Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii




Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Animale pasari


Index » familie » Animale pasari
Sistemul circulator al pasarilor


Sistemul circulator al pasarilor


Sistemul circulator al pasarilor

1.Sistemul sanguin

Pasarile prezinta un sistem circulator dublu, inchis, comparativ cu cel al mamiferelor.

Inima se intinde intre locul de bifurcare a traheei si ficat, plamanii inconjurand baza inimii iar ficatul varful acesteia.

Fata de alte animale pasarile prezinta o inima mare; raportat la masa corpului are o masa aproape dubla fata de mamifere. Inima este mai mare la speciile mici (unde poate atinge 2-3 % din greutatea corpului), respectiv la specii care traiesc la altitudini mari.

Inima prezinta patru compartimente, partea dreapta (venoasa) fiind complet separata de cea stanga (arteriala), care are si peretii mai grosi intrucat aici se creeaza forta care asigura circulatia sangelui.



In jurul inimii se gaseste un pericard, iar intre inima si pericard se formeaza un spatiu pericardial in care se gaseste un lichid limpede.

Din cele sase perechi de arcuri aortice, prezente in faza embrionara, primele doua si a cincea se resorb. Din perechea a treia se formeaza cele doua arterele carotide intre care la cele mai multe specii apare o anastomozare (pentru a asigura fluxul sanguin si in conditiile obturarii unei carotide cand capul este puternic rasucit), iar din perechea a sasea se formeaza arterele pulmonare.

Din carja dreapta a celei de a patra perechi se formeaza carja aortica; cea stanga se resoarbe.

Aorta porneste din atriul stang spre dreapta. Din ea se desprind cele doua trunchiuri brahiocefalice (stang si drept) care apoi se divid fiecare intr-o artera carotida si una subclaviculara. Cea din urma se ramifica in continuare formand artera sternoclaviculara (spre partea ventrala a pieptului), artera brahiala (spre aripa) si artera toracica (spre muschii toracelui si partea ventrala a abdomenului). Din aorta se desprind in continuare: arterele intercostale, artera celiaca, arterele mezenterice anterioara si posterioara, arterele renale, arterele femurale, arterele sciatice, arterele hipogastrice si artera sacrala.

Sistemul venos al pasarilor cuprinde trei trunchiuri venoase: vena cava craniala dreapta, vena cava craniala stanga - ambele in cap - si vena cava caudala. Cele trei trunchiuri se varsa in atriul drept.

O functie deosebita o are vena coccigomezenterica care aduna sangele de la stomac si intestine si il cedeaza cand sistemului venos porthepatic, cand sistemului venos portrenal, directia de curgere putandu-se inversa, dupa nevoi.

Sistemul venos porthepatic trece prin ficat, cel portrenal prin rinichi, ambele varsandu-se in vena cava caudala.

Principalele vene din partea anterioara a corpului sunt venele jugulare si venele subclaviculare care primesc venele vertebrale, sternoclaviculare, brahiale si toracice. Principalele vene din partea posterioara a corpului sunt venele iliace si sciatice, care aduna sangele din picioare, venele coccigiene cu continuarea lor, venele hipogastrice (ultimele doua cu numeroase anastomozari intre venele partii stangi si partii drepte) la care se adauga venele sistemelor portrenal si porthepatic.

Tensiunea arteriala este la pasari mai mare decat la alte vertebrate atingand valori sistolice normale pana la 180 mm Hg, exceptional pana la 400 mm Hg (ex.: curca).

Durata unei circulatii complete este redusa: 5-10 s, sangele putand atinge in aorta viteze de 30-35 m/s.

Sangele pasarilor se compune din plasma sanguina si celule sanguine: eritrocite, leucocite si trombocite.

Eritrocitele sunt disciforme, ovale si nucleate. Sunt mai mici decat cele ale reptilelor si mai mari decat cele ale mamiferelor avand o durata de viata mai scurta datorita metabolismului mai activ.

Leucocitele sunt de diferite tipuri: cele mai frecvente sunt limfocitele rotunde care prezinta o citoplasma negranulata cu o prezenta maxima in organele limfatice (bursa lui Fabricius); servesc producerii de antigene. Monocitele, de forma ovala, prezinta o mobilitate amoeboida si fagociteaza agenti patogeni; granulocitele seamana cu limfocitele, dar prezinta o citoplasma granulata si un nucleu segmentat, frecvent bilobat. Prezinta, de asemenea, o mobilitate amoeboida si fagociteaza agenti patogeni. Trombocitele sunt mai mici decat eritrocitele. Coagularea sangelui este rapida: 0,5 - 2 minute.

Cantitatea de sange in corp este de 7,8 - 9,2ml/g corp.

2. Sistemul limfatic

Sistemul sanguin este completat de un sistem limfatic care colecteaza lichidul extravascular. Ca o reminiscenta reptiliana se citeaza - doar in faza embrionara - prezenta unei perechi de inimi limfatice in zona sacrala. La adulti se pastreaza, printre altele, la Anatidae.

Vasele limfatice sunt prevazute cu valvule care impiedica refluxul limfei si insotesc, de regula perechi, venele; sunt reprezentate printr-o pereche de canale toracice care prezinta numeroase anastomozari si se varsa in cele doua vene cave.

Ganglionii limfatici apar numai rareori (ex.: Anatidae), cel mult o pereche in apropierea tiroidei si a doua langa rinichi. Alte organe limfatice sunt timusul, un organ alungit compus din mai multi lobi aranjati in doua randuri pe laturile gatului si bursa lui Fabricius. In aceste organe are loc maturizarea limfocitelor. In timus are loc maturizarea limfocitelor T, care raspund de imunitatea celulara iar in bursa lui Fabricius maturizarea limfocitelor B care asigura sinteza anticorpilor, adica imunitatea humorala. Splina este de asemenea un organ limfatic avand rolul de a fagocita eritrocitele degradate si a produce anticorpi. Pe langa aceste organe mai exista tesut limfatic si in tubul digestiv.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate