TULBURARILE NEVROTICE

TULBURARILE NEVROTICE

Sunt indeobste asimilate cu tulburarile anxioase, fiind reprezentate de urmatoarele entitati nosologice:

Tulburarea de panica cu sau fara agorafobie

Agorafobia fara istoric de tulburare de panica

Fobiile specifice

Fobia sociala

Tulburarea obsesiv-compulsiva

Tulburarea de stres posttraumatic alaturi de reactiile la stres si de adaptare

Tulburarea de anxietate generalizata

Tulburarea mixta anxios-depresiva

Anxietatea este o emotie cu tonalitate neplacuta si a fost definita de Janet ca "o teama fara obiect", apoi de De Lay ca "o traire penibila a unui pericol iminent si nedefinit".

Toate definitiile graviteaza in jurul a 3 conditii:

- sentimentul unui pericol care va veni

- expectativa acelui pericol

- starea de alerta si neputinta in fata pericolului.

Anxietatea este o stare de tensiune nejustificata sub aspectul obiectului, pericolul fiind nedefinit, reactia este supradimensionata si neadevarata.

Importanta este distinctia dintre anxietate si frica, elementul departajant fiind obiectivitatea pericolului: precis, real, delimitat in cazul fricii si nedefinit, imaginar in anxietate.

Frica este o stare fiziologica ce permite o adecvare a reactiei in functie de pericol ("lupta sau fugi").

Angoasa este o anxietate cu manifestari preponderent somatice.

Spaima consta in perceperea unui pericol iminent, vital, care este acompaniata de o componenta somato-vegetativa, cu senzatia de stenocardie si reactiva, care se traduce printr-o dezorganizare sau inhibitie psihomotorie.

Tracul este o stare de tensiune extrema in fata unei provocari, determinand aparitia unor momente penibile, in ciuda pregatirii constiincioase.

Epidemiologie

Un studiu vast realizat in 1988 releva ca prevalenta pe viata a anxietatii se ridica pana la 25%. Defalcata, aceasta prevalenta pe subtitluri ar arata astfel:13,3% fobii sociale; 11,3% fobii specifice; 2,5% tulburare obsesiv compulsiva; 5,1% anxietate generalizata.

Factorii de risc pentru anxietate

- sexul: se constata o neta preponderenta feminina pentru tulburarile de panica si agorafobie, raportul F/B fiind de 5:1;

- statutul marital: tulburarile de anxietate afecteaza cu precadere persoanele divortate sau separate

- varsta:- fobiile simple debuteaza timpuriu, in jurul varstei de 10 ani

- fobiile sociale afecteaza adolescentii

- restul tulburarilor anxioase au debutul intre 24-44 ani

- nivelul socio-economic: s-a constatat ca tulburarile anxioase au apogeul claselor elevate din mediul urban

- evenimentele de viata: acestea preced cu cateva saptamani, maximum cateva luni instalarea simptomelor anxioase (ex: diverse boli, separatii sau decesul unui membru al familiei).

Simptomatologie

Clasificarile actuale prevad descrierea in preambul a doua entitati nosologice neclasabile, dar care sunt elemente constitutive ale majoritatii tulburarilor anxioase - atacul de panica si agorafobia.

Atacul de panica debuteaza aparent din senin, avand o durata de pana la 10 minute, fiind alcatuit din urmatoarele simptome: palpitatii, transpiratii, frisoane, tremur, uscaciunea mucoaselor, dispnee, disconfort toracic, greata, ameteli, teama de moarte, teama de a nu pierde controlul sau a innebuni, derealizare si/sau depersonalizare

Pentru diagnosticarea atacului de panica sunt necesare: aparitia neasteptata a acestuia, existenta a cel putin 4 simptome din cele enumerate mai sus, dezvoltarea sa pe o durata a 10 minute, stingerea lenta si dezvoltarea unei anxietati anticipative.

Impresionanta este teama de moarte resimtita ca iminenta, motiv pentru care persoanele apeleaza la servicii cardiologice sau de urgenta.

Agorafobia se caracterizeaza prin teama intensa de anumite situatii (calatorie, multime, spatii publice), care sunt fie indurate cu groaza, fie sunt evitate, fie se apeleaza la o persoana de acompaniament.

Sindromul central al agorafobiei si tulburarii de panica il reprezinta atacurile de panica recurente si neasteptate.

Dupa modalitatea de debut se descriu:

atacuri de panica spontane

atacuri de panica situationale - care sunt declansate de situatii in care persoana a mai trait atacuri de panica sau situatii care precipita atacul de panica (anxietatea anticipatorie), care reprezinta o posibila retraire a atacului de panica.

Dupa predominanta simptomelor:

atac de panica cu focalizare gastro-intestinala

atac de panica cu focalizare cardio-respiratorie

atac de panica cu focalizare urinara

atac de panica cu focalizare oculo-vestibulara

Dupa intensitate se disting:

atacuri de panica medii

atacuri de panica grave

atacuri de panica limitate