Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii




Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Animale pasari


Index » familie » Animale pasari
Otocinclus affinis - Comportament si intretinere a pestelui


Otocinclus affinis - Comportament si intretinere a pestelui


Specia: Otocinclus affinis

Sinonime: nu are
Familie: Loricariidae
Ordinul: Siluriformes
Clasa: Actinopterygii
Origine: America de Sud in riurile din vecinatatea Rio de Janeiro, Brazilia
Marime: 4-5cm
Tip Inmultire: Icre
Hrana: vegetala
Intretinete: usoara
Reproducere: posibila
Tip Bazin: comunitar
Nivel inot: demersal
Temperatura: 20-26 grade C
T. Reproducere: 23-24 grade C, constanta
Duritate apa: 5-19 dGH
PH: 6-8
Volum minim de apa: 60l
Dimorfism: Femela este mai corpolenta decit masculul, corpul ei fiind ceva mai lung si abdomenul rorunjit in perioada depunerii.

Descriere: acest mic loricariid este un excelent mincator de alge care curata in permanenta frunzele plantelor si decorul de toate algele verzi. Otocinclus affinis este unul din pestii 'fetisizati' de Takashi Amano. Talia sa mica il face excelent pentru bazine de mai mici dimensiuni. Corpul acestui peste este fusiform cu capul mare si aplatizat. Gura este dispusa ventral cu buzele sub forma de ventuza, cu care se fixeaza si cu care curata algele. 23 - 24 de placi osoase protejaza corpul, cu exceptia partii ventrale. Prima radie a inotatoarelor - cu exceptia inotatoarei codale - este spinoasa. Partea superioare a corpului este bruna cu nuante mai deschise. Pe flancuri se distinge o banda laterala intunecata, care incepe de la virful botului pina la pedunculul cudal, care este marcat de o mare pata intunecata. Femela este mai corpolenta decit masculul, corpul ei fiind ceva mai lung si abdomenul rotunjit in perioada depunerii.

Comportament si intretinere: este usor de intretinut. Se vor tine 2 exemplare intr-un bazin de 60 de lirti iar 5-7 intr-un bazin de 200 - 250 litri. Bazinele vor fi bine plantate. Este un peste linistit si complect indiferent fata de ceilalti colocatari. Este mai activ seara si poate sta zile intregi fixat pe plantele sau decorurile din bazin. Se deplaseaza prin mici salturi succesive. Utilizeaza foarte putin sistemul auxiliar de respiratie intestinala. Bazinul trebuie sa fie bine plantat, cu un decor format din radacini si pietre pe care sa fie fixate plante din genul Microsorium. Plantele plutitoare nu ar trebui sa lipseasca.

Caracteristicile apei: prefera o apa mai inchisa la culoare bogata in turba. Duritatea va fi intre 5 si 19 dGH, cu un pH usor acid sau neutru. Filtrarea va fi energica si va forma un curent de apa, iar aerarea moderata va fi facuta in jetul de apa a returului filtrului. Saptaminal se va schimba 20% din volumul de apa al bazinului. Temperatura optima a apei va fi in jur de 23 grade C.

Reproducerea: cu toate ca nu se reproduce cu usurinta in acvariu, reproducerea acestui peste este posibila. Bazinul de reproducere va avea un volum de minim 50 litri, fara substrat. Tufe de Echinodorus sp. si Vallisneria sp., vor fi plantate in mici ghivece. Pietrele plate vor complecta acest decor. Filtrarea va fi exterioara iar aerarea puternica. Temperatura va fi mentinuta la 23 - 24 grade C, iar pH-ul in intervalul 6.6 - 6.8. Jocul nuptial este asemanator celui de la Corydoras sp. Reproducerea este delicata, femela fixind de obicei icrele pe frunzele plantelor. Icrele au diametrul de 1 mm si sunt fixate pe plante sau pe decor. In functie de temperatura icrele eclozeaza intr-un interval de 2 - 4 zile. Alevinii incep sa inoate dupa alte 2 - 3 zile. Alevinii vor fi hraniti la inceput cu alge si microplancton, apoi naupli de artemia. Treptat se trece la hrana fin granulata (pentru vivivpari), larve de tintari, etc. Este necesar ca resturile de mincare sa fie sifonate in permanenta. Specia nu este foarte prolifica.

Hranirea: acest peste se hraneste pe fundul acvariului. Algele sunt hrana de baza a acestiu peste. Totusi va trebui sa hranim pestii cu diverse preparate: spirulina, mazare fiarta, dar si larve de tintari, artemia congelata, daphnii sau tablete de hrana pentru pesti de fund. Aportul vegetal este esential.

Pina in prezent sunt catalogate 18 specii ale genului Otocinclus dintre care cele mai cunoscute sunt Ot. affinis si Ot. vittatus. Alte genuri inrudite sunt: Hisonotus, Hypoptopoma, Nannoptopoma, Otothyris, Parotocinclus, Pseudotocinclus, Pseudotothyris.









Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate