Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii




Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Animale pasari


Index » familie » Animale pasari
Anser anser rubrirostris - gasca de vara


Anser anser rubrirostris - gasca de vara


Anser anser rubrirostris - gasca de vara

Descrierea. Prezinta un penaj cenusiu, marginile penelor avand o tenta mai deschisa; ventral pot aparea cateva pene negricioase iar penajul subcaudal este alb. Remigele sunt negricioase iar ciocul si picioarele roze.

Biotopul. Prefera mlastini eutrofe, intinse, protejate de vegetatie inalta de balta (stuf s.a). Solicita in imediata vecinatate a mlastinilor si luciu de apa intins, precum si pajisti cu vegetatie scunda. Mai rar apare in zavoaie luminoase, inundabile. In tara cloceste frecvent in Delta si baltile Dunarii, foarte rar si in unele zone mlastinoase din interiorul tarii.

In afara sezonului de reproducere prefera locuri deschise, cu vizibilitate buna, noptand pe insulite, bancuri de nisipi etc. in apropierea unor pasuni inierbate.



Hrana. Este adunata preponderent pe uscat, din mers, prin "pasunarea " varfurilor unor plante scunde. Hrana este rupta si smulsa cu ciocul tinut atat drept cat si oblic, fiind folosita atat unghia de la varful ciocului cat si dintisorii laterali. Obiectele mai tari sunt maruntite cu unghia. Uneori hrana este dezgropata din stratul superficial cu ciocul. Mai rar este adunata in timpul inotului sau introducand capul sub apa.

Hrana este aproape exclusiv vegetala, sortimentul cuprinzand o lista lunga de plante in care predomina stuful fraged (Phragmites communis), graminee (Bulboschoenus maritimus, Bromus inermis, Deschampsia caespitosa, Festuca rubra s.a.), seminte de Potamogeton pectinalis s.a. Este activa ziua si noaptea, in special in zone umblate.

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala abia in al treilea an de viata insa formarea perechilor poate incepe dupa 1,5 ani. Este o specie monogama, cuplul durand, de regula, pe viata.

Apara un teritoriu mic in jurul cuibului, distanta obisnuita intre cuiburi este de 100-150 m, si poate scadea, in conditii favorabile, la 5-10 m. Cuibul se gaseste in stufarisuri greu accesibile, pe insulite, stuf vechi calcat etc., in apropierea luciului de apa locul fiind ales de femela. Vegetatia din vecinatatea cuibului este rupta si calcata la pamant. S-au semnalat si cazuri de cuiburi situate in scorburile salciilor si pe salcii taiate in scaun.

Cuibul este o constructie voluminoasa, dar nu prea solida, din stuf, papura, rogoz si alte plante acvatice, fiind captusit cu fire mai fine la care se adauga in cursul clocirii si dune cenusii cu centru alb. Cuibul poate atinge, in special pe suport uscat, diametrul de 70160 cm si inaltimea de 17-28 cm. Frecvent isi construieste cuibul si in salcii scorburoase, pana la 3m deasupra apei, cuiburile fiind in acest caz mult mai mici: diametrul extern 22-28 cm, cel intern 15-23 cm si adancimea de 4-10 cm.

Ouale, frecvent in numar de 4-7, dar si mai multe, sunt albe, fara luciu, capatand in timpul clocirii o tenta cenusie. S-a semnalat ca uneori pot depune doua femele oua intr-un cuib, iar ouale pot fi si "pierdute" pe locurile de pasunat sau odihna.



Ouale sunt depuse zilnic, dar pot fi intercalate si 1-2 perioade de doua zile; inceputul perioadei de depunere depinde mult de vreme (sfarsitul lunii martie-mai), cel mai adesea la sfarsitul lunii aprilie. Clocitul cade exclusiv in sarcina femelei si incepe odata cu depunerea ultimului sau penultimului ou si durand 27-28 zile; masculul pazeste in aceasta faza femele si cuibul prin apropiere. Din motive necunoscute - probabil deranjamente la cuib - un numar relativ mare de cuiburi sunt parasite. Puii precociali sunt condusi de ambii parinti si aparati pana la urmatorul sezon de reproducere; incep sa zboare dupa 8-10 saptamani.

Pe an creste un singur rand de pui, dar poate depune ponte de inlocuire.

Deplasari sezoniere. Este o pasare migratoare care soseste in februarie-martie si pleaca, in functie de vreme, incepand din septembrie pana in octombrie. Sederea poate fi prelungita in ierni blande, fara strat de zapada.

Ierneaza din Mediterana estica pana in Algeria si Tunisia. In perioada pasajului mai pot fi observate in tara si alti reprezentanti ai genului Anser care clocesc in nordul Europei: Anser fabalis, gasca de semanatura, Anser brachyrhynchus, gasca cu ciocul scurt, Anser albifrons, garlita mare, si Anser erythropus, garlita mica.

Tot in pasaj pot aparea si reprezentanti ai genului Branta caracterizati prin cioc si picioare negre si penaj preponderent negru-alb: Branta canadensis, gasca canadiana, Branta leucopsis, gasca-calugarita, Branta bernicla, gasca neagra si Branta ruficollis, gasca cu gat rosu.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate