Coborarea artificiala

Art.128. - Rapelul reprezinta coborarea prin alunecare de-a lungul unei corzi. Pregatirea rapelului cere prevedere, experienta si constiinciozitate. Pentru rapel sunt necesare: corzi, carabiniere, bucle, pitoane, ciocane, manusi si centuri de siguranta. Invatarea rapelului se face progresiv de la inaltimi mici la inaltimi din ce in ce mai mari.

(2) Cele mai multe accidente au loc la coborare, datorita euforiei, oboselii, frigului, apropierii unei ploi sau a noptii. De aceea, exista o serie de reguli ce trebuie respectate pentru eliminarea tuturor riscurilor. Cea mai importanta regula este rezervarea unui interval de timp suficient pentru pregatirea rapelului.




(3) Cel mai simplu punct de fixare al corzii il constituie un copac sau mai rar, un colt de stanca. Punctul stabilit pentru fixarea rapelului trebuie sa asigure recuperarea corzilor dupa ce se coboara. Cel mai bine este sa se echipeze coltul cu o bucla, care permite o recuperare mai usoara a corzii.

(4) Pentru rapel este indicat un piton cu inel. In lipsa, se poate folosi un piton normal echipat cu o bucla. In cazul folosirii a doua pitoane se utilizeaza cate o bucla pentru fiecare piton, pentru repartizarea uniforma a efortului.

(5) Pitonul de rapel se bate oblic, de sus in jos, intr-o fisura rezistenta, dispusa cat mai in exteriorul peretelui, evitandu-se gropile, alveolele sau platformele care blocheaza franghiile, iar inelul nu trebuie sa preseze coarda de perete in momentul filarii. Rapelul in orice situatie se executa cu 2 corzi de alpinism, a treia coarda se foloseste pentru asigurare. Din motive de securitate se interzice coborarea cu o singura coarda.

(6) Daca avem o singura coarda la dispozitie, o vom trage prin inel pana la mijlocul ei. Daca folosim doua corzi, le innodam si tragem corzile prin inel pana cand nodul ajunge langa inel. Capetele corzii se innoada, apoi se strange coarda de la capete spre piton in bucle largi si se arunca cu o miscare larga, in asa fel incat sa nu ramana agatata pe parcurs. La recuperare se trage de capatul care vine mai lesne; in cazul corzii duble se trage de firul cu nod. In general, se trage de firul apropiat de stanca; tragand de celalalt fir, acesta apasa inelul catre perete, blocand coarda.

(7) Inainte de coborarea ultimei persoane, coechipierul ajuns jos incearca sa afle daca se poate recupera cu usurinta coarda. In caz contrar, cel ramas sus schimba dispozitia corzii, in asa fel incat recuperarea sa se faca fara probleme. Recuperarea se face tragand constant si fara graba, fara smuncituri. Exista pericolul ca prin tragerea corzii sa fie dislocate pietre.

(8) In timpul rapelului, picioarele se tin departate pentru a evita rasucirea laterala in jurul axei corpului. Corpul se lasa usor spre spate, iar picioarele se sprijina pe perete. Coarda trece prin ambele maini. O mana are rolul de a conduce coarda - cea care tine firele venind de la pitonul de rapel, cealalta are rolul de frana - cea care tine firele libere dinspre vale. Intreaga greutate a corpului este preluata prin frecarea corzii, in mana nu se simte practic nici un efort.

(9) O greseala frecventa pe care o fac incepatorii este de a frana cu mana care conduce coarda. In acest caz efortul este mare; aceasta mana nu trebuie sa serveasca decat pentru mentinerea echilibrului. Cu cealalta mana, cea dinspre vale, franarea se face fara nici un efort deosebit.

(10) Inainte de a porni in rapel trebuie verificat daca ambele capete ale corzii ajung pana la o platforma de regrupare si daca surubul carabinierei in care se afla dispozitivul de franare a fost inchis. Viteza trebuie sa fie moderata pentru a nu ne "arde" mainile prin frecarea corzii. Gatul trebuie ferit de atingerea corzii. La rapelul peste surplombe corpul ramane liber atarnat in coarda si incepe sa se roteasca, ceea ce nu trebuie sa ne alarmeze. In timpul rapelului trebuie evitata rasucirea corzilor; firele trebuie mentinute tot timpul paralele, pentru ca recuperarea sa se faca cu usurinta.

(11) Coborarea in rapel se face cu viteza constanta, lin, pentru a nu solicita peste masura pitonul de rapel. Daca rapelul se face dupa un piton, nu e recomandabila coborarea in salturi.

Art.129. - Instalarea rapelului. Se alege locul si se stabileste modalitatea instalarii rapelului, se bate pitonul si se trece unul din capetele corzii prin inel, fixand-o la mijlocul acestuia. Cand pasajul care urmeaza a se cobori este mare, se folosesc doua corzi legate cu ajutorul unui nod de siguranta.

(2) Intinderea corzilor pe peretele stancii se face separat prin aruncarea acestora, dupa ce in prealabil au fost stranse de la capat, in bucle mici si separate. Derularea corzilor se face automat, dupa aruncarea buclelor in adancime, cat mai departe de stanca.

(3) La instalarea rapelului trebuie sa se tina cont de urmatoarele reguli:

a)     capetele de jos ale corzii sa atinga platforma de regrupare

b)     cele doua corzi sa fie la fel de lungi;

c)     corzile sa atarne liber; fara bucle, noduri, fara sa fie agatate de arbusti;

d)     la toate coborarile, militarii se asigura de sus, la carabiniera si piton, cu ajutorul unei cordeline. 

(4) Fiecare militar este obligat sa stapaneasca cel putin un procedeu de rapel pe care sa-l execute cu maximum de securitate si cu minim efort.

(5) Procedeele de executare al rapelului sunt rapelul simplu, rapelul in 8, rapelul pe bucla si carabiniera, rapelul pe bucla si carabiniera, rapelul pe coborator, rapelul cu doua/trei carabiniere.

(6) Rapelul simplu este procedeul considerat cel mai sigur si usor de executat si care prin frecarea corzilor de imbracaminte asigura o coborare lenta cu minimum de efort.



(7) Intrarea in rapel se executa prin introducerea corzilor fixate la punctul stabilit printre coapse, militarul avand pozitia in picioare cu fata la stanca. Cu mana dreapta se prind prin spate cele doua corzi si se trec prin exteriorul coapsei drepte. In continuare, se ridica corzile pe umarul stang, trecandu-se in diagonala peste piept, iar cu mana dreapta, se prind cele doua fire care atarna in spate. Se tin cu mana stanga corzile care vin de sus. Mana din fata mentine echilibrul corpului, iar cu cea din spate dirijeaza forta de frecare - cu cat este mai in fata, cu atat frecarea pe spate si pe umar este mai mare. In acest caz mana din spate nu are voie sa lase libere corzile.

(8) Pe timpul coborarii, corzile circula usor prin maini, neexistand pericol de ardere decat atunci cand viteza de coborare este prea mare; corpul se lasa pe spate, pentru ca centrul de greutate sa se gaseasca in dreptul coapsei, picioarele sunt departate si intinse, impingand direct in peretele stancii.

Art.130. - Rapelul in "8" este un procedeu recomandat incepatorilor, in care coborarea este mult mai lenta si care fata de rapelul simplu, se deosebeste, prin ducerea in fata printre picioare a celor doua corzi care se gasesc in stanga spate si apucarea lor cu aceiasi mana.

(2) Orice militar este obligat sa execute rapelul - indiferent de procedeu, pe ambele coapse la fel de bine, deoarece intr-o coborare oblica, de exemplu, corzile de rapel trebuie sa fie asezate intotdeauna pe sub coapsa exterioara miscarii.

Art.131. - Rapelul pe bucla si carabiniera. Procedeele care folosesc bucle de coarda, evita frecarea picioarelor, determinand un echilibru mai bun in timpul coborarii, centrul de greutate al corpului fiind sprijinit simetric. Carabiniera de la bucla nu are rol de frana; aceasta sustine cu ajutorul corzii greutatea corpului pe timpul rapelului. Bucla, cu o circumferinta egala cu a toracelui, se introduce in jurul coapselor si se prinde cu ajutorul unei carabiniere ambele fire ale acesteia printre picioare. Se introduc cele doua corzi, pe care se executa rapelul, prin carabiniera, se trece capatul de jos al acestora peste umarul stang si se prind cu mana dreapta. In acest caz mana stanga directioneaza corzile care vin de sus, iar mana dreapta franeaza si stabileste ritmul de coborare.

(2) Acest procedeu este cel mai practic cand corzile sunt ude, rigide/inghetate.

Art.132. - Rapelul pe coborator - figura nr. 66. Rapelul pe coborator este cel mai uzitat. Cel mai des folosit dispozitiv de coborare este optul de rapel. Coarda de rapel se trece prin urechea mare si peste urechea mica. Acesta se ataseaza la ham cu ajutorul unei carabiniere cu filet. Mana care tine corzile le preseaza usor pe coapsa, aceasta prezentand o frana suplimentara. Acest sistem de coborare este mai comod si nu prezinta pericolul arsurilor la umar.


Text Box: Figura nr. 66 Rapelul pe coborator

(2) In caz de pierdere a optului, se va utiliza nodul semicabestan.

(3) Pentru coborarea in rapel se mai folosesc atat coboratoarele cu franare limitata cat si cele cu franare reglabila - conform art.43 si art.44.

Art.133. - Alt tip de rapel se executa cu ajutorul nodului de rulare, acesta asigurand o coborare lenta, fara riscul de arsuri ale mainilor si umerilor.

(2) Sunt interzise folosirea altor procedee de rapel in afara celor specificate.

(3) Este interzisa executarea rapelului prin forta bratelor sau numai prin trecerea corzilor pe sub o coapsa, aceasta reprezentand un real pericol, indiferent de nivelul de pregatire al militarilor.

(4) La toate coborarile, militarii se asigura cu ajutorul unei corzi prinse cu un capat de centura de siguranta, iar celalalt capat este trecut printr-o carabiniera prinsa la un piton bine batut si filata peste umar de catre unul din militarii din grupa. Primul care coboara va fi militarul cel mai experimentat. Dupa terminarea coborarii, acesta se autoasigura, stabileste si amenajeaza platforma de regrupare, verifica posibilitatile recuperarii corzilor pe care a executat rapelul.

Art.134. - Pe timpul executarii rapelului se respecta urmatoarele reguli:



a)     alunecarea dinamica pe corzi se face cu viteza constanta de cca 1m/s;

b)     evitarea salturilor, smuciturilor, bruscarilor, rasturnarilor, rasucirilor, pentru a nu se pierde controlul miscarii si suprasolicita punctul de sprijin de la plecare;

c)     mentinerea corpului la un unghi constant de 45 de grade fata de verticala stancii, a picioarelor usor departate iar talpile sprijinite pe stanca. Piciorul pe a carui coapsa se infasoara coarda se tine mai sus decat celalalt. 

(2) Pe timpul executarii in pasaje surplombate se procedeaza astfel

a)     pe partea de sus a surplombei se executa o scurta oprire;

b)     se lasa corpul mult pe spate in coarda;

c)     se executa o bataie concomitenta cu ambele picioare pe stanca;

d)     se executa un salt in gol marind viteza de coborare;

e)     se cauta permanent sprijinul cu varfurile bocancilor pe stanca;

f)      se opreste pentru un timp coborarea in cazul in care corzile au inceput sa se balanseze.

(3) Pentru executarea opririi in rapel se procedeaza astfel:

a)     se opreste alunecarea in locul dorit;

b)     se ridica corzile din mana de jos prin fata celor care vin de sus, se trec peste umarul opus si se infasoara de 1-2 ori in jurul pieptului pe sub maini;

c)     se aduc iarasi de jos in fata si se executa un nod cu acestea pe cele care vin de sus.

(4) Pe timpul executarii rapelului armamentul se poarta in pozitia la piept.

(5) Dupa ajungerea pe platforma de regrupare si restabilirea echilibrului se desfac corzile si bucla, se restabileste paralelismul acestora pe stanca, se departeaza cativa pasi si se da semnalul LIBER. Este permis ca de coarda de asigurare sa se agate manusi, bucle, carabiniere sau alte obiecte care sa fie trase in sus si folosite de catre alti militari.

(6) Dupa coborarea tuturor militarilor se procedeaza la recuperarea rapelului.

(7) In cazul in care corzile raman blocate si nu mai este posibila recuperarea acestora prin metode obisnuite, acestea pot fi readuse la baza peretelui prin deplasarea unui militar pe un itinerar ocolitor la punctul de fixare, prin catarare naturala sau cu ajutorul nodului de rulare/dispozitivelor de catarare.

Art.135. - Inainte de a se intra in poligoanele de alpinism militarii vor fi pregatiti in poligoanele din unitati, la pista alpina specifica vanatorilor de munte, unde vor invata elementele si miscarile pregatitoare rapelului.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate