Anas querquedula - rata caraitoare

Anas querquedula - rata caraitoare

Descrierea. Masculul prezinta in haina nuptiala capul si pieptul de culoare brun roscata cu o dunga alba, arcuita, deasupra ochilor. Lateral este cenusiu cu o bandare fina neagra. Deasupra ochilor prezinta pene ornamentale lungi de culoare alba/neagra. Femelea este brun marmorata cu cate odunga intunecata care cuprinde ochii. Oglinda este la ambele sexe verde deschisa, tivita anterior si posterior cu alb. In zbor se remarca la ambele sexe penele cenusii ale tectricelor secundare.

Biotopul. Populeaza exclusiv ape dulci, eutrofe, putin adanci, cu vegetatie bogata, atat la mal cat si, in special, submersa, asemanator biotopurilor caracteristice pentru Anas strepera si Rallidae; se multumeste insa si cu ape mai mici (canale de desecare, balti mici etc.); Cere suprafete libere, cu vegetatie submersa si zone linistite cu vegetatie protectoare. Tolereaza vegetatie arborescenta de salcii si anini. In timpul pasajului apare si pe mlastini si lacuri mari, deschise, inclusiv lacuri alpine.

Hrana. Dobandeste hrana pe luciul apelor putin adanci atat filtrand cat si inot cercetand cu capul sub apa fundul baltii. Aduna doar rareori hrana pe uscat si nu se scufunda. Se hraneste atat cu hrana vegetala cat si animala.

Hrana vegetala este compusa din lintea de apa si diferite verdeturi, iar toamna, de regula, din seminte ale unor plante acvatice (Potamogeton sp., Sparganium sp., Cyperaceae, Juncaceae, Gramineae), dar si alge (Chara sp.). Fractiunea animala, care se pare ca predomina primavara si vara, cuprinde predominant crustacei mici (Triops sp., Apus sp., Branchipus sp. s.a.), dar si insecte, viermi (inclusiv lipitori), moluste (Bythinia sp., Lymnaea sp., Planorbis sp. s.a.), oua de amfibii si pestisori etc.

Este activa ziua si noaptea.

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala la cca 10 luni. Cuplul se formeaza inca din toamna/ iarna; este monogam pe sezonul de reproducere, dar se desface inca in timpul clocitului.

Cuibul seamana cu cel de A. crecca; se gaseste pe locuri uscate, pe movilite formate de Cypreaceae (ex.: Carex sp.), in vegetatia inalta cu protectie laterala si de sus femela aplecand firele vecine si formand un fel de acoperis deasupra cuibului, de regula bine ascuns. Uneori se gaseste si la distanta de apa, pe pasuni sau in culturi agricole.

Cuibul este mai mult o adancitura sumara captusita cu dune de culoare brun intunecata, cu centrul deschis si varful prelung.

Cuibarul este format, de regula, din 8-10 oua de culoare deschisa, galbuie-bruna. Depune ouale zilnic incepand cu sfarsitul lunii aprilie, frecvent insa numai in mai. Numai femela cloceste, incepand dupa depunerea ultimului ou, timp de 21-23 zile.

Puii sunt precociali fiind condusi numai de femela; devin apti de zbor dupa 5-6 saptamani.

Deplasari sezoniere. Este o specie strict migratoare care pleaca in octombrie/ noiembrie si se intoarce in martie, exceptional si in februarie. Se remarca faptul ca o mare parte din exemplare migreaza toamna spre vestul Europei si de acolo in Africa nordica si tropicala; la intoarcere iau o cale mai directa, frecvent prin Italia.