Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii




Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Animale pasari


Index » familie » Animale pasari
Aquila heliaca heliaca - acvila de camp


Aquila heliaca heliaca - acvila de camp


Aquila heliaca heliaca - acvila de camp

Descrierea. Penajul este brun intunecat fara tenta roscata, cu crestetul si ceafa palida-galbuie si cate o pata alba, neregulata, de intindere variata, la baza aripilor; detaliile din urma lipsesc tineretului.

Biotopul. Populeaza stepe si silvostepe si in conditiile presiunii antropeice si dealurile invecinate preferand zone linistite, gospodarite extensiv, cu arbori inalti, izolati sau in palcuri; in zona de dealuri poate popula si paduri. Arealul sau se suprapune (si partial excede chiar) arealul speciilor de Citellus sp. si Cricetus sp.



Hrana. Prinde prada fie din zbor linistit in cercuri, fie la panda de pe capite, ramuri inferioare ale arborilor etc., mai rar din mers. De regula, prada este prinsa pe sol, mai rar in zbor.

Hrana de baza sunt popandai (Citellus citellus), completati de harciogi (Cricetus cricetus) si alte mamifere pana la talia unui iepure sau unei vulpi tinere. Consuma si pasari, preponderent tineret neexperimentat, pana la talia unor gaste mici, frecvent ciori si cotofene. Printre mamifere si pasari vanate se gasesc si alte rapitoare; consuma uneori si amfibii, reptile, insecte precum si hoituri, in special iarna cand creste si proportia de pasari acvatice din hrana.

Reproducerea. Nu se cunoaste varsta la care atinge maturitatea sexuala. Perechile sunt monogame pe durate lungi; primavara, uneori chiar toamna si iarna, executa jocuri aeriene.

Teritoriul este de 2.000-5.000 ha, distantele intre cuiburi fiind uneori de 1-1,5 km, dar exceptional de doar 300 m.

Cuibul se gaseste de regula pe arbori inalti (foioase sau rasinoase) situati in partea superioara a versantului, la inaltimi mari, in coroane rupte, bifurcatii sau lateral pe o ramura puternica, in asa fel incat sa permita o vedere panoramica si acces liber prin zbor. Cuiburile nou construite (de ambele sexe) sunt relativ mici, comparabile cu cele ale sorecarului, dar cu timpul ajung la dimensiuni apreciabile. Sunt construite din ramurele groase de 2-3 cm la baza si mai fine sus si captusite cu paie, peri, resturi de blana si frecvent cu ramurele cu frunze verzi.



Depune de regula la inceputul lunii aprilie, la interval de 2-3 zile, 2 oua (rar 3 si exceptional chiar 4 oua) care prezinta pe fond albicios pete cenusii-violete, mai rar si brune-roscate, rare si spalacite.

Ambele sexe clocesc timp de cca 43 de zile incepand cu primul ou; relativ frecvent se dezvolta 2 chiar 3 pui din aceeasi ponta. Puii semialtriciali stau cca 60 de zile in cuib.

Pe an creste un singur rand de pui si in caz de pierderea cuibarului depune unul de inlocuire.

Deplasari sezoniere. Nu este o pasare sedentara in sens strict executand deplasari scurte, cel mult pana in sudul Peninsulei Balcanice si Egipt. Unele exemplare ierneaza chiar in tara, in special in ierni blande, cand nu ingheata apele.

Se considera ca in tara in trecut a clocit in Dobrogea si Aquila rapax orientalis, acvila de stepa, o specie cu talia intre A. chrysaetos si   A. clanga, cu penaj brun inchis.

In prezent nu mai cloceste in tara.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate