Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place.ascensiunea īn munti, pe zapada, stānca si gheata, trasee de alpinism




Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Alpinism


Index » hobby » Alpinism
» Asigurarea si autoasigurarea la instructia alpina


Asigurarea si autoasigurarea la instructia alpina




Asigurarea si autoasigurarea la instructia alpina

Art.73. - Asigurarea reprezinta totalitatea masurilor si actiunilor intreprinse de catre secunzi/grupa pentru a facilita reusita indeplinirii misiunii de catre capul de coarda, in vederea preintampinarii eventualelor alunecari, caderi sau alte efecte negative ale alpinismului. Asigurarea se executa de pe platforme/de regrupare care trebuie sa permita efectuarea tuturor manevrelor necesare si siguranta cat mai mare.

Art.74. - Asigurarea este un element foarte important al tuturor procedeelor de alpinism, dar in toate situatiile aceasta se efectueaza concomitent cu autoasigurarea executata direct de fiecare militar. Asigurarea se poate executa concomitent sau alternativ. In toate procedeele de asigurare alternativa coarda este trecuta printr-o carabiniera/bucla atasata la un piton, direct dupa un colt de stanca sau prin intermediul unei bucle. Inainte de a se folosi colturile sau proeminentele stancoase, acestea se verifica pentru a nu avea in compunere o roca friabila sau slaba, sau pentru a nu avea muchii ascutite care pot taia coarda.




(2) Militarii care asigura trebuie sa se gaseasca intr-o pozitie cat mai stabila, de unde sa poata urmari miscarile celui pe care il asigura si sa intervina oportun prin comenzi, miscari specifice si prin manevra corzii in ajutorul celui asigurat. La randul lor si secunzii se autoasigura la pitoane, colti de stanca sau alte mijloace pentru a nu fi aruncati sau trasi prin surprindere de pe platforma.

(3) La instructia alpina asigurarea se face, de regula, de deasupra , cu exceptia capului de coarda, care se executa de jos, la traversari din lateral, iar la trecerea pe funicular, din ambele parti. 

Art.75. - In functie de efortul suportat, deosebim mai multe tipuri de asigurare cu coarda la piton - carabiniera, bucla sau colt de stanca - astfel: efort de repaus, cand este intinsa; si in efort de miscare, cand se lucreaza cu ea. In acest caz, militarii fac si o a doua asigurare, prin trecerea franghiei mai intai pe sub brat si apoi pe dupa spate si umarul opus.  In cazul in care asigurarea se executa de sus, coarda se trece intai peste umar, apoi pe dupa spate si pe sub brat.

(2) Intinderea si reglarea franghiei se efectueaza cu ambele maini.

(3) Se interzice asigurarea numai in maini, deoarece socurile, intinderea brusca a franghiei sau accidentarea capului de coarda poate provoca aruncarea, rostogolirea sau lovirea celui care efectueaza aceasta operatiune.

Art.76. - In functie de gradul de dificultate al traseului, asigurarea se mai poate efectua si cu ajutorul unei bucle mici si cordeline, trecute prin fisuri peste proeminente sau prin intermediul unor scripeti ai blocatorului si ai nodului de rulare. Pentru a se evita accidentele, catararea se executa succesiv, mai intai capul de coarda, apoi secunzii; secunzii, la randul lor, se pot catara concomitent sau succesiv.

(2) In traseele de mare dificultate - vezi gradele de dificultate ale traseelor de alpinism in anexa nr. 5 -, echipa se formeaza din doi militari, de preferinta avand aceiasi valoare, pentru a fi mai mobila, cat si pentru schimbarea succesiva a capului de coarda cu secundul. In toate situatiile, secundul/secunzii manevreaza coarda cu mult calm si atentie, evitandu-se smuciturile, simtind in mana toate miscarile efectuate de catre cel asigurat.

(3) In situatia in care pentru realizarea asigurarii se folosesc mai multe pitoane, se are in vedere ca tractiunea sa se efectueze direct de la fiecare piton prin intermediul unei bucle. Capetele tuturor buclelor se strang la o carabiniera si de la aceasta direct la coarda sau la capul de coarda/secunzi.

Art.77. - Un alt procedeu de asigurare este cel realizat direct la piton prin intermediul unei carabiniere si bucle, folosit des de catre incepatori, aceasta fiind obligatorie in orice situatie.

Art.78. - La rapel, asigurarea se face prin unul din procedeele cunoscute atat pe platforma de plecare, cat si pe cea de regrupare; militarul care coboara se asigura prin filare cu ajutorul unei corzi de rezerva; in acest caz unul din capete se leaga la centura de siguranta, insotind permanent militarul care coboara, iar celalalt capat ramane pe platforma de plecare, fiind trecut peste umar si spate de catre un militar/secund, care la randul lui este bine autoasigurat. Asigurarea in rapel mai este necesara si pentru a permite oprirea sau coborarea militarului cand acestuia i se blocheaza mainile.

Art.79. - La traversarile pe funicular, asigurarea se executa pe ambii versanti cu ajutorul unei cordeline, a carei lungime este egala sau mai mare decat dublul deschiderii avand mijlocul acesteia fixat la centura de siguranta a militarului care trece, cat si la o carabiniera suplimentara care aluneca in spatele militarului pe coarda. La funiculare si la rapel se folosesc numai carabiniere cu siguranta, pentru a se elimina pericolul autodeschiderii clapei/bratului acesteia sau agatarii ciocului in coarda. Avandu-se in vedere viteza mare de coborare sau de traversare, militarii care asigura vor acorda o mare atentie modului cum este manevrata si rulata coarda/cordelina de asigurare pentru a nu se incalci, agata de stanca, vegetatie sau de a se autoinnoda.

(2) In cazul opririi din imprudenta pe corzile funicularului, iar militarul nu este asigurat, pentru salvare poate fi trimis un al doilea militar mai usor in greutate, care trece cu viteza redusa, leaga pe cel imobilizat cu o cordelina, cu care ulterior poate fi tractionat spre unul din versanti. Pentru o mai mare libertate de manevra si usurinta in lucru, ranitele, armamentul greu si alte materiale, pot fi trecute separat, cu ajutorul unui "du-te - vino".

Art.80. - Asigurarea pe timpul traversarii pe balustrade/brane se efectueaza cu ajutorul a doua bucle/zelburi, trecute prin centura de siguranta, la capetele carora se ataseaza cate o carabiniera prinse la coarda fixata in stanca cu ajutorul pitoanelor. Militarul care traverseaza, la ajungerea in dreptul pitoanelor, trece pe rand fiecare carabiniera de cealalta parte a pitonului, in directia de mers. Este interzis a se muta ambele carabinierele in acelasi timp.

(2) Militarul care intinde si fixeaza balustrada se asigura cu ajutorul unei corzi prinsa cu un capat la centura de siguranta, trecuta succesiv in punctele dificile prin carabiniere atasate la pitoane si tinuta strans de celalalt capat pe platforma de plecare catre secund. La randul lui secundul se autoasigura la 2-3 pitoane cu ajutorul unei bucle sau chingi de autoasigurare/zelb.

Art.81. - Prin autoasigurare - figura nr. 45 - se intelege totalitatea masurilor luate de catre fiecare militar pentru a nu-si periclita propria viata si pentru a-i permite sa lucreze cat mai degajat.

(2) Un loc deosebit in autoasigurare il ocupa operatiunile care trebuie efectuate pe platformele de regrupare atat de catre capul de coarda, cat si de catre secunzi.

(3) Autoasigurarea se executa pe timpul catararii atat de catre secunzii aflati la baza stancii, cat si de catre capul de coarda in traseu si la terminarea fiecarei lungimi de coarda pe platformele de regrupare. Pentru autoasigurare se bat 2-3 pitoane deasupra capului in care se introduc carabiniere, de care se prind bucle, trecute strans prin ochiurile centurii de siguranta si innodate.

Art.82. - Pe timpul executarii rapelului autoasigurarea se realizeaza de catre fiecare militar care coboara, cu ajutorul mainilor care manevreaza corzile cu viteza dorita. In cazul opririi in rapel, autoasigurarea se realizeaza prin trecerea corzii care curge peste spate si efectuarea unui nod de mijloc in fata.

Art.83. - La traversarea pe funicular, autoasigurarea se realizeaza prin reducerea vitezei de alunecare pe coarda cu ajutorul carabinierei si a mainilor.

Art.84. - Asigurarea ideala in platformele de regrupare se bazeaza pe minim doua puncte fixe solidarizate intre ele, care sa reziste la solicitari in jos, lateral si chiar in sus, mai ales cand nu putem prevede directia lor probabila.

Art.85. - Solidarizarea a doua puncte fixe se face prin "triunghiul fortelor" - figura nr.45 - urmarind repartizarea judicioasa a efortului. Unghiul favorabil este cuprins intre 0 si 60 , dar in nici un caz nu va depasi 120 , deoarece incarcarea sistemului ar deveni mai dezavantajoasa decat cu un singur punct! Cel mai bine este sa se foloseasca o bucla lunga de chinga care permite carabinierei suficienta mobilitate. Dar atentie! Este obligatorie realizarea unei articulatii prin incrucisarea unui dintre fire pentru a se forma un sistem de prindere al carabinierei la cedarea unui punct de asigurare.

(2) Orice persoana odata ajunsa in regrupare trebuie sa se autoasigure utilizand o bucla de chinga omologata (22 KN) si 2 carabiniere. Autoasigurarea este practica si in timpul catararii pentru odihna, dar in nici un caz nu trebuie reinceputa catararea cu autoasigurarea plasata, intrucat socul datorat caderii cap de coarda pe o bucla de 60 cm. este fatal.




Text Box: Figura nr. 45 Autoasigurare - folosirea

(3) Impotriva caderii, persoana care se catara este asigurata prin coarda tinuta de coechipier. Eficienta asigurarii depinde de o serie de factori ce alcatuiesc lantul de asigurare: ham, nod, coarda, carabiniere, pitoane, dispozitiv de franare.

(4) Asigurarea se executa dinamic, prin franare treptata si nu static - prin blocarea corzii - deoarece la caderile grele ale capului de coarda se pot depasi usor limitele de rezistenta ale echipamentului.

Art.86. - Franarea se face cu mana, recomandandu-se purtarea unei manusi de piele pentru evitarea arsurilor.

(2) Cele mai cunoscute dispozitive de franare sunt:

a)     opt-ul;

b)     placuta Sticht;

c)     nodul semicabestan;

d)     dispozitivul Gri-Gri.

Art.87. - Optul - figura nr. 46. Metoda de asigurare cu opt-ul aplica modelul rapelului. Este o metoda destul de sigura, insa necesita foarte mare atentie in cazul caderilor grele a capului de coarda.

(2) Mana poate bloca coarda pana la sarcini de 2 KN.(~200 Kg.). Forta de franare este cu atat mai mare cu cat mana care franeaza se afla mai aproape de opt sau daca se franeaza cu ambele maini, rolul cel mai important fiind detinut de mana aflata dupa dispozitivul de franare.


Text Box: Figura nr. 46 Optul

Art.88. - Nodul semicabestan - figura nr. 47. Coarda formeaza in carabiniera un nod semicabestan care are tendinta de a frana coarda prin frecare in caz de solicitare. Mana poate bloca coarda pana la sarcini de 3 KN.(~300 Kg.).

(2) Forta de frecare este cu atat mai mare cu cat mana care franeaza se afla mai aproape de carabiniera sau daca se franeaza cu ambele maini. Surubul carabinierei trebuie sa se afle in partea mainii ce franeaza. Cu o mana se conduce coarda si cu cealalta se franeaza.

(3) Dezavantajul acestei metode consta in faptul ca in timpul asigurarii se realizeaza o rasucire a corzii in carabiniera.



Asigurarea cu ajutorul nodului semicabestan

 


Art.89. - Placuta Sticht - figura nr. 48. Aceasta metoda destul de raspandita, foloseste o placuta - cu o gaura ovalizata - confectionata din duraluminiu. Dimensiunea gaurii trebuie sa corespunda cu diametrul corzii folosite.

(2) Prin gaura se va trece coarda de asigurare, formand astfel o bucla. In bucla corzii se introduce o carabiniera cu surub care la randul ei este legata de ham.

(3) Distanta dintre placuta si carabiniera trebuie mentinuta constant la circa 10 cm. In caz de solicitare, placuta se apropie de carabiniera, obtinandu-se astfel efectul de frana.

(4) Mana poate bloca coarda pana la sarcini de 2,5 KN /~250 Kg.

(5) Forta de frecare este cu atat mai mare cu cat mana care franeaza se afla mai aproape de placuta sau daca se franeaza cu ambele maini.

(6) Dezavantajul acestei metode este faptul ca la solicitare puternica, cadere cap de coarda, coarda este gatuita in placuta.

Text Box: Figura nr. 48 Placuta Sticht

Art.90. - Dispozitivul Gri-Gri - figura nr. 49. La caderile importante forta de soc depaseste usor 3-4 KN iar in cazul folosirii opt-ului, placutei Sticht sau a semicabestanului mana nu mai poate tine sarcina si incepe sa scape coarda. In final caderea este oprita prin franare dar exista riscul ca spatiul de cadere sa creasca periculos datorita unei franari slabe din partea coechipierului care raspunde cu greu la solicitare din cauza arsurilor la nivelul mainilor.

(2) Acest risc nu exista cu un dispozitiv Gri-Gri. Omologat de UIAA, se blocheaza la soc si incepe sa scape coarda de la valori ale fortei de soc mai mari de 9 KN, pentru a nu fi depasite normele suportate de echipament, permitand celui care asigura sa execute franarea dinamica a caderii.

(3) Este recomandat numai in traseele echipate cu pitoane forate/spituri, intrucat solicita mult mai mult decat semicabestanul sau opt-ul punctele de asigurare la cadere.


Text Box: Figura nr. 49 Dispozitivul Gri-Gri








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate

Alpinism




Noduri de amarare/ancorare
Asigurarea si autoasigurarea la instructia alpina
Traversarile
Bivuacul in munti
Catararea artificiala
Coborarea artificiala
Mijloace tehnice din inzestrarea echipelor militare salvamont destinate scoaterii si transportului bolnavilor, accidentatilor si ranitilor in munte
Noduri de legare in coarda
REGULI FUNDAMENTALE SI MASURI DE SIGURANTA LA INSTRUCTIA ALPINA
SEMNE CONVENTIONALE PENTRU REPREZENTAREA TRASEELOR DE ALPINISM